Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » 100 de metode simple prin care puteţi preveni boala Alzheimer şi tulburările de memorie asociate vârstei sâmbătă, 22 iulie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

100 de metode simple prin care puteţi preveni boala Alzheimer şi tulburările de memorie asociate vârstei


de Jean Carper
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
100 de metode simple prin care puteţi preveni boala Alzheimer şi tulburările de memorie asociate vârstei Imaginea mare preţ Eu Sunt: 32,00 lei

preţ listă: 35,00 lei

reducere:
3,00 lei (8,57%)
momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea 100 de metode simple prin care puteţi preveni boala Alzheimer şi tulburările de memorie asociate vârstei

Cei mai mulţi dintre noi cred că sunt foarte puţine măsuri de prevenţie sau chiar că nu este nimic de făcut pentru a evita boala Alzheimer. Oamenii de ştiinţă ne demonstrează însă că lucrurile nu mai stau aşa. De fapt, cercetători renumiţi din acest domeniu ştiu în prezent că cea mai bună soluţie pe care o avem la îndemână sau, poate, chiar singura noastră speranţă în lupta împotriva bolii Alzheimer este aceea de a preveni instalarea ei.
După ce renumita autoare de bestselleruri Jean Carper a descoperit că este purtătoarea genei care o face susceptibilă de a dezvolta boala Alzheimer, s-a hotărât să găsească toate dovezile ştiinţifice recente în sprijinul evitării acestei boli, care face ravagii în întreaga lume. Ea a descoperit astfel 100 de modalităţi extrem de simple, testate ştiinţific, prin care putem reduce la minimum posibilitatea de a cădea victime bolii Alzheimer, declinului memoriei şi altor forme de demenţă.
Ştiaţi că vitamina B12 are un rol important în a împiedica deteriorarea creierului? Că sucul de mere are aceleaşi efecte favorabile ca unul dintre medicamentele folosite în boala Alzheimer? Că navigarea pe Internet întăreşte celulele creierului şi le împiedică să îmbătrânească? Sau că infecţiile banale şi o substanţă folosită pe scară largă pentru anestezia generală pot declanşa boala Alzheimer? Ori că meditaţia favorizează dezvoltarea de noi neuroni? Şi că exerciţiile fizice au rol benefic pentru creierul nostru?
Este de ajuns să luaţi fie şi numai câteva măsuri preventive, pentru a evita cât mai mult posibil instalarea bolii Alzheimer şi a vă schimba astfel în bine viitorul. Dacă reuşiţi să amânaţi fie şi cu cinci ani declanşarea bolii, reduceţi deja la jumătate posibilitatea instalării ei. Amânaţi cu zece ani "întâlnirea cu boala Alzheimer şi veţi avea toate şansele să trăiţi până la o vârstă înaintată, fără să fi avut de suferit de pe urma ei.
Cartea lui Jean Carper vă va schimba atitudinea faţă de această boală şi vă va oferi nişte răspunsuri surprinzătoare în privinţa sănătăţii creierului, ajutându‑vă să nu vă confruntaţi cu această boală necruţătoare.
Mulţumiri ... 9
Nota editorului ... 13

Introducere
Ce putem face, în aşteptarea tratamentului curativ al bolii? ... 15

Capitolul 1
Adoptaţi o atitudine inteligentă faţă de alcool ... 27

Capitolul 2
Aveţi în vedere folosirea suplimentelor cu acid alfa-lipoic şi ALCAR ... 30

Capitolul 3
Obţineţi informaţii în legătură cu anestezia ... 33

Capitolul 4
Verificaţi indicele gleznă-braţ ... 36

Capitolul 5
Nu evitaţi antibioticele ... 38

Capitolul 6
Consumaţi alimente bogate în antioxidanţi ... 41

Capitolul 7
Informaţi-vă în legătură cu prezenţa genei ApoE4 ... 45

Capitolul 8
Beţi suc de mere ... 48

Capitolul 9
Feriţi-vă de grăsimile nesănătoase ... 50

Capitolul 10
Păstraţi-vă echilibrul ... 53

Capitolul 11
Consumaţi fructe de pădure sau fructe-boabe în fiecare zi ... 57

Capitolul 12
Sporiţi-vă capacitatea cerebrală ... 59

Capitolul 13
Supravegheaţi-vă tensiunea arterială ... 62

Capitolul 14
Verificaţi-vă glicemia şi hemoglobina Alc cu ajutorul unui test sangvin rapid ... 65

Capitolul 15
Menţineţi constantă activitatea fizică ... 67

Capitolul 16
Nu evitaţi cafeina ... 69

Capitolul 17
Număraţi caloriile ... 72

Capitolul 18
Investigaţi prezenţa bolii celiace ... 75

Capitolul 19
Trataţi-vă cu ciocolată ... 77

Capitolul 20
Supravegheaţi procentul colesterolului "rău" din sânge ... 80

Capitolul 21
Consumaţi alimente cu conţinut crescut de colină ... 83

Capitolul 22
Descoperiţi cu pasiune scorţişoara ... 86

Capitolul 23
Spuneţi "Da!" cafelei ... 89

Capitolul 24
Consolidaţi "rezerva cognitivă" a creierului ... 92

Capitolul 25
Este bine să fim conştiincioşi ... 95

Capitolul 26
Evitaţi depunerea cuprului şi a fierului în creier ... 97

Capitolul 27
Adăugaţi curry în mâncare ... 100

Capitolul 28
încercaţi regimul DASH ... 103

Capitolul 29
Eliberaţi-vă de depresie ... 105

Capitolul 30
Preveniţi şi ţineţi sub control diabetul ... 107

Capitolul 31
Obţineţi diagnosticul corect ... 110

Capitolul 32
Recunoaşteţi semnele iniţiale ale bolii Alzheimer ... 113

Capitolul 33
Fiţi relaxaţi şi optimişti ... 116

Capitolul 34
Asiguraţi-vă o educaţie superioară ... 119

Capitolul 35
Feriţi-vă de substanţele toxice din mediul înconjurător ... 122

Capitolul 36
Informaţi-vă în legătură cu rolul estrogenilor ... 125

Capitolul 37
Practicaţi exerciţiile fizice ... 128

Capitolul 38
Adoptaţi o atitudine extravertită ... 132

Capitolul 39
Mergeţi la controlul oftalmologie ... 134

Capitolul 40
Conştientizaţi pericolele alimentaţiei fast-food ... 137

Capitolul 41
Da! Consumaţi peşte gras ... 139

Capitolul 42
Luaţi suplimente de acid folie ... 143

Capitolul 43
Adoptaţi un regim alimentar cu indice glicemic scăzut ... 146

Capitolul 44
Navigaţi pe Internet ... 149

Capitolul 45
Cum poate fi crescut procentul HDL-colesterol "bun" ... 152

Capitolul 46
Evitaţi traumatismele craniene ... 155

Capitolul 47
Acordaţi o atenţie deosebită sănătăţii inimii ... 158

Capitolul 48
Menţineţi homocisteina în limite normale ... 161

Capitolul 49
Feriţi-vă de sedentarism ... 164

Capitolul 50
încercaţi să ţineţi agenţii infecţioşi la distanţă ... 167

Capitolul 51
Combateţi procesul inflamator ... 170

Capitolul 52
Apelaţi la surse de informaţie fiabile ... 173

Capitolul 53
Menţineţi activitatea normală a insulinei ... 176

Capitolul 54
Alegeţi o meserie interesantă ... 179

Capitolul 55
Beţi sucuri de fructe sau legume, de orice fel ... 182

Capitolul 56
Obţineţi abilităţi lingvistice ... 185

Capitolul 57
Evitaţi deficitul de leptină ... 188

Capitolul 58
Feriţi-vă de singurătate ... 191

Capitolul 59
Este recomandată căsătoria ... 194

Capitolul 60
Conştientizaţi pericolul reprezentat de carne ... 196

Capitolul 61
Aveţi în vedere utilizarea medicală a marijuanei ... 199

Capitolul 62
Practicaţi meditaţia ... 202

Capitolul 63
Adoptaţi dieta de tip mediteraneean ... 205

Capitolul 64
Recunoaşteţi tulburările de memorie semnificative ... 208

Capitolul 65
Păstraţi-vă creierul activ ... 211

Capitolul 66
Luaţi multivitamine ... 214

Capitolul 67
Fortificaţi-vă musculatura ... 218

Capitolul 68
Descoperiţi excursiile în natură ... 221

Capitolul 69
Implicaţi-vă într-o activitate nouă ... 223

Capitolul 70
Asiguraţi-vă aportul optim de niacină ... 226

Capitolul 71
Aveţi în vedere utilizarea unui plasture cu nicotină ... 229

Capitolul 72
Administraţi-vă antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cu prudenţă ... 232

Capitolul 73
Faceţi o pasiune pentru nuci ... 235

Capitolul 74
Obezitatea la vârsta mijlocie este motiv de îngrijorare ... 238

Capitolul 75
Trataţi apneea obstructivă în somn (ASO) ... 241

Capitolul 76
Alegeţi uleiul de măsline ... 243

Capitolul 77
Evitaţi acizii graşi omega-6 ... 246

Capitolul 78
Investigaţi prezenţa plăcilor amiloidice şi a aglomerărilor neurofibrilare ... 249

Capitolul 79
Fixaţi-vă un ţel în viaţă ... 252

Capitolul 80
Respectaţi orele de somn din timpul nopţii ... 255

Capitolul 81
Renunţaţi definitiv la fumat ... 258

Capitolul 82
Extindeţi-vă cercul social ... 260

Capitolul 83
Nu neglijaţi legumele cu frunze verzi (spanacul) ... 263

Capitolul 84
Obţineţi informaţii despre statine ... 266

Capitolul 85
Alegeţi un mediu de viaţă care oferă mulţi stimuli ... 269

Capitolul 86
Reduceţi nivelul de stres ... 272

Capitolul 87
Preveniţi accidentul vascular cerebral ... 275

Capitolul 88
Consumaţi mai puţin zahăr ... 278

Capitolul 89
Beţi ceai verde sau negru ... 281

Capitolul 90
îngrijiţi-vă dantura ... 284

Capitolul 91
Verificaţi funcţia tiroidei ... 286

Capitolul 92
Evitaţi să deveniţi subponderali ... 288

Capitolul 93
Preveniţi demenţa vasculară ... 291

Capitolul 94
Distraţi-vă cu jocuri video ... 294

Capitolul 95
Adăugaţi cât mai des oţet în alimente ... 297

Capitolul 96
Asiguraţi-vă necesarul de vitamină B12 ... 300

Capitolul 97
Nu neglijaţi importanţa vitaminei D ... 302

Capitolul 98
Verificaţi circumferinţa taliei ... 305

Capitolul 99
Plimbaţi-vă cât mai mult ... 309

Capitolul 100
Alegeţi vinul, preferabil cel roşu ... 312

Punând toate informaţiile cap la cap, obţinem un plan anti-Alzheimer ... 315
Centre de cercetare specializate în studiul bolii Alzheimer ... 325
Notă privind bibliografia ştiinţifică ... 329
Index ... 331

pag. 41-42

   CAPITOLUL 6

   Consumaţi alimente bogate în antioxidanţi
   Antioxidanţii combat activ declinul memoriei


   EXISTĂ UN CONSENS ŞTIINŢIFIC aproape universal: consumul anumitor alimente oferă creierului compuşi numiţi antioxidanţi, care pot încetini rata declinului cognitiv, contribuind la prevenirea bolii Alzheimer. Efectul a fost verificat în cazul oamenilor care îmbătrânesc, a câinilor cu vârste înaintate şi a nenumăratelor animale de laborator.
   Iată şi motivul: fiecare inspiraţie introduce oxigen în plămâni, ceea ce stimulează formarea radicalilor liberi. Aceste specii reactive de oxigen pot avea efecte negative, distrugând integritatea membranelor celulare, provocând mutaţii ale ADN-ului, blocând sinapsele şi deteriorând reţelele interneuronale de comunicare. Astfel de efecte devastatoare poartă numele de "deteriorare oxidativă/stres oxidativ" sau "oxidare moleculară." Creierul reprezintă o ţintă importantă a atacului radicalilor liberi, deoarece conţine multe grăsimi şi consumă mult oxigen. După oxidare, grăsimile din creier devin, practic, râncede, ca şi carnea stricată. Astfel de reacţii chimice distructive accelerează, prin perpetuarea lor, disfuncţia cognitivă şi, posibil, instalarea bolii Alzheimer.
   în procesul descris intervin, însă, apărătorii denumiţi antioxidanţi. Moleculele respective, oferind protecţie encefalului, capturează şi anihilează radicalii liberi periculoşi. Aceşti "soldaţi" de pază, mereu vigilenţi, alcătuiesc un sistem strategic de apărare, foarte eficient şi versatil, împotriva degenerării cerebrale. De unde putem obţine aportul de antioxidanţi? Din anumite alimente, mai ales din fructe şi legume. Testele efectuate la Tufts University au stabilit că, după ce subiecţii au consumat 300g de spanac proaspăt sau 250 g de căpşuni, capacitatea antioxidantă, la nivelul sângelui, a crescut în mod evident.
   Nu subestimaţi niciodată însuşirile legumelor: doi-trei morcovi, broccoli sau frunzele de spanac pot acţiona benefic. în cazul unui lot de persoane în vârstă, consumând zilnic trei porţii de legume pe zi, s-a constatat încetinirea declinului memoriei cu 40%, în comparaţie cu cei care au consumat mai puţin de o porţie de legume pe zi, după cum au observat cercetătorii de la Rush Institute for Healthy Aging din Chicago. Un studiu realizat la Harvard, pe baza unui lot de femei vârstnice, a demonstrat capacităţile antioxidante deosebite, protectoare ale funcţiilor cognitive, ale legumelor cu frunze verzi (spanac, nap, lăptucă) şi ale celor din familia Brasicaceae (broccoli, varză, conopidă şi varză de Bruxelles). Cercetătorii de la Columbia University au observat că alimentele cele mai utile în prevenirea bolii Alzheimer sunt cele cu proprietăţi antioxidante marcate, printre care tomatele, legumele din familia Brasicaceae, legumele de culoare închisă sau cele cu frunze verzi, fructele, salatele asezonate, nucile şi peştele. Locuitorii din New York incluşi în studiu, cu vârste peste 65 de ani, care au consumat în special alimentele menţionate şi o cantitate cât mai mică de lactate cu conţinut mare de grăsimi, carne roşie, organe şi unt au prezentat un risc cu 38% mai redus de instalare a bolii Alzheimer.
   Cum să procedăm? Nu pierdeţi niciodată ocazia de a introduce fructele şi legumele în meniu, pentru a oferi creierului antioxidanţii necesari. Ideal ar fi să consumăm zilnic 5-9 porţii, dar orice cantitate contează. Este o mare greşeală să privăm neuronii de "muniţia" care ar putea preveni progresia demenţei.

pag. 41-42

   CAPITOLUL 6

   Consumaţi alimente bogate în antioxidanţi
   Antioxidanţii combat activ declinul memoriei


   EXISTĂ UN CONSENS ŞTIINŢIFIC aproape universal: consumul anumitor alimente oferă creierului compuşi numiţi antioxidanţi, care pot încetini rata declinului cognitiv, contribuind la prevenirea bolii Alzheimer. Efectul a fost verificat în cazul oamenilor care îmbătrânesc, a câinilor cu vârste înaintate şi a nenumăratelor animale de laborator.
   Iată şi motivul: fiecare inspiraţie introduce oxigen în plămâni, ceea ce stimulează formarea radicalilor liberi. Aceste specii reactive de oxigen pot avea efecte negative, distrugând integritatea membranelor celulare, provocând mutaţii ale ADN-ului, blocând sinapsele şi deteriorând reţelele interneuronale de comunicare. Astfel de efecte devastatoare poartă numele de "deteriorare oxidativă/stres oxidativ" sau "oxidare moleculară." Creierul reprezintă o ţintă importantă a atacului radicalilor liberi, deoarece conţine multe grăsimi şi consumă mult oxigen. După oxidare, grăsimile din creier devin, practic, râncede, ca şi carnea stricată. Astfel de reacţii chimice distructive accelerează, prin perpetuarea lor, disfuncţia cognitivă şi, posibil, instalarea bolii Alzheimer.
   în procesul descris intervin, însă, apărătorii denumiţi antioxidanţi. Moleculele respective, oferind protecţie encefalului, capturează şi anihilează radicalii liberi periculoşi. Aceşti "soldaţi" de pază, mereu vigilenţi, alcătuiesc un sistem strategic de apărare, foarte eficient şi versatil, împotriva degenerării cerebrale. De unde putem obţine aportul de antioxidanţi? Din anumite alimente, mai ales din fructe şi legume. Testele efectuate la Tufts University au stabilit că, după ce subiecţii au consumat 300g de spanac proaspăt sau 250 g de căpşuni, capacitatea antioxidantă, la nivelul sângelui, a crescut în mod evident.
   Nu subestimaţi niciodată însuşirile legumelor: doi-trei morcovi, broccoli sau frunzele de spanac pot acţiona benefic. în cazul unui lot de persoane în vârstă, consumând zilnic trei porţii de legume pe zi, s-a constatat încetinirea declinului memoriei cu 40%, în comparaţie cu cei care au consumat mai puţin de o porţie de legume pe zi, după cum au observat cercetătorii de la Rush Institute for Healthy Aging din Chicago. Un studiu realizat la Harvard, pe baza unui lot de femei vârstnice, a demonstrat capacităţile antioxidante deosebite, protectoare ale funcţiilor cognitive, ale legumelor cu frunze verzi (spanac, nap, lăptucă) şi ale celor din familia Brasicaceae (broccoli, varză, conopidă şi varză de Bruxelles). Cercetătorii de la Columbia University au observat că alimentele cele mai utile în prevenirea bolii Alzheimer sunt cele cu proprietăţi antioxidante marcate, printre care tomatele, legumele din familia Brasicaceae, legumele de culoare închisă sau cele cu frunze verzi, fructele, salatele asezonate, nucile şi peştele. Locuitorii din New York incluşi în studiu, cu vârste peste 65 de ani, care au consumat în special alimentele menţionate şi o cantitate cât mai mică de lactate cu conţinut mare de grăsimi, carne roşie, organe şi unt au prezentat un risc cu 38% mai redus de instalare a bolii Alzheimer.
   Cum să procedăm? Nu pierdeţi niciodată ocazia de a introduce fructele şi legumele în meniu, pentru a oferi creierului antioxidanţii necesari. Ideal ar fi să consumăm zilnic 5-9 porţii, dar orice cantitate contează. Este o mare greşeală să privăm neuronii de "muniţia" care ar putea preveni progresia demenţei.

pag. 95-96

   CAPITOLUL 25

   Este bine să fim conştiincioşi
   Disciplina şi responsabilitatea reduc riscul de Alzheimer


   O TRĂSĂTURA DE CARACTER denumită conştiinciozitate descrie o persoană care este auto-disciplinată, orientată spre un scop, scrupuloasă, consecventă, demnă de încredere, sârguincioasă, grijulie, caracterizată prin precizie şi ordine, simţul datoriei, atenţie la detalii şi exigenţă. Dacă vă recunoaşteţi în această prezentare, puteţi conta pe faptul că aveţi un risc de Alzheimer mai scăzut decât persoanele cu tendinţe contrare.
   într-adevăr, cercetătorii de la Rush University Medical Center din Chicago au descoperit că oamenii în vârstă, bărbaţi şi femei, care au obţinut cele mai bune rezultate la testele de evaluare a disciplinei personale au prezentat o rată a bolii Alzheimer, după 12 ani, scăzută la aproape jumătate, în comparaţie cu cei care au înregistrat rezultatele cele mai slabe. Cei mai conştiincioşi s-au dovedit, de asemenea, mai puţin predispuşi la instalarea declinului cognitiv moderat, etapa care precede diagnosticul de Alzheimer. Calitatea de a fi disciplinat nu a influenţat în niciun fel apariţia leziunilor patologice de tip Alzheimer, cum sunt masele aglutinate de beta-amiloid şi conglomeratele neuro-fibrilare.
   Prin urmare, cum poate disciplina să combată boala Alzheimer? Iată câteva teorii: calitatea de a fi conştiincios contribuie la realizarea personală şi la obţinerea succeselor în cadrul social, educaţional şi în cel profesional, factori care, se ştie, duc la creşterea rezistenţei în faţa bolii Alzheimer; de asemenea, persoanele conştiincioase sunt mai cooperante, mai flexibile şi fac faţă mai bine adversităţilor vieţii, fiind, de aceea, mai capabile să opună rezistenţă necazurilor şi depresiei cronice, aspecte care tind să sporească riscul de demenţă la o vârstă înaintată.
   Cum să procedăm? Bucuraţi-vă, dacă vă încadraţi în descrierea tipului conştiincios şi continuaţi să fiţi responsabili, oneşti şi harnici, pentru a ajuta creierul să devină mai rezistent în faţa bolii Alzheimer. Este adevărat că multe persoane disciplinate pot dezvolta această maladie, însă semnificativ mai târziu decât oamenii care adoptă un stil de viaţă mai puţin responsabil.

pag. 164-165

   CAPITOLUL 49

   Feriţi-vă de sedentarism
   Lipsa activităţii fizice atrage boala Alzheimer ca un magnet


   FĂRĂ NICIO ÎNDOIALĂ, lipsa de activitate fizică vă transformă într-o victimă predilectă a pierderii memoriei şi a bolii Alzheimer. în general, cu cât suntem mai sedentari, cu atât va fi mai rapid şi declinul cognitiv.
   Cercetătorii de la University of California din San Francisco, au descoperit că adulţii cu vârste mai înaintate, care aveau o viaţă sedentară (nepracticând deloc exerciţii fizice), prezentau cea mai scăzută rată a funcţionalităţii cognitive, la debutul unui studiu care s-a desfăşurat pe o perioadă de şapte ani, ei având, pe tot parcursul cercetării respective, şi cel mai rapid declin intelectual. De fapt, rezultatele obţinute de sedentari la testele cognitive au avut un trend descendent, cu 55% mai accentuat decât participanţii care au menţinut un nivel de activitate mai ridicat (cel puţin 150 de minute de mers pe jos, pe săptămână). Abilităţile mentale s-au diminuat, de asemenea, mai rapid, în cazul persoanelor care au avut o activitate fizică semnificativ mai redusă, în decursul celor şapte ani ai studiului.
   Cercetătorul principal dr. Deborah E. Barnes, a ajuns la concluzia esenţială care decurge de aici: chiar dacă aţi renunţat, în trecut, la exerciţiile fizice, reluaţi-le acum. Dacă sunteţi deja activ din punct de vedere fizic, menţineţi sau intensificaţi ritmul exerciţiilor. "Sedentarismul este cea mai nefericită opţiune."
   Studiile indică faptul că persoanele care rămân active fizic îşi reduc riscul instalării bolii Alzheimer cu până la 40%. Chiar şi o activitate mai modestă, de orice fel, spre deosebire de sedentarism, "are un efect protector împotriva acestei boli", după cum a constatat eminentul cercetător dr. Nikolaos Scarmeas, o autoritate în domeniul maladiei Alzheimer, de la Columbia University College of Physicians and Surgeons. El a observat că, în rândul vârstnicilor care practicau un exerciţiu fizic foarte moderat ca durată (50 de minute pe săptămână), de exemplu, mersul pe bicicletă, înotul, excursiile sau tenisul, s-a înregistrat o probabilitate cu 25% mai scăzută de a dezvolta Alzheimer, comparativ cu riscul celor care nu aveau niciun fel de activitate fizică.
   Un studiu recent elaborat la Mayo Clinic a stabilit că practicarea oricărui fel de exerciţiu moderat (nu contează cât de frecvent), la vârsta mijlocie sau înaintată, micşorează cu peste 30% pericolul apariţiei deteriorării mentale moderate.
   De ce inactivitatea fizică se răsfrânge atât de drastic asupra creierului? Specialiştii danezi afirmă că, în primul rând, ea duce la acumularea de ţesut adipos la nivelul viscerelor sau al abdomenului, ceea ce antrenează un proces inflamator cu intensitate redusă, dar persistent, incriminat ca fiind unul dintre promotorii patologiei Alzheimer. în schimb, ei au observat că acţiunile de ordin fizic, implicând contracţii ale musculaturii scheletice, duc la eliberarea unor agenţi antiinflamatori de tip hormonal, care blochează degradarea cerebrală.
   în plus, imagistica RMN a pus în evidenţă faptul că oamenii sedentari prezintă un flux sangvin cerebral mai scăzut şi o rată mai mare a atrofiei corticale, pe măsură ce îmbătrânesc, mai ales la nivelul hipocampusului, acea zonă esenţială pentru procesele memoriei şi învăţării.

pag. 235-236

   CAPITOLUL 73

   Faceţi o pasiune pentru nuci
   O mână de migdale sau de nuci pe zi poate îndepărta pericolul bolii Alzheimer


   NUCILE PREZINTĂ O PARTE din aceleaşi însuşiri antioxidante pe care le au fructele şi legumele, având proprietatea de a proteja creierul împotriva pierderii memoriei şi bolii Alzheimer. Dr. James Joseph, de la Tufts University, care a descoperit că afinele au ca efect inversarea procesului pierderii memoriei, în cazul şoarecilor de laborator bătrâni, a dat nucilor numele de "afine în coajă". Şoarecii care au fost hrăniţi cu nuci s-au arătat, de asemenea, "întineriţi şi ageri", declară cercetătorul. în cazul oamenilor, aproximativ 30 gr pe zi (7-9 nuci) pot contribui la întârzierea instalării maladiei Alzheimer sau a altor forme de demenţă, după cum afirmă acesta.
   Nucile atenuează degradarea oxidativă de la nivelul neuronilor, o bine cunoscută cauză de distrugere neuronală, conducând la Alzheimer, combat procesul inflamator şi stimulează chiar şi dezvoltarea unor neuroni noi, amplificând rata comunicării între cei deja funcţionali. Nucile, ca şi afinele, au efect de întinerire chiar la nivelul structurilor celulare cerebrale, dând şoarecilor bătrâni posibilitatea de a duce la bun sfârşit sarcini dificile, de memorare şi învăţare, exact la fel de bine ca şoarecii mai tineri.
   în plus, experimentele in vitro, realizate la Baldwin-Wallace College din Berea, Ohio, au indicat faptul că un extract de nuci a blocat aglutinarea beta-amiloidului toxic, adică primul pas pe calea ce duce la Alzheimer, dizolvând chiar şi aglomerările aderente, formate anterior, ale acestui material degradat, deja angajate în procesul distrugerii neuronilor.
   Migdalele constituie, de asemenea, "un loz câştigător", în încercarea de a ţine la distanţă boala Alzheimer. Atunci când au primit echivalentul (în cazul oamenilor) unui pumn de migdale pe zi, şoarecii prezentând plăci neuritice (amiloidice) de tip Alzheimer au obţinut rezultate superioare la testele de memorare şi de învăţare, în comparaţie cu cei hrăniţi în mod obişnuit, după cum a evidenţiat cercetarea realizată de dr. Neelima Chauhan, de la University of Illinois, Chicago.
   De altminteri, cantitatea de beta-amiloid toxic din creierul rozătoarelor care au consumat migdale efectiv s-a micşorat. Dr. Chauhan explică rezultatul prin faptul că migdalele prezintă o activitate asemănătoare cu a medicamentelor anti-Alzheimer denumite inhibitori ai acetilcolinesterazei (de exemplu, Aricept - donepezil), care au ca efect creşterea procentului neurotransmiţătorului acetilcolină. Acest lucru nu înseamnă defel că aportul de migdale ar putea trata sau vindeca boala Alzheimer, ci ar putea contribui la prevenirea progresiei patologiei respective, afirmă dr. Chauhan.
   Dat fiind că majoritatea nucilor prezintă aproximativ aceleaşi categorii de substanţe nutritive şi de antioxidanţi, este probabil ca diferitele varietăţi ale acestor fructe lemnoase să aibă activitate anti-Alzheimer, însă nu au fost testate până în acest moment. Este bine cunoscut faptul că nuciferele în general, iar migdalele şi nucile în special, au efecte benefice asupra cordului şi sistemului cardiovascular. De exemplu, nucile ajută la scăderea colesterolemiei şi glicemiei, ameliorează fluxul sangvin şi contribuie la ţinerea la distanţă a diabetului, după cum indică cercetările recente de la Yale University.

pag. 316-317

   ...amânare şi, posibil, de tratare a problemelor de memorie, asociate înaintării în vârstă, şi a demenţei, mai ales a celei de tip Alzheimer.
   Acest lucru nu înseamnă că ar trebui să amânaţi luarea de măsuri, în scopul micşorării pericolului care vă ameninţă personal. Orice acţiune în acest sens vă poate oferi în schimb zile, luni sau ani de funcţionare în parametri normali, fără tulburări de memorie sau demenţă. Totuşi, nimeni nu poate şti cu certitudine care sunt cele mai eficiente metode, în cazul fiecărei persoane; nu există un plan de acţiune ca "măsură universală", care să se potrivească tuturor şi probabil că nu va exista niciodată un astfel de program.
   Păstrând în minte activităţile care îi priesc cel mai mult creierului, vă ofer sugestia să vă alcătuiţi, aşa cum am făcut şi eu, propriul plan de acţiune, care să includă acele măsuri de protecţie a creierului şi organismului care vi se par cele mai eficiente, în cazul personal. Amintiţi-vă faptul că neuronii sunt activaţi şi dezvoltarea lor este stimulată doar atunci când, renunţând la activitatea de rutină, cu creierul "pe pilot automat", vă lansaţi într-o nouă provocare sau când întreprindeţi un efort intelectual inedit. Ceea ce ne dorim, în primul rând, este să trezim din letargie aproximativ un miliard de celule cerebrale "leneşe".
   Experţii estimează că există patru domenii ale existenţei, în care intervenţia personală poate avea un rol esenţial, în scopul menţinerii în limite normale a funcţiilor cognitive şi al îndepărtării pericolului manifestării simptomelor bolii Alzheimer, până la capătul vieţii. Este foarte indicată alcătuirea unui plan de acţiune, pentru fiecare dintre aceste patru zone ale vieţii. Se pare că niciodată nu este prea devreme sau prea târziu pentru a dezvolta o astfel de iniţiativă.

   1. Sporiţi eficienţa creierului, oferindu-i ceva nou şi surprinzător

   Fără îndoială, este recomandată menţinerea stimulării maxime a creierului, starea de alertă fiind întreţinută prin procesele de gândire şi de învăţare. Cea mai indicată metodă de păstrare a vivacităţii cerebrale este meditaţia şi iniţierea unei activităţi noi. Enumeraţi, pe o listă, zece acţiuni noi, stimulatoare din punct de vedere cognitiv şi care vi se par atractive, apoi încercaţi-le. Iată câteva dintre intenţiile de pe lista mea: învăţarea limbii spaniole (ceea ce reprezintă un efort semnificativ pentru mine, dat fiind că am înregistrat până acum destule eşecuri, atunci când am dorit să învăţ limbi străine, cu excepţia gramaticii latine, în liceu); însuşirea obiceiului de a parca maşina paralel (fiind preocupată de pierderea proprietăţii percepţiei corecte a distanţelor şi profunzimii); învăţarea modului de scanare şi de organizare a fotografiilor pe computer; participarea la un curs de actorie pentru începători adulţi; dobândirea obiceiului meditaţiei yoga, timp de zece minute sau de un sfert de oră pe zi.
   Concentraţi-vă atenţia asupra scopului de a vă umple timpul liber cu activităţi care stimulează intelectul, fără a fi excesiv de solicitante. Dacă petreceţi prea mult timp în faţa televizorului, reduceţi numărul de ore dedicate acestui obicei. înlocuiţi-l cu jocul de cărţi, jocurile pe computer, audierea conferinţelor, participarea la cursuri, prin prezenţă activă sau prin corespondenţă online. De asemenea, încercaţi să dobândiţi cunoştinţe din domenii care v-au atras întotdeauna, dar care păreau prea dificile. Atunci când facem un efort mental intens, ne activăm funcţiile cerebrale, ceea ce contribuie la menţinerea în viaţă a neuronilor recent dezvoltaţi, care altfel ar dispărea, din lipsă de stimulare. Din acest motiv, este necesar ca învăţarea să fie un proces permanent, deoarece, în general, cu cât exerciţiul intelectual este mai solicitant şi mai prelungit, cu atât creierul îl va aprecia mai mult. Iniţiaţi noi aventuri, de orice fel, pe plan mental; încercaţi să gândiţi inovator, în afara tiparelor constituite.
   Ca sursă de inspiraţie, recomand cu căldură The Memory Bible şi iBrain de dr. Gary Small, director al UCLA Center on Aging. Pe baza scanărilor cerebrale sofisticate, dr. Small a inventat anumite tehnici şi "antrenamente aerobice mentale", care sunt explicate în cărţile sale, având ca efect stimularea creierului, fără a fi stresante sau dificil de realizat. El a descoperit un aspect de o importanţă deosebită: creierul...

  • cartea a apărut în mai 2013 la editura Curtea Veche, în cadrul colecţiei Să fii sănătos
  • traducător: Simona Cantuniari
  • Titlu original: 100 Simple Things You Can Do to Prevent Alzheimers and Age-Related Memory Loss
  • cartea cuprinde 352 pagini în format 15.5x22cm şi o greutate de 0.360 kg
  • ISBN: 978-606-588-416-8
  • cartea a fost vizualizată de 5274 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "100 de metode simple prin care puteţi preveni boala Alzheimer şi tulburările de memorie asociate vârstei"
carţi din acelaşi domeniu cu "100 de metode simple prin care puteţi preveni boala Alzheimer şi tulburările de memorie asociate vârstei"
(psihologie > dezvoltare personală, terapii > general)
derulare
Puterea emoţiilor
Puterea emoţiilor
(dezvoltare personală)
Cel mai simpatic ghid de sarcină
Cel mai simpatic ghid de sarcină
(dezvoltare personală, educaţie)
Fără graniţe
Fără graniţe
(dezvoltare personală, transformare personală)
Cum să scapi de anxietate
Cum să scapi de anxietate
(dezvoltare personală)
Partea pozitivă a stresului
Partea pozitivă a stresului
(aplicată, dezvoltare personală)
Codul miracolelor tale cuantice
Codul miracolelor tale cuantice
(dezvoltare personală)
Învăţături care schimbă vieţi
Învăţături care schimbă vieţi
(dezvoltare personală, educaţie)
Frumoasă şi suplă după naştere
Frumoasă şi suplă după naştere
(dezvoltare personală, educaţie)
Suferinţe dispreţuite
Suferinţe dispreţuite
(dietoterapie, general)
Principiul pauzei
Principiul pauzei
(dezvoltare personală)
De ce ne îngraşă dietele?
De ce ne îngraşă dietele?
(dietoterapie, general)
Mindfulness
Mindfulness
(dezvoltare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare vineri, 21 iulie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar