Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Cartea pierdută a lui Enki miercuri, 18 octombrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Cartea pierdută a lui Enki

amintirile şi profeţiile unui zeu de pe altă planetă
de Zecharia Sitchin
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Cartea pierdută a lui Enki Imaginea mare preţ Eu Sunt: 27,00 lei

preţ listă: 30,00 lei

reducere:
3,00 lei (10,00%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Cartea pierdută a lui Enki

Va deveni trecutul viitor? Este omenirea menită să repete unele întâmplări petrecute pe o altă planetă, îndepărtată de Pământ? Cronicile Pământului (The Earth Chronicles), seria bestseller a lui Zecharia Sitchin, îi oferă omenirii una din faţetele poveştii - aşa cum este ea consemnată pe tăbliţe antice de lut şi pe alte artefacte sumeriene -, referitoare la originile noastre, modelate de mâna acelor Anunnaki, cei "din ceruri pe Pământ coborâtori". În Cartea pierdută a lui Enki putem vedea această saga dintr-o altă perspectivă, prin intermediul bogatei naraţiuni autobiografice a atotstăpânitorului Enki, un zeu Anunnaki, care spune povestea sosirii pe Pământ a acestor fiinţe nepământene venite de pe Nibiru, cea de-a douăsprezecea planetă. Scopul colonizării lor: aurul necesar refacerii atmosferei distruse de pe planeta lor natală. Găsirea acestui metal preţios îi face pe Anunnaki să creeze homo sapiens - rasa umană - pentru a extrage din mine această importantă resursă.
În cărţile sale anterioare, din fragmente împrăştiate prin tot felul de izvoare sumeriene, akadiene, babiloniene, asiriene, hitite, egiptene, canaanite şi iudaice - "mituri" ale popoarelor antice din lumea veche, dar şi din cea nouă - Sitchin a desăvârşit povestea completă a impactului civilizaţiei Anunnaki, în vremuri de pace şi de război. Din aceste povestiri lipsea, totuşi, chiar esenţa acestor Anunnaki. Cum era viaţa pe planeta lor? Ce i-a împins să se instaleze pe Pământ şi ce i-a alungat din noua lor casă? Convins de existenţa unei noi cărţi, acum pierdute, ce a stat la baza scrierilor sumeriene străvechi, care conţinea răspunsul la aceste întrebări, autorul a început să pornească în căutarea dovezilor, în urma studierii exhaustive a izvoarelor primare, a recreat aici întâmplările, sub forma amintirilor lui Enki, căpetenia acestor dintâi "astronauţi". A luat astfel formă povestea unei lumi pline de tensiuni crescânde, de rivalităţi profunde şi de cunoaştere a unei ştiinţe sofisticate, care abia în ziua de azi este confirmată, lată epopeea zeilor şi a oamenilor, o provocare la adresa fiecărei presupuneri pe care o facem, cu privire la creaţia noastră, la trecutul şi la viitorul nostru.
Introducere ... 5
Atestare ... 15

Vorbele Atotputernicului Enki ... 21
Prima tăbliţă ... 23
A doua tăbliţă ... 43
A treia tăbliţă ... 61
A patra tăbliţă ... 79
A cincea tăbliţă ... 97
A şasea tăbliţă ... 115
A şaptea tăbliţă ... 133
A opta tăbliţă ... 151
A noua tăbliţă ... 169
A zecea tăbliţă ... 189
A unsprezecea tăbliţă ... 209
A douăsprezecea tăbliţă ... 229
A treisprezecea tăbliţă ... 249
A paisprezecea tăbliţă ... 269

Glosar ... 273

pag. 24-25

   Un dezastru nemaivăzut şi căruia Omenirea să-i ţină piept nu putu.
   De la vest la est, frâiele acestor pământuri o mână a terorii le înhăţase.
   In cetăţile lor, zeii la fel de neajutoraţi ca oamenii erau!
   Un Vânt al Răului, o furtună născută la mari depărtări, un Mare Dezastru drum îşi croi.
   Un vânt al morţii, născut în vest, către est drum îşi croi, soarta calea mânându-i.
   O furtună precum potopul devoratoare, cu vânturi, nu cu ape distrugând; cu aer otrăvit, nu cu valuri gigantice copleşind.
   Din soartă născută, nu din destin; zeii cei mari, în Sfatul lor, Mare Dezastru provocară.
   Permis de Enlil şi Ninharsag, doar eu împotrivă am implorat.
   Zi şi noapte, întru acceptarea celor de ceruri hotărâte am insistat, dar în zadar!
   Ninurta, fiul războinic al lui Enlil, şi Nergal, propriul meu fiu, armele otrăviră şi dezastrul dezlănţuiră.
   Că Vântul Răului după încleştare va veni, nu ştiam! în agonie ei acum se tânguie.
   Că acea furtună a morţii, în vest născută, spre est o va porni, cine să prevadă putea!!!! Zeii se jeluiesc.
   în cetăţile lor sacre, zeilor a crede nu le venea, pe când Vântul Răului tot înspre Sumer înainta.
   Unul după altul, zeii din cetăţile lor fugiră, templele vântului abandonându-le.
   In Eridu, cetatea mea, nimic n-am putut face ca apropierea norului otrăvit să opresc.
   Fugiţi în stepa deschisă! pe oameni i-am îndemnat; şi împreună cu Ninki, a mea soaţă, cetatea am părăsit.
   La Nippur, cetatea sa, loc al Legăturii Cer-Pământ, Enlil, pentru a-l opri, nimic să facă nu putu.
   Vântul Răului către Nippur grăbea. în carul lor celest, Enlil şi soaţa sa degrabă plecară.
   La Ur, cetatea de scaun a Sumerului, Nannar tatălui său Enlil ajutorul îi ceru; în templul ce către ceruri în şapte trepte se înalţă, Nannar să se lase la mâna sorţii refuză.
   Tată care m-ai născut, mare zeu ce domnia în Ur mi-ai încredinţat, Vântul Răului opreşte! Nannar se rugă.
   Mare zeu ce soarta hotărăşti, întru slava ta, Ur şi oamenii săi absolvă! Nannar continuă.
   Enlil, fiului său Nannar, îi răspunse: Nobile fiu, conducerea minunatei cetăţi Ur ţi s-a încredinţat; domnie eternă nu ţi s-a încredinţat.
   Pe soaţa ta Ninagal o ia şi împreună din cetate fugiţi! Nici chiar eu ce soarta hotărăsc, destinul nu îl pot forţa!
   Aşa Enlil, fratele meu, vorbi; vai, vai, nu destin era!
   Un dezastru, cum de la potop mai mare nu se văzuse, asupra zeilor şi Pământenilor lovi; vai, nu destin era!
   Marele Potop a se întâmpla menit fusese; Marele Dezastru, cu furtuna sa de moarte aducătoare, nu.
   Ci o strâmbă juruinţă îl cauzase, o hotărâre a Sfatului; cu Armele Terorii creat.
   Căci prin hotărâre, nu destin, armele otrăvite se dezlănţuiră; şi intenţionat soarta se abătu.
   împotriva lui Marduk, primul meu născut, cei doi fii distrugerea îşi îndreptară, cu inimi de răzbunare pline.
   Nu lui Marduk moştenirea i se cuvine! Primul născut al lui Enlil strigă.
   Am să mă lupt cu el cu arma, Ninurta spuse.
   Armată de oameni a adunat, ca Babilon drept Buricul Pământului să-l proclame! Nergal, fratele lui Marduk, strigă şi el.
   în Sfatul marilor zei cuvinte veninoase se răspândiră.
   Zi şi noapte împotrivă m-am ridicat; pacea am susţinut, graba condamnând.
   E a doua oară când oamenii imaginea-i celestă i-au slăvit; de ce această opoziţie să continue? pledându-i cauza am întrebat.
   Cercetate toate putinţele sunt? Vremea erei celeste a lui Marduk nu este? încă o dată am întrebat.
   Ningişzidda, propriul meu fiu, de alte semne din ceruri vorbi. Inima lui, nedreptatea lui Marduk faţă de el, s-o ierte nu putea, ştiam.
   Nannar, lui Enlil pe Pământ născut, la fel de intransigent se arătă.

pag. 24-25

   Un dezastru nemaivăzut şi căruia Omenirea să-i ţină piept nu putu.
   De la vest la est, frâiele acestor pământuri o mână a terorii le înhăţase.
   In cetăţile lor, zeii la fel de neajutoraţi ca oamenii erau!
   Un Vânt al Răului, o furtună născută la mari depărtări, un Mare Dezastru drum îşi croi.
   Un vânt al morţii, născut în vest, către est drum îşi croi, soarta calea mânându-i.
   O furtună precum potopul devoratoare, cu vânturi, nu cu ape distrugând; cu aer otrăvit, nu cu valuri gigantice copleşind.
   Din soartă născută, nu din destin; zeii cei mari, în Sfatul lor, Mare Dezastru provocară.
   Permis de Enlil şi Ninharsag, doar eu împotrivă am implorat.
   Zi şi noapte, întru acceptarea celor de ceruri hotărâte am insistat, dar în zadar!
   Ninurta, fiul războinic al lui Enlil, şi Nergal, propriul meu fiu, armele otrăviră şi dezastrul dezlănţuiră.
   Că Vântul Răului după încleştare va veni, nu ştiam! în agonie ei acum se tânguie.
   Că acea furtună a morţii, în vest născută, spre est o va porni, cine să prevadă putea!!!! Zeii se jeluiesc.
   în cetăţile lor sacre, zeilor a crede nu le venea, pe când Vântul Răului tot înspre Sumer înainta.
   Unul după altul, zeii din cetăţile lor fugiră, templele vântului abandonându-le.
   In Eridu, cetatea mea, nimic n-am putut face ca apropierea norului otrăvit să opresc.
   Fugiţi în stepa deschisă! pe oameni i-am îndemnat; şi împreună cu Ninki, a mea soaţă, cetatea am părăsit.
   La Nippur, cetatea sa, loc al Legăturii Cer-Pământ, Enlil, pentru a-l opri, nimic să facă nu putu.
   Vântul Răului către Nippur grăbea. în carul lor celest, Enlil şi soaţa sa degrabă plecară.
   La Ur, cetatea de scaun a Sumerului, Nannar tatălui său Enlil ajutorul îi ceru; în templul ce către ceruri în şapte trepte se înalţă, Nannar să se lase la mâna sorţii refuză.
   Tată care m-ai născut, mare zeu ce domnia în Ur mi-ai încredinţat, Vântul Răului opreşte! Nannar se rugă.
   Mare zeu ce soarta hotărăşti, întru slava ta, Ur şi oamenii săi absolvă! Nannar continuă.
   Enlil, fiului său Nannar, îi răspunse: Nobile fiu, conducerea minunatei cetăţi Ur ţi s-a încredinţat; domnie eternă nu ţi s-a încredinţat.
   Pe soaţa ta Ninagal o ia şi împreună din cetate fugiţi! Nici chiar eu ce soarta hotărăsc, destinul nu îl pot forţa!
   Aşa Enlil, fratele meu, vorbi; vai, vai, nu destin era!
   Un dezastru, cum de la potop mai mare nu se văzuse, asupra zeilor şi Pământenilor lovi; vai, nu destin era!
   Marele Potop a se întâmpla menit fusese; Marele Dezastru, cu furtuna sa de moarte aducătoare, nu.
   Ci o strâmbă juruinţă îl cauzase, o hotărâre a Sfatului; cu Armele Terorii creat.
   Căci prin hotărâre, nu destin, armele otrăvite se dezlănţuiră; şi intenţionat soarta se abătu.
   împotriva lui Marduk, primul meu născut, cei doi fii distrugerea îşi îndreptară, cu inimi de răzbunare pline.
   Nu lui Marduk moştenirea i se cuvine! Primul născut al lui Enlil strigă.
   Am să mă lupt cu el cu arma, Ninurta spuse.
   Armată de oameni a adunat, ca Babilon drept Buricul Pământului să-l proclame! Nergal, fratele lui Marduk, strigă şi el.
   în Sfatul marilor zei cuvinte veninoase se răspândiră.
   Zi şi noapte împotrivă m-am ridicat; pacea am susţinut, graba condamnând.
   E a doua oară când oamenii imaginea-i celestă i-au slăvit; de ce această opoziţie să continue? pledându-i cauza am întrebat.
   Cercetate toate putinţele sunt? Vremea erei celeste a lui Marduk nu este? încă o dată am întrebat.
   Ningişzidda, propriul meu fiu, de alte semne din ceruri vorbi. Inima lui, nedreptatea lui Marduk faţă de el, s-o ierte nu putea, ştiam.
   Nannar, lui Enlil pe Pământ născut, la fel de intransigent se arătă.

pag. 116-117

   De parte masculină şi de parte feminină sunt! Enki le spuse; bărbăţie şi roză a desfătărilor posedă,
   Ca şi noi, cei de pe Nibiru veniţi, procreează.
   Ningişzidda, fiul meu, Esenţa din care sunt Creaţi a cercetat-o;
   Asemănătoare cu a noastră este, îngemănată în două spirale;
   Când esenţa lor cu a noastră se va combina, însemnul nostru îl vor purta,
   Şi un Lucrător Primitiv naştere va lua! Poruncile noastre să le înţeleagă,
   Uneltele noastre să le mânuiască, truda din mine să o preia;
   Pentru Anunnaki din Abzu alinare va urma!
   Astfel Enki cu entuziasm le vorbi, încrezător vorbele rosti.
   Enlil în faţa acestor spuse ezita: De mare importanţă această chestiune este!
   Pe planeta noastră sclavia de mult s-a abolit, uneltele ne sunt sclave, şi nu alte fiinţe!
   O creatură nouă, inexistentă înainte, la viaţă vrei să aduci;
   Creaţia numai în mâinile Tatălui Tuturor începuturilor stă!
   Astfel, opunându-se, Enlil rosti; aspre vorbele sale erau.
   Enki fratelui său răspunse: Nu sclavi, ci ajutoare să obţin plănuiesc!
   Fiinţa deja există! Ninmah grăi. Să primească noi abilităţi planul prevede!
   Nu o creatură nouă, ci una existentă, care cu imaginea noastră mai mult să aducă, convingător, Enki rosti,
   Cu o mică schimbare se poate obţine, doar o picătură din esenţa noastră fiind necesară!
   Gravă problemă asta este, pe placul meu nu este, Enlil rosti.
   împotriva regulilor de călătorie de pe o planetă pe alta este,
   De regulile venirii pe Pământ interzisă.
   Obţinerea aurului scopul nostru a fost, şi nu să facem pe Tatăl Tuturor începuturilor!
   După ce Enlil astfel glăsui, lui Ninmah rândul să răspundă îi veni:
   Fratele meu! Ninmah lui Enlil îi spuse,
   Cu înţelepciune şi profundă înţelegere Tatăl Tuturor începuturilor ne-a înzestrat,
   în ce scop am fost noi astfel creaţi, dacă nu de toate acestea cel mai bine să ne folosim?
   Esenţa înţelepciunii şi profundei înţelegeri Creatorul Vieţii ne-a dat, în orice scop am folosi-o, nu pentru asta destinaţi am fost?
   Aceste vorbe Ninmah către fratele său Enlil rosti.
   Cu ceea ce în esenţa noastră avem, unelte şi care celeste am creat,
   Cu Armele Terorii munţi am sfărâmat, cerurile cu aur le-am reparat!
   Astfel Ninurta mamei din care se născuse îi grăi.
   Fie ca înţelepciunea la crearea de noi unelte să ne ajute, şi nu la crearea de noi fiinţe,
   Fie ca noi dotări având, şi nu fiinţe sclave, truda uşurată să fie!
   Acolo unde înţelegerea noastră ne poartă, către asta destinaţi suntem!
   Astfel Ningişzidda grăi, cu Enki şi Ninmah de acord fiind.
   De cunoştinţele pe care le avem să nu ne folosim nu avem cum,
   Ningişzidda spuse, într-adevăr, destinul schimbat nu poate fi, de la început şi până la
   Sfârşit hotărât este!
   Enlil astfel le spuse. Destin este sau Soartă este,
   Ceea ce acestei planete noi i-am adus, ca aurul din ape să-l luăm,
   Ca pe eroii Anunnaki în mine să trudească şi ca un Lucrător Primitiv să creăm?
   Aceasta, fraţii mei, este întrebarea! Astfel, grav, Enlil vorbi:
   Destin să fie, Soartă să fie? A hotărî între acestea-i necesar,
   De la începuturi în ordinea lucrurilor a fost sau la alegerea noastră este?
   Lui Anu să-i aducă problema la cunoştinţă hotărâră; în faţa Sfatului Anu problema o aduse.
   Bătrânii, cărturarii, căpeteniile consultate au fost.
   Lungi şi grele discuţiile se purtară, despre Viaţă şi Moarte, Soartă şi Destin se vorbi.
   Nu se poate altă cale de obţinere a aurului să existe? în pericol supravieţuirea este!
   Dacă aurul trebuie obţinut, fie ca Fiinţa creată să fie! Sfatul hotărî.

pag. 170-171

   Acum, eu am copii ce au şi ei copii, cu toţii pe Pământ născuţi;
   Bătrâni pe Pământ am devenit, dar cei pe Pământ născuţi chiar şi mai repede îmbătrânesc!
   Astfel fratelui şi surorii sale Enlil, nefericit, le spuse.
   Cât despre mine, oaie bătrână mi se spune! Ninmah, nostalgică, rosti.
   în timp ce alţii au tot venit şi-au tot plecat, cu rândul pe Pământ slujind,
   Noi căpeteniile am stat şi-am stat! Poate că timpul a venit ca să plecăm!, Enlil rosti.
   Despre asta adesea mă întreb, Enki le spuse. De câte ori unul dintre noi trei să viziteze Nibiru şi-a dorit,
   Poruncă de pe Nibiru care să ne împiedice de fiecare dată a venit!
   Tot despre asta şi eu mă întrebam, Enlil rosti: e într-un fel pe Nibiru, în alt fel pe Pământ?
   Poate că diferenţa de cicluri de viaţă e la mijloc, Ninmah rosti.
   Hai să vedem ce putem afla, cele trei căpetenii hotărâră.
   Pe-atunci Soarta - sau Destinul să fi fost? - în mâinile sale hăţurile luă.
   Căci se făcu astfel ca, la scurtă vreme, Marduk la tatăl său Enki să vină,
   O chestiune gravă cu el să discute dorind.
   De pe Pământ cei trei fii ai lui Enlil soaţe-şi aleseră:
   Ninurta cu Ba'u, o fiică mai mică de-a lui Anu, se însoţi; Nannar pe Ningal o alese, iar Işkur pe Sala de soaţă o luă;
   Nergal, fiul tău, pe Ereşkigal, o nepoată de-ale lui Enlil, de soaţă o luă,
   Cu ameninţări cu moarte consimţământul i-l smulse.
   Să aştepte însoţirea mea, ca prim născut, Nergal n-a vrut,
   Cu deferentă ceilalţi patru însoţirea mea aşteaptă.
   Mireasă doresc să-mi aleg, să am o soaţă dorinţa mea este!
   Asta Marduk tatălui său Enki îi spuse.
   Vorbele tale mult mă fericesc! Enki lui Marduk îi răspunse. Mama ta se va bucura şi ea!
   Ca vorba să-şi reţină faţă de Ninki, Marduk cu un gest la mâinii obiectă.
   Este ea una dintre tinerele ce vindecare şi alinare aduc? Enki îl întrebă.
   O urmaşa a lui Adapă este, de pe Pământ, nu de pe Nibiru este! Marduk uşor îi şopti.
   Nedumerit, Enki fără cuvinte rămase; apoi, controlul pierzându-şi, îi strigă:
   Un prinţ de pe Nibiru, Prim Născut cu drept de succesiune, cu o Pămâteancă să se însoţească?
   Nu o Pământeancă, ci din seminţia ta, Marduk îi spuse.
   O fiică de-ale lui Enkime, ce în ceruri a fost dus, ea este, Sarpanit pe numele ei!
   Enki pe soaţa sa Ninki o chemă, ce aflase de la Marduk să-i povestească.
   în faţa mamei sale, Marduk dorinţa inimii sale îşi dezvălui şi spuse:
   Când alături de mine Enkime călători şi despre ceruri şi Pământ îl învăţam,
   Ceea ce tatăl meu spunea cândva, cu ochii mei acum vedeam:
   Pas cu pas, pe această planetă, o Fiinţă Primitivă, asemenea nouă, am creat,
   După chipul şi asemănarea noastră Pământeanul Civilizat este şi, cu excepţia vieţii îndelungate, ca noi este!
   De una dintre fiicele lui Enkime îmi place, să o iau de soaţă doresc!
   La vorbele fiului ei Ninki cugetă. Iar fecioara, interesul tău îl apreciază, ea pe Marduk îl întrebă.
   întocmai, Marduk mamei sale îi răspunse.
   Problema nici nu se pune! Enki, glasul ridicând, rosti.
   Dacă astfel fiul nostru va proceda, cu soaţa sa pe Nibiru niciodată nu se va mai întoarce,
   De drepturile sale princiare pe Nibiru pentru totdeauna se va lepăda!
   La asta cu un râs amar Marduk răspunse: drepturile mele pe Nibiru nici nu există,
   Chiar şi pe Pământ drepturile mele ca Prim Născut încălcate sunt.
   Aceasta-i hotărârea mea şi pace: din prinţ, un rege pe Pământ să devin, stăpân al acestei Planete!
   Aşa să fie! Ninki rosti. Aşa să fie, Enki rosti.

pag. 252-253

   în izvorul din grădină o plantă creştea, ce pe Ziusudra şi pe soaţa sa să îmbătrânească îi ferea!
   Unică între toate plantele de pe Pământ era; cu ea, un om întreaga sa vigoare şi-o recăpăta.
   Reîntinerirea Bătrânilor! Acesta numele plantei este, Ziusudra lui Ghilgameş îi spuse.
   Ca dar de la Enki, cu binecuvântarea lui Enlil, pe Muntele Salvării ne-a fost dată!
   Când Ziusudra şi soaţa sa dormeau, Ghilgameş de picioare pietre îşi legă.
   în izvor se scufundă, planta Reîntineririi o apucă şi o rupse.
   Cu planta în tolbă prin tuneluri zori, la Unug-ki degrabă ajunse.
   Când obosi şi adormi, un şarpe de mirosul plantei atras se simţi.
   Şarpele planta de la Ghilgameş cel adormit o fură şi cu ea nevăzut se făcu.
   Dimineaţă, pierderea descoperind, Ghilgameş plânse.
   La Unug-ki cu mâna goală se întoarse şi acolo, ca muritor, muri.
   Alţi şapte regi la Unug-ki după Ghilgameş domniră, apoi supremaţia acestuia se încheie;
   Exact la capătul celor o mie de ani pământeşti se încheie!
   La Urim, cetatea lui Nannar şi Ningal, domnia Primei Regiuni ajunse.
   La toate aceste chestiuni ce în celelalte Regiuni se petreceau, Marduk foarte atent era.
   De visele şi viziunile lui Inanna ce domeniul lui Dumuzi vizau, Ra tulburat era.
   Să lupte împotriva planurilor de expansiune ale lui Inanna hotărât era;
   în chestiunea reînvierii şi nemuririi multe la care să cugete găsi.
   Gândul divinităţii mult îl atrăgea, ca fiind el însuşi un mare zeu se vesti!
   De ceea ce lui Ghilgameş, în mare măsură Pământean, i se permise, Ra se mânie,
   La o modalitate mai bună ca regii şi oamenii loiali să-i fie se gândi:
   Dacă semizeilor poarta nemuririi li se arată, fie ca asta pentru regii din regiunea mea valabil să rămână!
   Astfel Marduk, în a Doua Regiune după numele de Ra cunoscut, îşi spuse:
   Fie ca regii din Regiunea mea urmaşii lui Neteru să fie şi pe Nibiru în Viaţa de Apoi să călătorească!
   Acestea Ra în ţinutul său porunci. Pe regi cum să construiască morminte cu faţa spre est îi învăţă,
   Preoţilor-scribi o lungă carte le dictă, acolo călătoria către Viaţa de Apoi în amănunt se descria.
   Cum la Duat, Locul Carelor Celeste, se ajunge în carte se spunea,
   Şi de acolo cum, urcând o Scară către Ceruri, pe Steaua Nepieritoare se ajungea,
   Din Planta Vieţii gustând, din Apele Tinereţii pe săturate bând.
   Despre venirea zeilor pe Pământ Ra pe preoţi îi învăţă,
   De aur splendoarea Vieţii este, le spuse. Carne a zeilor aceasta este! regilor Ra le spuse.
   Cum la Abzu şi în Ţinutul de Jos în expediţii să plece, aurul să-l obţină, pe regi îi învăţă.
   Când prin forţa armelor, regii lui Ra teritorii ca ale lor nu erau cucerite,
   în ţinuturile fraţilor săi el invada, mânia acestora să crească provocând:
   Ce pune Marduk la cale, acum că asupra noastră vine? fraţii unul pe altul se întrebară.
   La tatăl lor Enki merseră; Ra pe tatăl său Ptah nu-l ascultă.
   Să cucerească toate ţinuturile alăturate pe regii Magan şi Meluhha Ra îi instrui,
   Stăpânul celor Patru Regiuni să fie, în mintea sa planul se cocea.
   Pământul e al meu să-1 stăpânesc! dârz, tatălui său îi spuse.
   Iată acum povestea despre cum Marduk suprem s-a declarat şi cum Babilonul l-a clădit,
   Şi despre cum Inanna, asupra unor regi războinici comandând, să curgă sânge a făcut şi sacrilegiile le-a permis.

  • cartea a apărut în decembrie 2016 la editura Livingstone
  • traducător: Ianina Marinescu
  • cartea cuprinde 288 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.220 kg
  • ISBN: 978-606-8545-29-5
  • cartea a fost vizualizată de 1564 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Cartea pierdută a lui Enki"
carţi din acelaşi domeniu cu "Cartea pierdută a lui Enki"
(orientări spirituale > mistere)
derulare
Egiptul secret
Egiptul secret
(mistere)
2013! Începutul e aici
2013! Începutul e aici
(ştiinţă, mistere)
NASA - istoria secretă
NASA - istoria secretă
(ştiinţă, mistere)
Evoluţionismul
Evoluţionismul
(ştiinţă, mistere)
Soldaţii de teracotă
Soldaţii de teracotă
(ştiinţă, mistere)
Atlantida
Atlantida
(mistere)
Spiritul dacic renaşte
Spiritul dacic renaşte
(românească, mistere)
Marile taine ale omenirii
Marile taine ale omenirii
(ştiinţă, mistere)
Kogaion
Kogaion
(ştiinţă, mistere)
Viaţa de apoi
Viaţa de apoi
(mistere, transformare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare miercuri, 18 octombrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar