Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Antrenarea minţii miercuri, 18 octombrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Antrenarea minţii

şi cultivarea bunătăţii pline de iubire
de Chögyam Trungpa
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Antrenarea minţii Imaginea mare preţ Eu Sunt: 23,00 lei

preţ listă: 24,04 lei

reducere:
1,04 lei (4,33%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Antrenarea minţii

Această carte este o traducere efectuată de Comitetul de Traducere Nalanda, a lucrării Cele şapte puncte ale antrenării minţii, de Chekawa Yeshe Dorje, cu un comentariu bazat pe învăţăturile orale predate de Chogyam Trungpa, Rinpoche. In învăţăturile sale cu privire la această temă, Trungpa Rinpoche a folosit ca punct central de referinţă comentariul lui Jamgon Kongtrul cel Mare, numit în tibetană Changchup Shunglam (Calea principală spre Iluminare), inclus în colecţia principalelor învăţături ale Budismului Tibetan, care au rezultat mai târziu în Cele cinci Vistierii. (învăţătorul lui Trungpa Rinpoche, Jamgon Kongtrul din Sechen, a fost una din încarnările acestui învăţător din secolul nouăsprezece).
Cele şapte puncte ale antrenării minţii este o listă de nouăzeci şi cinci de sloganuri, formând o instruire sumară, concisă, cu privire la viziunea şi aplicarea budismului Mahayana. Studierea şi practicarea acestor sloganuri este un mod foarte concret de a contracara agăţarea de ego şi de a cultiva blândeţea şi compasiunea. Ele oferă o metodă pentru a ne antrena mintea, atât prin practicarea meditaţiei formale, cât şi prin folosirea întâmplărilor din viaţa cotidiană drept mijloc de trezire.
Cuvânt înainte ... 5
Prefaţa editorului ... 9
Mulţumiri ... 19
Introducere ... 23

PUNCTUL UNU

Preliminariile, care sunt o bază pentru practicarea dharmei ... 29
1. Mai întâi, exersează preliminariile ... 29

PUNCTUL DOI

Principala practică: antrenarea în Bodhichitta ... 31
BODHICITTA ABSOLUTĂ ŞI BODHICITTA RELATIVĂ ... 31
Sloganurile Bodhichittei absolute ... 47
2. Consideră toate dharmele ca fiind vise ... 47
3. Examinează natura conştientei nenăscute ... 48
4. Auto-eliberează chiar şi antidotul ... 50
5. Odihneşte-te în natura alayei, esenţa ... 53
6. în postmeditaţie, fii un copil al iluziei ... 58
Sloganurile Bodhichittei relative ... 62
7. A elibera şi a primi trebuie practicate alternativ Acestea două trebuie să conducă respiraţia ... 62
8. Trei obiecte, trei otrăvuri şi trei seminţe de virtute ... 77
9. în toate activităţile, antrenează-te cu sloganurile ... 80
10. începe cu tine seria de a trimite şi a lua ... 81

PUNCTUL TREI

Transformarea circumstanţelor negative în calea spre iluminare
Punctul trei şi paramita răbdării ... 83
11. Când lumea este umplută de rele, transformă toate nenorocirile în calea spre bodhi ... 84
12. Redu toţi vinovaţii la unul singur ... 87
13. Fii recunoscător fată de toţi ... 97
14. Considerarea confuziei ca fiind cele patru kaya este o protecţie shunyata de neîntrecut ... 103
15. Patru practici sunt cele mai bune metode ... 109
16. Orice întâlneşti pe neaşteptate, uneşte cu meditaţia ... 129

PUNCTUL PATRU

Aplicarea practicii în întreaga viaţă
Punctul patru şi Paramita strădaniei ... 133
17. Practică cele cinci puteri ... 134
învăţăturile cheie, condensate ... 134
18. învăţătura mahayana despre eliberarea conştiinţei în momentul morţii constituie una dintre cele cinci puteri: cum te comporţi este important ... 141

PUNCTUL CINCI

Evaluarea antrenării minţii ... 147
Punctul cinci şi paramita meditaţiei ... 147
19. întreaga dharma concordă într-un punct ... 148
20. Dintre cei doi martori, păstrează-1 pe cel principal ... 151
21. Menţine întotdeauna doar o minte veselă ... 154
22. Dacă poţi practica chiar şi atunci când eşti distras, eşti bine antrenat ... 158

PUNCTUL ŞASE

Disciplinele antrenării minţii
Punctul şase şi prajnaparamita ... 163
23. Respectă mereu cele trei principii fundamentale ... 164
24. Schimbă-ţi atitudinea, dar rămâi natural ... 167
25. Nu vorbi despre membre vătămate ... 168
26. Nu-i judeca pe ceilalţi ... 169
27. Lucrează mai întâi cu cele mai mari defecte de character, contaminări ... 170
28. Renunţă la orice speranţă de succes ... 171
29. Renunţă la mâncarea otrăvitoare ... 172
30. Nu fi atât de previzibil ... 173
31. Nu-i ponegri pe ceilalţi ... 175
32. Nu aştepta la pândă ... 175
33. Nu împinge lucrurile până la punctul dureros ... 176
34. Nu pune greutatea boului pe vacă ... 177
35. Nu încerca să fii cel mai rapid ... 178
36. Nu acţiona cu şiretenie ... 78
37. Nu transforma zeii în demoni ... 178
38. Nu căuta să faci din durerea altora baza propriei tale fericiri ... 178

PUNCTUL ŞAPTE

Indicaţii pentru antrenarea minţii
PUNCTUL ŞAPTE ŞI POSTMEDITAŢIA ... 183
39. Toate activităţile trebuie făcute cu o intenţie ... 183
40. Corectează toate relele cu o intenţie ... 184
41. Două activităţi: una la început, una la sfârşit ... 185
42. Oricare dintre cele două s-ar întâmpla, ai răbdare ... 186
43. Respectă-le pe acestea două, chiar cu riscul vieţii ... 187
44. Antrenează-te ca să învingi cele trei dificultăţi ... 188
45. Asumă-ţi cele trei cauze principale ... 189
46. Fii atent ca cele trei să nu slăbească niciodată ... 191
47. Menţine-le pe cele trei nedespărţite ... 191
48. Antrenează-te fără părtinire, în toate domeniile Este crucial să faci acest lucru întotdeauna, în mod complet şi din toată inima ...
49. Meditează mereu la a ceea ce îţi provoacă resentimente ... 192
50. Nu te lăsa dus de valul circumstanţelor exterioare ... 192
51. De data asta, pune în practică aspectele principale ... 193
52. Nu interpreta greşit ... 193
53. Nu oscila ... 194
54. Antrenează-te din toată inima ... 194
55. Eliberează-te, examinând şi analizând ... 195
56. Nu te bălăci în auto-compătimire ... 195
57. Nu fi gelos ... 195
58. Nu fi frivol ... 195
59. Nu te aştepta la aplauze ... 196

Versuri de încheiere ... 197

ANEXĂ: Patruzeci şi şase de moduri în care eşuează un Bodhisattva ... 199
Treizeci şi patru de contradicţii pentru întruparea virtuţii ... 199

Glosar ... 203
Transliteraţii ale numelor şi termenilor tibetani ... 213
Bibliografie ... 215
Despre bileţelele cu sloganuri ... 216
Despre autor ... 217
Resurse ... 224

pag. 23-24

   Introducere

   ÎN TRADIŢIA MAHAYANA trăim experienţa unui fel de blândeţe faţă de noi înşine şi începe să apară un fel de prietenie faţă de celelalte fiinţe. Această prietenie sau compasiune este cunoscută în tibetană ca nyingje, care înseamnă "inimă nobilă". Suntem dispuşi să ne angajăm pentru a lucra cu toate fiinţele simţitoare. însă, înainte de a ne lansa efectiv în acest proiect, avem nevoie de mult antrenament.
   Principalul obstacol pentru a deveni un mahayanist este a nu avea destulă compasiune pentru ceilalţi şi pentru sine - acesta este punctul esenţial. Iar această problemă poate fi abordată prin antrenamentul practic, care este cunoscut ca practica lojong, "antrenarea minţii". Acest antrenament ne oferă o cale, un mod de a lucra cu stilul nostru dur, precis, crud şi aspru, un mod de a deveni buni mahayanişti. Studenţii mahayana ignoranţi sau proşti cred uneori că trebuie să se glorifice; ei vor să devină lideri sau călăuzitori. Avem o tehnică sau practică pentru a depăşi această problemă. Această practică este dezvoltarea smereniei, care este legată de antrenarea minţii.
   Principala viziune din mahayana este aceea de a lucra spre binele celorlalţi şi de a crea o situaţie care să le fie de ajutor. De aceea, îţi asumi atitudinea de a fi dispus să te dedici celorlalţi. Atunci când ai această atitudine, începi să realizezi că ceilalţi sunt mai importanţi decât tine. Datorită acestei viziuni mahayana, datorită faptului că îţi asumi această atitudine şi pentru că efectiv găseşti că ceilalţi sunt mai importanţi - prin toate aceste trei aspecte, dezvolţi practica mahayana a antrenării minţii.
   Disciplina hinayana este în esenţă una de îmblânzire a minţii. Lucrând cu diferitele forme de neatenţie a minţii, începem să devenim meticuloşi şi precişi, iar disciplina noastră se îmbunătăţeşte. Atunci când suntem bine îmblânziţi prin practicarea disciplinei shamatha, sau practica atenţiei, precum şi antrenaţi prin vipashyana, sau conştientă, cu privire la cum să ascultăm învăţăturile, începem să dezvoltăm o înţelegere deplină a dharmei. După aceasta, începem de asemenea să dezvoltăm o înţelegere deplină a modului în care, în starea noastră particulară de a fi îmblânziţi, ne putem relaţiona cu ceilalţi.
   In mahayana, vorbim mai mult despre a antrena mintea. Acesta este următorul pas. Mintea este deja îmblânzită, deci poate fi antrenată. Cu alte cuvinte, am fost capabili să ne domesticim mintea prin practicarea disciplinei...

pag. 23-24

   Introducere

   ÎN TRADIŢIA MAHAYANA trăim experienţa unui fel de blândeţe faţă de noi înşine şi începe să apară un fel de prietenie faţă de celelalte fiinţe. Această prietenie sau compasiune este cunoscută în tibetană ca nyingje, care înseamnă "inimă nobilă". Suntem dispuşi să ne angajăm pentru a lucra cu toate fiinţele simţitoare. însă, înainte de a ne lansa efectiv în acest proiect, avem nevoie de mult antrenament.
   Principalul obstacol pentru a deveni un mahayanist este a nu avea destulă compasiune pentru ceilalţi şi pentru sine - acesta este punctul esenţial. Iar această problemă poate fi abordată prin antrenamentul practic, care este cunoscut ca practica lojong, "antrenarea minţii". Acest antrenament ne oferă o cale, un mod de a lucra cu stilul nostru dur, precis, crud şi aspru, un mod de a deveni buni mahayanişti. Studenţii mahayana ignoranţi sau proşti cred uneori că trebuie să se glorifice; ei vor să devină lideri sau călăuzitori. Avem o tehnică sau practică pentru a depăşi această problemă. Această practică este dezvoltarea smereniei, care este legată de antrenarea minţii.
   Principala viziune din mahayana este aceea de a lucra spre binele celorlalţi şi de a crea o situaţie care să le fie de ajutor. De aceea, îţi asumi atitudinea de a fi dispus să te dedici celorlalţi. Atunci când ai această atitudine, începi să realizezi că ceilalţi sunt mai importanţi decât tine. Datorită acestei viziuni mahayana, datorită faptului că îţi asumi această atitudine şi pentru că efectiv găseşti că ceilalţi sunt mai importanţi - prin toate aceste trei aspecte, dezvolţi practica mahayana a antrenării minţii.
   Disciplina hinayana este în esenţă una de îmblânzire a minţii. Lucrând cu diferitele forme de neatenţie a minţii, începem să devenim meticuloşi şi precişi, iar disciplina noastră se îmbunătăţeşte. Atunci când suntem bine îmblânziţi prin practicarea disciplinei shamatha, sau practica atenţiei, precum şi antrenaţi prin vipashyana, sau conştientă, cu privire la cum să ascultăm învăţăturile, începem să dezvoltăm o înţelegere deplină a dharmei. După aceasta, începem de asemenea să dezvoltăm o înţelegere deplină a modului în care, în starea noastră particulară de a fi îmblânziţi, ne putem relaţiona cu ceilalţi.
   In mahayana, vorbim mai mult despre a antrena mintea. Acesta este următorul pas. Mintea este deja îmblânzită, deci poate fi antrenată. Cu alte cuvinte, am fost capabili să ne domesticim mintea prin practicarea disciplinei...

pag. 87-88

   Acest slogan este afirmaţia principală a celui de-al treilea punct al practicii lojong. în această categorie avem alte trei practici. Următoarele două sloganuri sunt legate de practica bodhichittei relative, despre cum să aducem ceea ce se întâmplă în viaţa noastră pe calea bodhichittei relative. Sloganul 14 ["A privi confuzia drept cele patru kaya/ Este protecţie shunyata de neîntrecut"] este legat de practica bodhichittei absolute şi de modul în care o poţi îndeplini pe calea ta. Iar ultimul slogan din această secţiune [sloganul 15] este legat de acţiunile concrete care îţi permit să aduci pe calea ta orice s-ar întâmpla în practica ta.

   12. Redu toţi vinovaţii la unul singur

   Acest slogan vorbeşte despre cum să acţionezi în faţa realităţii convenţionale, sau kiindzop. Indiferent ce apare în experienţa noastră obişnuită, în orice călătorie ne-am afla, în orice situaţii interesante şi impresionante - noi nu ne aşteptăm la nimic ca răspuns la bunătatea noastră. Când suntem buni cu cineva, nu există aşteptări cu privire la vreo recompensă pentru acest lucru. A reduce toţi vinovaţii la unul singur înseamnă că toate problemele şi toate complicaţiile care există în jurul practicii, realizării şi înţelegerii noastre nu sunt din vina altcuiva. Toată vina începe mereu de la noi înşine.
   Foarte mulţi oameni par să treacă prin această lume şi să aibă o viaţă destul de confortabilă prin faptul că sunt plini de compasiune şi deschişi - chiar dacă sunt doar aparent plini de compasiune şi deschişi. Ei par să se descurce în lumea asta. Şi totuşi, împărţim aceeaşi lume, iar noi înşine primim mereu lovituri. Suntem învinovăţiţi şi ajungem la probleme - probleme emoţionale, financiare, probleme domestice, de relaţionare şi sociologice, ni se întâmplă mereu. Ce ne joacă feste? Se spune: "Nu-ţi descărca nervii pe mine". E interesant, lumea îşi descarcă nervii pe noi, dar nu există un vinovat. Noi hotărâm să preluăm acele învinovăţiri, după care suntem supăraţi şi jigniţi.
   Am putea avea exact acelaşi stil de viaţă ca altcineva. De exemplu, am putea împărţi camera cu un coleg de facultate, am putea mânca aceeaşi mâncare dubioasă, am putea împărţi aceeaşi casă de rahat, am putea avea exact acelaşi orar şi aceiaşi profesori. Colegul nostru de cameră reuşeşte totul cu bine şi îşi găseşte propria libertate. Noi, pe de altă parte, suntem mereu blocaţi pe acea amintire şi plini de resentimente. Am vrea să fim revoluţionari, să schimbăm lumea. Dar cine ne-a făcut asta? Am putea spune că a fost învăţătorul de la şcoală, că toţi ne urăsc şi că ei au făcut asta. Dar de ce ne urăsc? Acesta este un aspect foarte interesant.
   Vina pentru fiecare nenorocire care ni se întâmplă este întotdeauna, în mod natural, direcţionată spre noi; este...

pag. 154-155

   ...ştiind cine şi ce eşti. Te cunoşti atât de bine, încât te-ai putea elibera de orice dezamăgire. Dacă cineva te felicită sau complimentează, s-ar putea ca ei să nu îţi cunoască întreaga existenţă. Aşa că ar trebui să revii la propria ta judecată, la propriul tău simţ cu privire la expresiile tale şi trucurile pe care le joci atât celorlalţi, cât şi ţie însuţi. Acest lucru nu egoist, ci auto-inspirat din punct de vedere al nonexistenţei egoului. Tu eşti doar martorul a ceea ce eşti. Tu pur şi simplu îţi observi şi evaluezi meritul, mai degrabă decât să revii asupra lui într-un mod Jungian sau Freudian.

   21. Menţine întotdeauna doar o minte veselă

   Ideea acestui slogan este de a menţine mereu o stare de mulţumire şi de bucurie. Acest lucru înseamnă că fiecare nenorocire este un bine, pentru că este o încurajare de a practica dharma. Şi nenorocirile celorlalţi oameni sunt un bine: ar trebui să le împărtăşeşti şi să le aduci în tine, ca pe o continuare a practicii sau disciplinei lor. Deci trebuie să incluzi şi asta. In realitate, este foarte frumos să simţi astfel.
   Pentru mine este chiar o senzaţie de bucurie. Te simţi atât de bine şi atât de extaziat. Cred că am fost convertit la budism. Nu lipeam pe maşina mea abţibilduri pe care scria "Iisus m-a salvat", dar mental făceam acest lucru. Mental, puneam abţibilduri pe care scria "Mă bucur că egoul meu a fost convertit la budism, şi că am fost acceptat şi m-am realizat ca cetăţean budist, ca o persoană plină de compasiune". Mă simţeam extraordinar de bine şi atât de mulţumit. Nu aveam nici o îndoială de unde veneau toate acestea: mă simţeam atât de puternic şi de întărit de întreaga treabă. Chiar am început să simt că dacă nu aş fi avut o astfel de încurajare în mine, mi-ar fi fost foarte greu să studiez vajrayana. Mă simţeam atât de recunoscător, atât de bine. Deci acest slogan înseamnă să menţii un fel de mulţumire şi de bucurie, în ciuda tuturor problemelor şi ciondănelilor mici din viaţa ta.
   Acest slogan este legat de cel precedent ["Din cei doi martori, păstrează-l pe cel principal"] Dacă ai fost crescut în tradiţia disciplinară ebraică şi/sau creştină, ideea de a te observa este orientată doar spre vină. însă, în acest caz, nu este aşa. Noi nu avem nici o logică prin care să fie recunoscut, înţeles sau prezentat un concept precum păcatul originar. Din punctul nostru de vedere, nu eşti fundamentalmente condamnat. Răutatea ta nu este neapărat privită ca o problemă - deşi este observată, evident. Tu nu eşti fundamentalmente condamnat; răutatea ta temporară este privită doar ca venind de la probleme temporare. De aceea, pentru a duce această idee până la capăt, acest slogan spune, "Menţine întotdeauna doar o minte veselă". Este o minte veselă, pentru că nu trebuie să te uimească nici o situaţie de răutate sau de bună-dispoziţie bruscă. In schimb, îţi poţi păstra un fel de veselie de la început până la sfârşit.

pag. 188-189

   44. Antrenează-te ca să învingi cele trei dificultăţi

   Aceste trei dificultăţi au de-a face cu modul în care ne raportăm la propriile noastre kleshe sau nevroze. Prima dificultate este a-ţi da seama de măsura în care eşti păcălit de propriile tale emoţii, sau kleshe. Trebuie să cauţi şi să înţelegi trucul, ceea ce este foarte dificil. A doua dificultate este de a risipi sau de a învinge caracterul nostru emotiv. Cu alte cuvinte, la început este foarte greu să-ţi recunoşti nevrozele; apoi este foarte greu să le depăşeşti; iar în al treilea rând, este foarte greu să treci prin ele. Acestea sunt cele trei dificultăţi.
   Când apare nevroza, trebuie mai întâi să o recunoşti drept nevroză. Apoi, trebuie să aplici o tehnică sau un antidot pentru a o depăşi. Dat fiind că nevroza vine de regulă de la egoism, de la a-ţi acorda prea multă importanţă, antidotul este faptul că trebuie să-ţi străpungi egoul. în sfârşit, trebuie să ai hotărârea de a nu urma nevroza sau a continua să fii atras de ea. Depăşirea nevrozei este, într-un fel, abruptă.
   Luate laolaltă, avem şase categorii. Dificultăţile sunt următoarele: prima, că este greu să recunoaştem kleshele; a doua, că este greu să le depăşim; a treia, că este greu să ne eliberăm de ele. Ceea ce ar trebui să faci, este: în primul rând, să le recunoşti; în al doilea rând, să încerci să le depăşeşti; în al treilea rând, să faci jurământul de a nu mai recrea astfel de lucruri.
   Este foarte dificil să te raportezi la principiul bodhisattva, sau, de altfel, la orice concept monumental. De aceea, sloganul spune, "Antrenează-te să învingi cele trei dificultăţi". Dar dacă vrei să practici lojong, mintea ta va fi complet antrenată şi îndoctrinată în modul de gândire bodhisattva. De fapt, lojong înseamnă literal "îndoctrinare": Io înseamnă "inteligenţă", iar jong înseamnă "a curăţa" sau "a antrena". Ideea este de a te îndoctrina, astfel încât să nu te poţi îndepărta de acel principiu monolitic numit natura buddha, bodhichitta, tathagatagarbha.

   45. Asumă-ţi cele trei cauze principale

   "Cauză" se referă la ceea ce te face să fii o persoană dharmică bună, sau un bodhisattva. Prima cauză este a avea un învăţător bun. A doua cauză este îndreptarea minţii şi a comportamentului tău elementar spre dharma. A treia cauză este a avea mâncare şi cazare, astfel încât să fie posibil să practici dharma. Ar trebui să încerci să menţii aceste trei situaţii şi să te bucuri că ai aceste oportunităţi.
   A-ţi asuma prima cauză principală este a-ţi da seama de necesitatea unui învăţător, care efectiv îţi permite să ajungi în anumite situaţii.

  • cartea a apărut în iunie 2013 la editura Dharana, în cadrul colecţiei Lotus
  • traducător: Silvia Toma
  • cartea cuprinde 240 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.240 kg
  • ISBN: 978-973-8975-55-2
  • cartea a fost vizualizată de 8800 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Antrenarea minţii"
carţi din acelaşi domeniu cu "Antrenarea minţii"
(budism > tibetan)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare miercuri, 18 octombrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar