Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Calea renunţării: Letting Go marţi, 17 octombrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Calea renunţării: Letting Go


de David R. Hawkins
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Calea renunţării: Letting Go Imaginea mare preţ Eu Sunt: 46,00 lei

preţ listă: 52,00 lei

reducere:
6,00 lei (11,54%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Calea renunţării: Letting Go

Letting Go descrie un instrument simplu şi eficient cu ajutorul căruia să ne putem desprinde de toată negativitatea şi să scăpăm de blocajele din calea Iluminării, în practica clinică psihiatrică pe care autorul a desfăşurat-o pe parcursul a zeci de ani a avut ca principal obiectiv descoperirea celei mai eficiente modalităţi de a vindeca suferinţa umană în toate formele sale. Mecanismul interior al renunţării a fost recunoscut a fi de foarte mult folos în acest sens şi este descris în această carte.
Mecanismul renunţării pe care îl descrie Dr. Hawkins poate fi aplicat oricând în viaţa cotidiană. Cartea este la fel de folositoare pentru toate dimensiunile vieţii umane: sănătate fizică, creativitate, succes financiar, vindecare emoţională, împlinire vocaţională, relaţii, sexualitate şi evoluţie spirituală. Este o inestimabilă resursă pentru toţi profesioniştii care lucrează în domeniile sănătăţii mentale, psihologiei, medicinii, în recuperarea din dependenţă şi în dezvoltare spirituală.
"Mecanismul renunţării este doar un instrument. îl puteţi folosi pentru a îndepărta obstacolele din calea realizării unui milion de dolari sau îl puteţi folosi pentru a elimina blocajele din calea dezvoltării conştientei spirituale. Cei mai mulţi oameni care renunţă conştient declară că au descoperit ceva înăuntrul lor, asemănător cu iubirea, care este independent de corp, emoţii, gânduri şi de evenimentele lumii. Aţi auzit pe cineva care să fie nemulţumit de o asemenea descoperire?" (David R. Hawkins)
Cuvânt înainte ... 5
Prefaţă ... 17

Capitolul 1 - Introducere ... 23
Capitolul 2 - Mecanismul renunţării ... 33
Capitolul 3 - Anatomia emoţiilor ... 57
Capitolul 4 - Apatia şi depresia ... 89
Capitolul 5 - Suferinţa ... 119
Capitolul 6 - Frica ... 139
Capitolul 7 - Dorinţa ... 167
Capitolul 8 - Mânia ... 187
Capitolul 9 - Mândria ... 207
Capitolul 10 - Curajul ... 227
Capitolul 11 - Acceptarea ... 241
Capitolul 12 - Iubirea ... 249
Capitolul 13 - Pacea ... 267
Capitolul 14 - Reducerea stresului şi a bolilor fizice ... 281
Capitolul 15 - Relaţia dintre minte şi corp ... 292
Capitolul 16 - Beneficiile renunţării ... 311
Capitolul 17 - Transformarea ... 329
Capitolul 18 - Relaţiile ... 355
Capitolul 19 - Realizarea obiectivelor profesionale ... 387
Capitolul 20 - Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! ... 401
Capitolul 21 - întrebări şi răspunsuri ... 423

Index Anexe ... 449
Anexa A ... 450
Anexa B ... 459
Anexa C ... 465

Despre autor ... 469

pag. 36-37

   Marele avantaj în a şti cum să renunţaţi, este acela că se poate renunţa la orice sentiment şi la toate sentimentele într-o clipită, în orice moment sau loc, şi că acest lucru se poate realiza încontinuu şi fără efort.
   Ce înseamnă starea de renunţare? înseamnă să fiţi eliberaţi de sentimente negative, astfel încât creativitatea şi spontaneitatea să se poată manifesta fără opoziţia sau interferenţa conflictelor interioare. A fi liberi de conflicte interioare şi de orice aşteptări, înseamnă a le dărui persoanelor din viaţa noastră libertatea cea mai mare. Acest lucru ne permite să experimentăm structura de bază a universului, care, aşa cum urmează a se descoperi, înseamnă manifestarea binelui cel mai înalt cu putinţă în orice situaţie dată. Poate că sună mai filozofic, însă când acest lucru se întâmplă, este faptic adevărat, el fiind confirmat inclusiv prin experienţa personală.

   Sentimente şi mecanisme mentale

   Noi abordăm sentimentele în trei modalităţi principale: suprimare, exprimare şi evadare. Le vom discuta pe rând.

   1. Suprimare şi reprimare. Acestea sunt modalităţile cele mai frecvente prin care ne îngropăm sentimentele şi le dăm deoparte. în reprimare, acest proces este inconştient; în suprimare, procesul are loc conştient. Nu vrem să fim deranjaţi de sentimente şi nici nu ştim ce altceva să facem cu ele. Cumva, ne lăsăm cuprinşi de suferinţă şi încercăm să funcţionăm, totuşi, cum putem mai bine. Sentimentele pe care decidem să le suprimăm sau să le reprimăm sunt în acord cu programele conştiente şi inconştiente pe care le purtăm în interiorul nostru ca urmare a convenienţelor sociale şi a educaţiei primite în familie. Presiunea sentimentelor suprimate se traduce mai apoi ca iritabilitate, schimbări bruşte de dispoziţie, tensiuni în muşchii gâtului şi spatelui, dureri de cap, crampe, tulburări ale ciclului menstrual, colită, indigestie, insomnie, hipertensiune, alergii şi alte tulburări somatice.
   Când reprimămun sentiment, o facem pentru că poartă atât de multă vinovăţie şi teamă în el încât acestea nici nu se mai resimt în mod conştient. De fiecare dată când sentimentul respectiv ameninţă să iasă la suprafaţă, el este aruncat din nou în inconştient. Sentimentul reprimat este apoi prelucrat în diverse moduri, pentru a ne asigura că va rămâne reprimat şi în afara conştiinţei. Dintre mecanismele utilizate de minte pentru a păstra un sentiment reprimat, negarea şi proiecţia sunt, poate, cele mai cunoscute pentru că au tendinţa să se manifeste împreună şi să se consolideze reciproc. Negarea are ca efect blocaje emoţionale şi de maturizare majore. Este, de obicei, însoţită de mecanismul proiecţiei. Din cauza vinovăţiei şi a fricii pe care le resimţim, ne reprimăm impulsul sau sentimentul şi negăm prezenţa acestora în interiorul nostru. în loc să le simţim, le proiectăm in lumea exterioară şi asupra persoanelor din jurul nostru.

pag. 36-37

   Marele avantaj în a şti cum să renunţaţi, este acela că se poate renunţa la orice sentiment şi la toate sentimentele într-o clipită, în orice moment sau loc, şi că acest lucru se poate realiza încontinuu şi fără efort.
   Ce înseamnă starea de renunţare? înseamnă să fiţi eliberaţi de sentimente negative, astfel încât creativitatea şi spontaneitatea să se poată manifesta fără opoziţia sau interferenţa conflictelor interioare. A fi liberi de conflicte interioare şi de orice aşteptări, înseamnă a le dărui persoanelor din viaţa noastră libertatea cea mai mare. Acest lucru ne permite să experimentăm structura de bază a universului, care, aşa cum urmează a se descoperi, înseamnă manifestarea binelui cel mai înalt cu putinţă în orice situaţie dată. Poate că sună mai filozofic, însă când acest lucru se întâmplă, este faptic adevărat, el fiind confirmat inclusiv prin experienţa personală.

   Sentimente şi mecanisme mentale

   Noi abordăm sentimentele în trei modalităţi principale: suprimare, exprimare şi evadare. Le vom discuta pe rând.

   1. Suprimare şi reprimare. Acestea sunt modalităţile cele mai frecvente prin care ne îngropăm sentimentele şi le dăm deoparte. în reprimare, acest proces este inconştient; în suprimare, procesul are loc conştient. Nu vrem să fim deranjaţi de sentimente şi nici nu ştim ce altceva să facem cu ele. Cumva, ne lăsăm cuprinşi de suferinţă şi încercăm să funcţionăm, totuşi, cum putem mai bine. Sentimentele pe care decidem să le suprimăm sau să le reprimăm sunt în acord cu programele conştiente şi inconştiente pe care le purtăm în interiorul nostru ca urmare a convenienţelor sociale şi a educaţiei primite în familie. Presiunea sentimentelor suprimate se traduce mai apoi ca iritabilitate, schimbări bruşte de dispoziţie, tensiuni în muşchii gâtului şi spatelui, dureri de cap, crampe, tulburări ale ciclului menstrual, colită, indigestie, insomnie, hipertensiune, alergii şi alte tulburări somatice.
   Când reprimămun sentiment, o facem pentru că poartă atât de multă vinovăţie şi teamă în el încât acestea nici nu se mai resimt în mod conştient. De fiecare dată când sentimentul respectiv ameninţă să iasă la suprafaţă, el este aruncat din nou în inconştient. Sentimentul reprimat este apoi prelucrat în diverse moduri, pentru a ne asigura că va rămâne reprimat şi în afara conştiinţei. Dintre mecanismele utilizate de minte pentru a păstra un sentiment reprimat, negarea şi proiecţia sunt, poate, cele mai cunoscute pentru că au tendinţa să se manifeste împreună şi să se consolideze reciproc. Negarea are ca efect blocaje emoţionale şi de maturizare majore. Este, de obicei, însoţită de mecanismul proiecţiei. Din cauza vinovăţiei şi a fricii pe care le resimţim, ne reprimăm impulsul sau sentimentul şi negăm prezenţa acestora în interiorul nostru. în loc să le simţim, le proiectăm in lumea exterioară şi asupra persoanelor din jurul nostru.

pag. 106-107

   Era consecinţa unui sistem de convingeri care afirma: "Şomajul li se aplică altora, nu şi mie" precum şi "A voi înseamnă a putea." Mai era, de asemenea şi dorinţa de a renunţa la mândrie în schimbul unui loc de muncă.
   Un alt exemplu este sistemul de convingeri referitor la bolile epidemice. Acum câţiva ani, paisprezece cunoştinţe de-ale mele au fost urmărite îndeaproape în timpul unei epidemii de gripă. Din aceştia, opt s-au îmbolnăvit de gripă iar şase, nu. Important, în cazul nostru, nu este că cei opt s-au îmbolnăvit, ci că cei şase au scăpat neatinşi de gripă! în orice epidemie, sunt şi oameni de care "nu se prinde boala". Chiar şi în mijlocul celei mai crunte crize financiare, sunt oameni care se îmbogăţesc şi devin chiar milionari. Gândul la sărăcie era molipsitor în acea perioadă, dar într-un fel sau altul acele persoane nu-şi însuşeau ideea; prin urmare, aceasta nu li se aplica şi lor. Pentru ca negativitatea să se instaleze în viaţa noastră, trebuie ca mai întâi să "subscriem" la ea şi mai apoi să o alimentăm cu energia convingerii în existenţa ei. Dacă reuşim să facem negativitatea să se manifeste în viaţa noastră, atunci este evident că mintea noastră are puterea de a manifesta şi opusul acesteia.

   Alegerea pozitivului

   Un efect surprinzător al acceptării de a renunţa la negativitatea interioară este descoperirea existenţei opusului sentimentelor negative. Există, în noi, o realitate interioară pe care am putea-o defini ca "măreţie interioară" sau "Sine Superior". Acest Sine are o putere mult mai mare decât negativitatea interioară. în schimbul renunţării la recompensele pe care le primeam ca urmare a situării noastre în sfera negativităţii, acum suntem surprinşi de recompensele pozitive care izvorăsc din puterea sentimentelor noastre pozitive. Când renunţăm la învinuire, de exemplu, experimentăm iertarea.
   Sinele nostru Superior, despre care putem afirma că este sinteza sentimentelor noastre cele mai înalte, dispune de capacităţi aproape infinite. El poate crea cadrul necesar apariţiei oportunităţilor de angajare. Poate crea situaţii care să ducă la vindecarea relaţiilor interpersonale. Deţine puterea de a crea condiţii favorabile manifestării unor frumoase relaţii sentimentale, oportunităţi financiare sau vindecări în planul fizic. Pe măsură ce nu mai investim cu autoritate şi energie toate programele negative care izvorăsc din propria noastră gândire, încetăm să lăsăm propria putere la dispoziţia altora şi începem să o revendicăm pentru noi. Aceasta are ca efect îmbunătăţirea stimei de sine, revenirea creativităţii şi manifestarea unei viziuni pozitive despre viitor, rare înlocuieşte teama dinainte.
   Putem verifica toate cele de mai sus alegând o persoană cu care nu suntem în cele mai bune relaţii, nutrind resentimente faţă de aceasta. Ne aşezăm comod şi ne spunem că ceea ce urmează va fi doar un experiment. Ceea ce urmează are scopul de a ne învăţa un anumit lucru, ne vom spune; cu alte cuvinte, dorim să ne familiarizăm cu...

pag. 218-219

   ...dată de faptul că nu se mândrea cu posesiunile sale.
   Posesivitatea şi ataşamentul apar ca urmare a orgoliului. De aceea, ataşamentul este o cauză potenţială a suferinţei pentru că dă naştere la teama de pierdere, iar odată cu suferirea unei pierderi revenim la nivelul apatiei, al depresiei şi al suferinţei. Dacă suntem mândri de o maşină şi cineva ne-o fură, vom simţi nelinişte, durere şi suferinţă. Dacă, însă, deţinem maşina în mod degajat (sub aspect emoţional), dacă ne bucurăm de frumuseţea şi de impecabilitatea ei, simţindu-ne recunoscători pentru că este a noastră, pierderea ei se va solda doar cu o uşoară dezamăgire.
   Recunoştinţa este unul dintre antidoturile mândriei. Dacă se întâmplă să ne fi născut cu un IQ mai mare, putem fi recunoscători pentru acest lucru în loc să ne mândrim cu el. Aceasta nu este o realizare personală; aşa ne-am născut. Dacă suntem recunoscători pentru ce am primit şi pentru ce am realizat datorită talentelor pe care ni le-a dăruit Dumnezeu şi prin încercările la care am fost supuşi, atunci ne vom simţi liniştiţi şi vom fi invulnerabili la durere.
   Mintea umană urmăreşte cu o curiozitate amuzată cum mândria se ataşează de orice este considerat "al meu". Putem simţi o mândrie absurdă faţă de o mulţime de lucruri neînsemnate, însă în momentul în care ne dăm seama de acest lucru nu este prea greu să renunţăm la acea mândrie.
   Ironia face ca unele persoane să fie vulnerabile la reversul snobismului. Acestea se mândresc cu "chilipirurile" descoperite şi cu articolele cumpărate din magazinele cu produse second-hand. în opinia lor, cei care plătesc preţuri exorbitante pentru diverse lucruri sunt nişte oi numai bune de tuns şi pentru aceştia s-a inventat zicala: "Un om prost rămâne repede fără bani." în snobismul celor care frecventează magazinele de mâna a doua, simbolul statutului superior îl constituie chilipirul care întrece orice închipuire. De fapt, aceşti oameni se află adesea în competiţie unii cu alţii pentru a vedea cine găseşte chilipirurile cele mai bune. Este amuzant să observi cum un articol de îmbrăcăminte care atârnă pe un umeraş într-un magazin de second-hand este considerat a nu fi bun de nimic până în clipa în care devine "al meu". Din acel moment, el devine brusc foarte valoros.
   Partea delicată a utilizării pronumelui "al meu" o constituie mândria care se asociază sentimentului de proprietate. Acesta din urmă ne face să ne simţim obligaţi să sărim în apărarea a tot ceea ce numim "al meu". Putem diminua această vulnerabilitate renunţând la dorinţa de a poseda; în loc să spunem "al meu", putem folosi "un/o". Astfel, nu vom mai spune "cămaşa mea" ci "o" cămaşă. Dacă vom considera că unul dintre gândurile noastre reprezintă "o opinie" în loc de "opinia mea", tonul sentimentului va înregistra o schimbare. De ce sunt unii atât de înverşunaţi când vine vorba despre opiniile lor? Exact din cauza acestui sentiment de "al meu". Dacă, în schimb, opinia este privită...

pag. 316-317

   ...care este implicat aici este foarte importantă tocmai pentru că acest mecanism este foarte diferit de metodele obişnuite. Abordarea care aduce cele mai rapide şi mai uşor de obţinut rezultate este următoarea:

   Nu căuta răspunsuri. In schimb, renunţă la sentimentele din spatele întrebării.

   Când renunţăm la sentimentul din spatele întrebării, putem renunţa la orice alte sentimente pe care este posibil să le avem despre ceea ce pare a fi problema. Când, în final, am renunţat complet la toate componentele, răspunsul se va afla în faţa noastră. Nu va trebui să-1 căutăm. Gândiţi-vă cât de simplu şi de uşor este în comparaţie cu obişnuitele, ineficientele şi de durată metode ale minţii de a rezolva o problemă. De obicei, mintea vânează şi scobeşte cu ciocul ei în continuu, dibuind un prim posibil răspuns. Motivul pentru care mintea nu poate lua o decizie este că ea priveşte în direcţia greşită.
   Să vedem cum funcţionează sistemul într-un exemplu din viaţa cotidiană. Să spunem că n-am căzut de acord cu partenerul nostru în legătură cu filmul pe care dorim să-l vedem. Vom căuta să descoperim care este sentimentul ce se ascunde în spatele acestei probleme. Să spunem că descoperim furia şi un resentiment datorat în special absenţei acelui timp petrecut împreună cu partenerul într-un mod romantic. Ceea ce ne dorim, de fapt, este să petrecem timp împreună, în afecţiune şi dragoste. Pe măsură ce recunoaştem în sinea noastră că ceea ce ne dorim cu adevărat este acest timp împreună, apare şi înţelegerea că, de fapt, nici nu ne dorim să ieşim la un film, ci doar să stăm împreună. Ar putea să apară şi opusul, să descoperim că în spatele dorinţei de a merge la un film se ascunde sentimentul de teamă de a fi împreună, pentru că, de fapt, evităm să petrecem seara vorbind şi fiind împreună cu partenerul. înţelegem că sentimentele care au crescut în spatele acestei situaţii sunt neplăcute, sunt resentimente, dar renunţăm să le modificăm, permiţându-le doar să fie. Este în regulă să simţi acea ciudă sau să-ţi fie necaz. Pe măsură ce renunţăm să mai opunem rezistenţă acestor resentimente, ne simţim din ce în ce mai puţin vinovaţi; mărturisim partenerului că am avut aceste resentimente, începem un dialog prin care apar la suprafaţă şi sunt clarificate şi sentimentele celuilalt. Amândoi ne simţim uşuraţi şi mult mai apropiaţi şi putem spune: "La naiba cu filmul! Hai să stăm acasă, să facem dragoste şi-apoi să ne plimbăm sub clar de lună."
   Această abordare aduce foarte multe rezultate în tot ceea ce priveşte luarea unei decizii. După ce curăţăm sentimentele ascunse, deciziile sunt mult mai realiste şi mai înţelepte. Gândiţi-vă cât de des ne schimbăm părerile în mintea noastră şi câte regrete avem pentru deciziile luate în trecut. Asta pentru că în spatele deciziei se află un sentiment nerecunoscut de care nu ne-am lepădat. Când o acţiune pentru care am luat o decizie se produce, se schimbă...

pag. 440-441

   ...alţii. Să le permiţi oamenilor să te iubească este un dar pentru ei.

Mecanismul

întrebare: Cum ar putea fi mai constantă renunţarea?
Răspuns: Secretul pentru utilizarea acestui mecanism mai des şi cu mai multă consistenţă este, în primul rând, dorinţa de a face asta. Acesta este Pasul 1. Trebuie să vrei să fii liber de sentiment mai mult decât să vrei să îl păstrezi. Uneori este doar o problemă de reamintire şi pentru aceasta puteţi folosi o agendă.
Un alt mod este de a stabili o rutină. E foarte bine să începi ziua prin renunţarea la gândurile şi sentimentele despre aşteptările tale, să-ţi imaginezi modul în care ai vrea să-ţi fie ziua şi să renunţi la toate gândurile negative care ar putea interfera cu felul în care îţi doreşti să-ţi meargă ziua. Apoi, la sfârşitul zilei, stai jos şi renunţă la tot ce a apărut în decursul zilei, lucruri pe care nu le-ai sesizat sau n-ai avut timp să le dai atenţie. Aceasta se numeşte "curăţare" şi cei mai mulţi oameni găsesc că îi ajută să doarmă mai bine.
Un alt mod ar fi să ţii un jurnal în care să-ţi scrii toate reuşitele. Ai putea să scrii şi ţelul acesta, renunţarea constantă, şi să scrii şi rezultatele obţinute pe măsură ce practici.
O altă cale este de a renunţa la opoziţie, la opunerea de rezistenţă la renunţare şi, când îţi începi ziua, să-ţi reafirmi intenţia de a renunţa la toată negativitatea pentru acea zi. Reafirmi, de asemenea, şi că eşti liber să nu renunţi. Până la urmă, este vorba despre alegere. Renunţă la orice sentiment de obligaţie pe care l-ai putea avea faţă de renunţare. Nu există niciun "trebuie".

întrebare: Care credeţi că este cauza cea mai frecventă pentru rezistenţa noastră la renunţare?
Răspuns: Noi credem că, într-un fel, dacă ne agăţăm de acel sentiment el ne va duce acolo unde dorim. Dacă ne blocăm într-un sentiment, este de folos să privim la întrebarea despre ce credem noi că am realizat agăţându-ne de el. Aproape întotdeauna vom descoperi că am avut o închipuire că acel sentiment ar fi putut avea efect asupra altei persoane sau că i-ar fi putut schimba comportamentul sau atitudinea faţă de noi. Dacă renunţăm la această închipuire, vom putea fi liberi să ne dorim să renunţăm şi la sentiment.

întrebare: Dacă renunţ tot timpul, n-o să devin pasiv?
Răspuns: Dimpotrivă. Renunţarea face loc acţiunilor. Pasivitatea este deseori datorată inhibiţiilor şi eşecului de a vedea alternative pentru rezolvarea unei situaţii. De exemplu, o persoană va putea spune "M-a înfuriat atât de tare în timpul conferinţei, încât am stat şi n-am spus nimic." Este clar care este problema aici. Faptul că n-a spus nimic se datorează furiei şi modului în care persoana şi-a imaginat că singurul răspuns emoţional pe care îl putea avea era să se...

  • cartea a apărut în iulie 2014 la editura Cartea Daath, în cadrul colecţiei Ştiinţă şi spiritualitate
  • traducător: Adina Ihora; Daniela Marin
  • cartea cuprinde 494 pagini în format 15x22.5cm şi o greutate de 0.680 kg
  • ISBN: 978-606-8597-04-1
  • cartea a fost vizualizată de 10492 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Calea renunţării: Letting Go"
carţi din acelaşi domeniu cu "Calea renunţării: Letting Go"
(orientări spirituale > transformare personală)
derulare
Albinele şi înţelepciunea
Albinele şi înţelepciunea
(povestiri, transformare personală)
Susţine conştient adolescenţa
Susţine conştient adolescenţa
(transformare personală, educaţie)
Miracolul conştientizării
Miracolul conştientizării
(transformare personală)
Cei trei magi periculoşi
Cei trei magi periculoşi
(Gurdjieff, Osho, transformare personală)
Busola sufletului
Busola sufletului
(transformare personală)
Forţa binelui
Forţa binelui
(general, transformare personală)
Emoţiile distructive
Emoţiile distructive
(transformare personală, aplicată, tibetan)
Terapia destinului
Terapia destinului
(transformare personală)
Prospeţimea clipei
Prospeţimea clipei
(transformare personală)
Secretul tinereţii eterne
Secretul tinereţii eterne
(ştiinţă, transformare personală)
Închipuie-ţi toţi oamenii
Închipuie-ţi toţi oamenii
(transformare personală, dezvoltare personală)
Căile păcii - Să fim în esenţă
Căile păcii - Să fim în esenţă
(transformare personală)
Pentru ultima oară
Pentru ultima oară
(transformare personală)
90 de minute în Rai
90 de minute în Rai
(transformare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare marţi, 17 octombrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar