Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Coranul vineri, 28 aprilie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Coranul

Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Coranul Imaginea mare preţ Eu Sunt: 42,00 lei

momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Coranul

Coranul, biblia islamului, astăzi este tradus în toate limbile culte europene. Acest fapt m-a determinat şi pe mine să întocmesc o traducere românească, pentru ca să adaug astfel o piatră la edificarea literaturii lumii, care, în timpul mai nou, începe să devină şi proprietatea literaturii româneşti.
Înainte de toate, voiesc să fac cunoscut onoratului cititor în cefei am purces la alcătuirea scrierii de faţă. Ca bază la traducere mi-a servit ediţia lui C. Fluegel. Am avut înaintea mea şi trei traduceri germane, şi anume cele efectuate de Boysen, Ullmann şi Henning. Traducerea lui Boysen este o parafrază foarte îndepărtată de originalul arab, totuşi reproduce bine cuprinsul acestuia şi de aceea adeseori este de folos drept comentariu.
Ullmann se află ceva mai aproape de original, totuşi încă este parafrastic, pe cînd cel mai aproape de original e Henning, a cărui traducere este cea mai de folos, deşi conţine unele scăderi, cauzate prin nebăgarea de seamă a autorului. Cea mai mare silinţă mi-am dat-o să mă apropii cît se poate de mult de originalul arab. Am pus preţ mare pe o reproducere cît se poate de exactă a textului arab şi nu m-am sfiit să imit după putinţă şi dicţiunea arabă, atît cît o permite firea limbii româneşti. Aşa este traducerea mea mai aproape de original, decît traducerea lui Henning, mai cu seamă că am evitat toate greşelile acestuia. Aici trebuie să subliniez că această traducere este cu totul a mea şi numai a mea. Dacă n-am ţinut cont de rima originalului, aceasta nu mi-o va lua nimeni în nume de rău, mai cu seamă cunoscătorul în cauză, care ştie cape zeci de pagini versetele se încheie tot cu aceeaşi rimă, ceea ce în limba română ar fi cu totul imposibil. Acestea le-am luat în parte de la Boysen, în parte de la Ullmann, de la Henning, sau de la Noldeke (vezi mai jos), sau le-am alcătuit eu însumi, sau le-am transcris de pe aiurea, fără să-mi pot aduce aminte de unde le-am luat. Cu privire la Introducere, de observat că nu-mi arog nici o pretenţie la originalitate.
Introducerea mea este de fapt ceva cu totul secundar şi are drept scop să-l lămurească pe cititor cu privire la unele împrejurări, fără cunoaşterea cărora Coranul, în cea mai mare parte, ar rămîne cu totul neînţeles. Capitolele I, II şi IV din Introducere le-am tradus aproape verbal după Introducerea lui Henning. Mi-au plăcut acolo foarte multe, căci se dă informă concisă aproape tot ce trebuie să se ştie cu privire la istoria arabilor înainte de Mahomed, la istoria lui şi la învăţăturile fundamentale ale islamului. Capitolul III la Henning, care ar vrea să conţină o istorie a Coranului, mi-a părut mult prea slab şi lacunar, de aceea nu l-am putut întrebuinţa. Am făcut, deci, un extras din renumita istorie a Coranului de Noldeke, cea premiată de "Academie des Inscriptions" din Paris. Acest op (XXII + 258 de pagini) estepînă în ziua de astăzi lucrarea cea mai exactă şi mai valoroasă cu privire la Coran, cum o mărturiseşte însuşi Henning. De aceea, cred că nu am greşit dacă am dat un sumar din ea, în capitolul III, al Introducerii mele. în genere, trebuie să observ că sub referinţele în care mă aflu nici nu mi-ar fi fost posibil să scot la iveală o introducere a Coranului, care să poată avea vreo pretenţie la originalitate. în acest scop, mi-ar fi trebuit să cercetez zeci de ani întreaga literatură arabă, mai cu seamă aceea care nu a putut fi examinată de Noldeke. Şi cît de imensă este această literatură o ştie fiecare cunoscător al Orientului. Deci, mulţumească-se onoratul cititor cu ceea ce am putut să-i ofer din slabele mele puteri şi să mă ierte, dacă va afla cumva scăderi în lucrarea mea. Omul este nedeplin şi, de aceea, nici nu poate produce ceva deplin. Dorinţa mea este ca scrierea de faţă să dea impuls la o studiere mai temeinică a Orientului, din partea clerului nostru, şi ca acesta să cunoască mai cu temei mohamedanismul, care a adus atîta daună Bisericii noastre.
Să dea Dumnezeu!
Mănăstirea Dragomirna, în ziua celui întru Sfinţi părintelui nostru Silvantru, papa Romei 1910.
dr. Silvestru Octavian Isopescul
Cuprinsul cărţii nu este disponibil.

pag. 70

   120. Şi cînd a zis Avraam: "Doamne, fă ţara aceasta liniştită şi nutreşte cu roduri poporul ei, care crede în Dumnezeu şi în ziua de apoi!", zise El: "Şi pe cel ce nu crede voi să-l hrănesc cu puţin, apoi însă voi să-1 arunc în pedeapsa focului. Vai de drumul acela!"

   121. Şi cînd puseră Avraam şi Ismael temeliile casei, [ziseră ei]: "Doamne, primeşte-o de la noi, tu eşti doar cel ce aude, ştie!

   122. Doamne, fă-ne moslemi şi pe urmaşii noştri [fă-i] un popor moslem şi arată-ne pravila noastră şi te întoarce spre noi. Tu doar eşti cel bun şi milostiv.

   123. Doamne, ridică întru ei un trimis dintre ei, care să le arate semnele Tale şi să-i înveţe scriptura şi înţelepciunea şi să-i curăţească. Tu eşti doar cel puternic, înţelept".

   124. Şi cine se leapădă de legea lui Avraam, afară de acela al cărui suflet este neghiob? Ni l-am ales doar [pe Avraam] acum în lumea aceasta, iar în cea de apoi va fi el între cei desăvîrşiţi.

   125. Cînd i-a zis lui Domnul său: "Fii moslem!", a zis el: "Mă supun Domnului veacurilor!"

   126. Şi Avraam a dat ca moştenire această [lege] fiilor săi, şi Iacov [asemenea zise]: "O, fiii mei, iată, Dumnezeu v-a ales vouă credinţa aceasta şi să nu muriţi altfel decît fiind moslemi".

   127. Au fost alţi martori cînd moartea s-a apropiat de Iacob? Atunci a zis el fiilor săi: "Cui îi veţi servi după mine?" Ei ziseră: "Voim să-i servim Dumnezeului tău şi Dumnezeului părinţilor tăi Avraam, Ismael şi Isaac, unicul Dumnezeu; Lui voim să ne supunem".

   128. Acest popor s-a trecut. A primit ce şi-a agonisit, şi voi [aşijderea] veţi primi ce vă veţi agonisi; însă voi nu veţi fi întrebaţi despre ceea ce au făcut ei.

   129. Şi ei zic: "Fiţi jidovi sau creştini, atunci sînteţi pe drumul drept!" Spune: "Ba nu! [Noi primim] legea lui Avraam, cel drept-credincios, şi el nu era idolatru".

   130. Spuneţi: "Noi credem în Dumnezeu şi în ceea ce ne-a trimis nouă şi lui Avraam, Ismael, Isaac, Iacov şi seminţiilor şi în ceea ce s-a adus lui Moise şi lui Isus şi ceea ce s-a adus profeţilor de la Domnul lor. Noi nu facem deosebire cu vreunul din ei, ci sîntem moslemi".

   131. Iar dacă cred ei întocmai cum credeţi voi, atunci sînt ei pe drumul drept, iar dacă se abat, atunci sînt ei între duşmani. Şi ţie îţi va fi de ajuns Dumnezeu faţă de ei, doar El aude, ştie.

   132. Legea lui Dumnezeu [o avem] şi ce e mai bun decît legea lui Dumnezeu? Lui voim să-i slujim!

   133. Spune: "Voiţi să vă certaţi cu noi despre Dumnezeu? El doar e Domnul nostru şi al vostru, iar faptele noastre sînt ale noastre, şi faptele voastre sînt ale voastre, şi noi Lui ne închinăm".

   134. Sau voiţi să ziceţi: "Avraam, Ismael, Isaac, Iacov şi seminţiile au fost jidovi sau creştini?" - Spune: "Sînteţi voi mai înţelepţi decît Dumnezeu? Şi cine e mai nelegiuit decît acela care ascunde mărturiile ce le are de la Dumnezeu?" - Dumnezeu doară nu e nebăgător de seamă la ceea ce faceţi.

pag. 70

   120. Şi cînd a zis Avraam: "Doamne, fă ţara aceasta liniştită şi nutreşte cu roduri poporul ei, care crede în Dumnezeu şi în ziua de apoi!", zise El: "Şi pe cel ce nu crede voi să-l hrănesc cu puţin, apoi însă voi să-1 arunc în pedeapsa focului. Vai de drumul acela!"

   121. Şi cînd puseră Avraam şi Ismael temeliile casei, [ziseră ei]: "Doamne, primeşte-o de la noi, tu eşti doar cel ce aude, ştie!

   122. Doamne, fă-ne moslemi şi pe urmaşii noştri [fă-i] un popor moslem şi arată-ne pravila noastră şi te întoarce spre noi. Tu doar eşti cel bun şi milostiv.

   123. Doamne, ridică întru ei un trimis dintre ei, care să le arate semnele Tale şi să-i înveţe scriptura şi înţelepciunea şi să-i curăţească. Tu eşti doar cel puternic, înţelept".

   124. Şi cine se leapădă de legea lui Avraam, afară de acela al cărui suflet este neghiob? Ni l-am ales doar [pe Avraam] acum în lumea aceasta, iar în cea de apoi va fi el între cei desăvîrşiţi.

   125. Cînd i-a zis lui Domnul său: "Fii moslem!", a zis el: "Mă supun Domnului veacurilor!"

   126. Şi Avraam a dat ca moştenire această [lege] fiilor săi, şi Iacov [asemenea zise]: "O, fiii mei, iată, Dumnezeu v-a ales vouă credinţa aceasta şi să nu muriţi altfel decît fiind moslemi".

   127. Au fost alţi martori cînd moartea s-a apropiat de Iacob? Atunci a zis el fiilor săi: "Cui îi veţi servi după mine?" Ei ziseră: "Voim să-i servim Dumnezeului tău şi Dumnezeului părinţilor tăi Avraam, Ismael şi Isaac, unicul Dumnezeu; Lui voim să ne supunem".

   128. Acest popor s-a trecut. A primit ce şi-a agonisit, şi voi [aşijderea] veţi primi ce vă veţi agonisi; însă voi nu veţi fi întrebaţi despre ceea ce au făcut ei.

   129. Şi ei zic: "Fiţi jidovi sau creştini, atunci sînteţi pe drumul drept!" Spune: "Ba nu! [Noi primim] legea lui Avraam, cel drept-credincios, şi el nu era idolatru".

   130. Spuneţi: "Noi credem în Dumnezeu şi în ceea ce ne-a trimis nouă şi lui Avraam, Ismael, Isaac, Iacov şi seminţiilor şi în ceea ce s-a adus lui Moise şi lui Isus şi ceea ce s-a adus profeţilor de la Domnul lor. Noi nu facem deosebire cu vreunul din ei, ci sîntem moslemi".

   131. Iar dacă cred ei întocmai cum credeţi voi, atunci sînt ei pe drumul drept, iar dacă se abat, atunci sînt ei între duşmani. Şi ţie îţi va fi de ajuns Dumnezeu faţă de ei, doar El aude, ştie.

   132. Legea lui Dumnezeu [o avem] şi ce e mai bun decît legea lui Dumnezeu? Lui voim să-i slujim!

   133. Spune: "Voiţi să vă certaţi cu noi despre Dumnezeu? El doar e Domnul nostru şi al vostru, iar faptele noastre sînt ale noastre, şi faptele voastre sînt ale voastre, şi noi Lui ne închinăm".

   134. Sau voiţi să ziceţi: "Avraam, Ismael, Isaac, Iacov şi seminţiile au fost jidovi sau creştini?" - Spune: "Sînteţi voi mai înţelepţi decît Dumnezeu? Şi cine e mai nelegiuit decît acela care ascunde mărturiile ce le are de la Dumnezeu?" - Dumnezeu doară nu e nebăgător de seamă la ceea ce faceţi.

pag. 116-117

   60. Scutul vostru este Dumnezeu şi trimisul Său şi cei ce cred şi împlinesc rugăciunea şi dau milostenii şi se închină adînc.

   61. Cine-şi ia ca scut pe Dumnezeu şi pe trimisul Său şi pe cei ce cred, aceia sînt ceata lui Dumnezeu şi ei vor birui.

   62. O, voi, cei ce credeţi, nu primiţi ca prieteni pe cei ce-şi bat joc şi rîd de credinţa voastră, dintre cei ce au primit scriptura dinaintea voastră şi nici pe cei necredincioşi, ci temeţi-vă de Dumnezeu, dacă sînteţi credincioşi.

   63. Nici pe cei care îşi bat joc şi rîd cînd sînteţi chemaţi la rugăciune. Ei o fac aceasta pentru că sînt un popor nepriceput.

   64. Spune: "O, voi, cei ce aveţi scriptura, vă lepădaţi de noi pentru că credem în Dumnezeu şi în ceea ce ne-a trimis nouă acum şi a trimis înainte, pentru că mulţi din voi sînt nelegiuiţi?"

   65. Spune: "Să vestesc vestea [mai rea] decît răsplata lui Dumnezeu? Acela pe care-l blestemă Dumnezeu şi asupra căruia e înfuriat - şi i-a prefăcut pe unii din ei în momite şi în porci1 - şi cei ce-i servesc lui Taghut, aceia sînt într-un loc rău şi rătăcesc foarte departe de drum.

   66. Dacă au venit la voi, au zis ei: "Noi credem"; însă ei au venit întru necredinţă şi se duc întru necredinţă, însă Dumnezeu ştie ce ascund ei.

   67. Vei vedea mulţi din ei cum grăbesc spre păcat şi nedreptate şi mănîncă cele oprite, dar vai de ei pentru faptele lor.

   68. Dacă nu le opresc rabinii şi învăţaţii vorbele cele păcătoase şi mîncarea celor oprite, vai de faptele lor.

   69. Jidovii zic: "Mînia lui Dumnezeu este legată"; însă mîinile lor să fie legate şi blestemaţi să fie ei pentru astfel de vorbe. Nu, ci mîinile Lui sînt întinse, ca să împărtăşească precum voieşte; însă ceea ce ţi s-a trimis de la Domnul tău îi va face să mai sporească în fărădelege şi necredinţa [lor], şi noi vom arunca între ei duşmănie şi ură pînă la ziua învierii. De cîte ori vor aprinde ei focul războiului, îl va stinge Dumnezeu. Ei caută să facă stricăciune pe pămînt, Dumnezeu însă nu-i iubeşte pe cei ce fac stricăciune.

   70. De ar crede cei ce au scriptura şi s-ar teme de Dumnezeu le-am ierta răutăţile şi i-am duce în grădini pline de plăceri; de ar păzi ei Thora şi Evanghelia şi ce li s-a trimis de la Domnul lor, atunci ar mînca din bunătăţile ce se află asupra lor şi sub picioarele lor. Sînt şi oameni drepţi între ei, însă cei mai mulţi din ei fac numai răutăţi.

   71. O, trimisule, vesteşte ce ţi s-a trimis de la Domnul tău; însă dacă nu o faci, atunci n-ai vestit trimiterea Sa; şi Dumnezeu te va scuti înaintea oamenilor, căci Dumnezeu nu ocîrmuieşte poporul necredincioşilor.

   72. Spune: "O, voi, cei ce aveţi scriptura, voi nu vă sprijiniţi pe nimic, pînă ce veţi împlini Thora şi Evanghelia şi ce vi s-a trimis de la Domnul vostru". Insă ceea ce ţi s-a descoperit de la Domnul tău va mai mări încă la mulţi din ei fărădelegea şi necredinţa, deci nu te scîrbi pentru poporul necredincioşilor.

   73. Cei ce cred, jidovii, sabeii1 şi creştinii, dacă numai cred în Dumnezeu şi în ziua de apoi şi fac bine, nu vine asupra lor nici frică de întristare.

   74. Cînd am încheiat noi legămîntul cu fiii lui Israel, am trimis la ei trimişi. De cîte ori venea la ei trimis cu ceva ce nu le plăcea sufletelor lor, parte îi învinuiau că minţesc, parte îi omorau.

   75. Ei credeau că nu vor primi răsplată; orbi şi surzi erau ei; Dumnezeu, apoi, se întoarse spre ei, apoi deveniră [iarăşi] orbi şi surzi o mulţime din ei, însă Dumnezeu ştie ce fac ei.

   76. Necredincioşi sînt cei ce zic: "Dumnezeu e Mesia, fiul Mariei. Doar a zis Mesia: "O, fiii lui Israel, slujiţi lui Dumnezeu, Domnul meu şi Domnul vostru; cei ce adaugă lingă Dumnezeu încă altă fiinţă, pe acela îl opreşte Dumnezeu de la rai şi locuinţa sa va fi focul şi cei nelegiuiţi nu vor avea ajutor".

   77. Şi aceia sînt necredincioşi care zic: "Dumnezeu este al treilea din trei". Căci nu este Dumnezeu afară de unicul Dumnezeu, şi dacă nu se vor păzi să vorbească astfel, îi va atinge pe cei necredincioşi din ei o pedeapsă dureroasă.

   78. De ce să nu se întoarcă la Dumnezeu şi să-l roage de iertare? Dumnezeu e doar iertător, îndurător.

   79. Ce a fost Mesia, fiul Măriei, decît un trimis, precum au fost trimişi şi înaintea sa, şi maică-sa o muiere adevărată. Amîndoi mîncau bucate de [rînd]. Priveşte ce semne răsvădite le-am tîlcuit Noi şi priveşte cum au minţit ei!

   80. Spune: "Voiţi să slujiţi şi altcuiva afară de Dumnezeu, unuia care nu vă aduce nici stricăciune, nici folos? Dumnezeu doar este cel ce aude, ştie".

   81. Spune: "O, voi, cei ce aveţi scriptura, nu treceţi în credinţa voastră peste adevăr şi nu urmaţi poftele acelor oameni care au rătăcit ei înşişi şi i-au amăgit pe mulţi; ei au rătăcit de la drumul cel drept".

   82. Blestemaţi fură cei necredincioşi dintre fiii lui Israel, acum limba lui David şi a lui Isus, fiul Mariei, pentru că s-au răzvrătit şi s-au împotrivit şi nu s-au oprit întreolaltă de la fărădelegile pe care le împlineau; vai de faptele lor.

   83. Vei vedea că mulţi din ei se împrietenesc cu necredincioşii. Vai de cei ce trimit înainte sufletele lor. Dumnezeu se înfuriază asupra lor şi în veci vor rămîne ei în pedeapsă.

   84. De ar fi crezut ei în Dumnezeu şi în profet şi în ceea ce s-a trimis acestuia, nu i-ar fi primit, de aceea, ca prieteni; însă cei mai mulţi din ei sînt nelegiuiţi.

   85. Vei afla că între oameni sînt din jidovi şi păgîni cei mai mulţi duşmani ai credincioşilor; asemenea vei afla că cei mai aproape în prietenie pentru cei credincioşi...

pag. 158

   99. Şi între arabi sînt unii care privesc ceea ce dăruiesc drept o datorie silnică, şi ei pîndesc la voi schimbările [norocului]. Asupra lor va veni schimbarea rea, căci Dumnezeu aude, ştie.

   100. însă unii dintre arabi cred în Dumnezeu şi în ziua de apoi şi privesc ceea ce dăruiesc drept o apropiere de Dumnezeu şi de rugăciunile trimisului. Oare nu sînt acestea apropiere pentru ei? Dumnezeu îi va lăsa să intre, întru îndurarea Sa. Dumnezeu este iertător, îndurător.

   101. Şi cei ce au purces înainte dintre cei ce au pribegit dintîi şi ajutătorii şi cei ce au urmat cu purtare bună, la aceştia are Dumnezeu plăcere şi ei au plăcere la El şi Dumnezeu le-a pregătit grădini pătrunse cu rîuri pe dedesupt, unde vor petrece în veci. Aceasta este fericire mare.

   102. între arabii din jurul vostru sînt şi făţarnici; şi în poporul din Medina sînt unii, care necontenit făţăresc. Tu nu-i cunoşti; Noi îi cunoaştem. Noi îi vom pedepsi de două ori; atunci vor fi aruncaţi la pedeapsă mare.

   103. Alţii au mărturisit păcatele lor, au amestecat o faptă bună cu alta rea. Poate că Dumnezeu se va întoarce iarăşi la ei, Dumnezeu este iertător, îndurător.

   104. Ia de la averea lor milostenie, ca să-i curăţeşti şi să-i sfinţeşti prin aceasta şi roagă-te pentru ei; rugăciunile tale sînt odihnă pentru ei şi Dumnezeu aude, ştie.

   105. Oare nu ştiu ei că Dumnezeu primeşte căinţa de la robii Săi şi ia milostenii şi că Dumnezeu este preamilostiv, îndurător?

   106. Şi spune: "Lucraţi" şi va primi Dumnezeu lucrul vostru şi [asemenea şi] trimisul Său şi cei credincioşi; şi veţi fi aduşi înapoi la Cel ce ştie cele ascunse şi cele descoperite şi El vă va vesti ce să faceţi.

   107. Iar alţii aşteaptă porunca lui Dumnezeu, ori de-i va pedepsi sau se va întoarce la ei. Şi Dumnezeu este ştiutor, înţelept.

   108. [Sînt alţii] care au zidit un templu spre pagubă şi necredinţă şi certe între cei credincioşi şi spre cursă pentru cel ce s-a luptat înainte împotriva lui Dumnezeu şi a trimisului Său. Şi ei jură: "Dorim numai binele!" însă Dumnezeu e ştiutor că ei sînt mincinoşi.

   109. Să nu stai nicicînd în el. Este un templu întemeiat pe cucernicie din ziua întîi; e mai cuviincios să stai în el. într-însul sînt oameni care doresc să se curăţească, şi Dumnezeu îi iubeşte pe cei ce se curăţesc.

   110. Oare este mai bun cel ce a întemeiat zidirea sa pe frica lui Dumnezeu şi pe îndurarea Sa, sau cel ce a întemeiat zidirea sa pe marginea nisipului surpat de apă, care curge cu el în focul iadului? însă Dumnezeu nu ocîrmuieşte poporul celor nelegiuiţi.

   111. Nu va înceta zidirea, pe care au zidit-o, să nască îndoieli în inimile lor, pînă ce nu vor fi tăiate inimile lor; şi Dumnezeu este ştiutor, înţelept.

   112. Dumnezeu a cumpărat de la cei credincioşi sufletul şi averea lor pentru trai. Ei să se lupte, în drumul lui Dumnezeu, să omoare şi să fie omorîţi. O făgăduinţă este pentru aceea hotărîtă în Thora şi în...

pag. 206

   27. Fii cu răbdare cu cei ce-L cheamă pe Domnul lor dimineaţa şi seara, dorind faţa Sa. Şi nu întoarce ochii tăi de la ei, dorind podoaba vieţii lumeşti, şi urma celui căruia i-am făcut inima nebăgătoare de seamă faţă de amintirea Noastră şi care urmează poftei sale şi purtarea lui este desfrînată.

   28. Spune: "Adevărul este de la Domnul vostru, şi cine voieşte să creadă, şi cine voieşte să nu creadă". Pentru cei nelegiuiţi am pregătit Noi un foc, îi va înconjura vălul său. Şi cînd vor striga după ajutor, li se va ajuta cu apă, ce seamănă cu smoala topită, ce cocea feţele lor. Rea băutură şi rău culcuş.

   29. Cei ce cred şi se poartă bine, pentru ei nu lăsăm să se piardă răsplata pentru fapte bune.

   30. Pentru aceia sînt grădinile Edenului, pătrunse cu rîuri pe dedesupt; vor străluci acolo cu brăţare de aur şi se vor îmbrăca în haine verzi de mătase şi brocart, răzimîndu-se acolo pe divane. Măreaţă răsplată şi măreţ culcuş!

   31. Şi pune-le ca pildă doi bărbaţi; unuia din ei i-am dat Noi două grădini de vie şi le-am înconjurat cu fenici şi am pus între ele un ogor. Amîndouă grădinile aduseră mîncarea lor şi nu-1 lipsiră cu nimic.

   32. Şi Noi lăsarăm să curgă la mijloc un rîu. Şi el avu rod şi zise către tovarăşul său, zăbovindu-se: "Eu am mai multă avere decît tine şi sînt mai puternic cu oamenii".

   33. Şi el intră în grădina sa păcătuind faţă de sine însuşi. El zise: "Nu cred că aceasta va pieri cîndva,

   34. şi nu cred că ora se va ridica; şi dacă voi fi adus înapoi la Domnul meu, voi afla una mai bună decît ea în schimb".

   35. Ii zise tovarăşul său, zăbovindu-se: "Oare nu crezi în Acela care te-a făcut din colb, apoi dintr-o picătură, apoi te-a făcut asemenea bărbatului?

   36. însă Dumnezeu este Domnul meu, şi eu pe nimenea nu-l fac tovarăş Domnului meu.

   37. Şi cînd ai intrat în grădină, de ce n-ai spus: Cum voieşte Dumnezeu? Nu este putere decît numai la Dumnezeu! Dacă şi vezi că eu sînt mai mic decît tine, cu privire la avere şi copii,

   38. poate Domnul meu îmi va da ceva mai bun decît grădina ta şi vă trimite asupra ei pedeapsă din cer şi o va preface în ţărînă uscată;

   39. sau se usucă apa ei în adînc, încît n-o mai poţi afla".

   40. Şi fură înconjurate [de mînia lui Dumnezeu] rodurile sale şi dimineaţa începu el să-şi frîngă mîinile sale pentru ce a cheltuit şi [via] era frîntă pe proptelele ei şi el zise: "O, de n-aş fi făcut un tovarăş Domnului meu!"

   41. Şi el n-avea o ceată care să-i ajute, afară de Dumnezeu, şi el însuşi nu-şi putea ajuta.

   42. Acolo este ajutorul de la Dumnezeul adevărului, la Dînsul este răsplata cea mai bună şi sfîrşitul [cel mai bun].

   43. Pune-le pilda vieţii lumeşti: ea este ca apa pe care o trimitem Noi din cer şi o primesc în sine ierburile pămîntului şi apoi se fac fin uscat, pe care-l împrăştie vînturile. Şi Dumnezeu are putere asupra tuturor lucrurilor.

   44. Şi averea şi copiii sînt podoaba vieţii lumeşti; însă ceea ce rămîne, faptele...

pag. 302

   22. Aceasta este ceea ce a binevestit Dumnezeu robilor Săi, cei ce cred şi se poartă bine. Spune: "Nu cer pentru aceasta de la voi răsplată decît dragostea rudeniilor". Şi celui ce împlineşte o faptă bună îi vom mări, prin aceea, binele. Dumnezeu doar este iertător, mulţumitor.

   23. Sau zic ei: "El a născocit, împotriva lui Dumnezeu, o minciună?" Dar, de ar fi voit Dumnezeu, ar fi pecetluit inima ta şi Dumnezeu şterge deşertăciunea şi adevereşte adevărul prin cuvintele Sale. El ştie lăuntrul piepturilor.

   24. El este cel ce primeşte căinţa de la robii Săi şi iartă răutatea şi ştie ce faceţi.

   25. Şi El îi ascultă pe cei ce cred şi se poartă bine şi le măreşte îndurarea Sa. Pentru cei necredincioşi însă este pedeapsă aspră.

   26. Şi de i-ar înzestra Dumnezeu cu prisosinţă pe robii Săi, ar fi ei buieci pe pămînt. însă El trimite cu măsură ce voieşte. El cunoaşte şi vede pe robii Săi.

   27. Şi El este cel ce trimite ploaia, după ce au deznădăjduit ei, şi El întinde îndurarea Sa şi El este scutitorul, preamăritul.

   28. Şi de semnele Lui se ţine făptura cerurilor şi a pămîntului şi ceea ce a împrăştiat El în amîndouă din vietăţi. Şi El poate să le adune, dacă voieşte.

   29. Şi dacă vă ajunge o nenorocire, aceasta este pentru agonisirea mîinilor voastre, şi El iartă mult.

   30. Şi voi nu puteţi să[-L] slăbiţi pe pămînt şi, afară de Dumnezeu, n-aveţi scutitor şi nici ajutător.

   31. Şi de semnele Lui se ţin corăbiile pe mare ca munţii. Dacă voieşte, molcomeşte El vîntul şi ele rămîn liniştite pe spatele ei. Intru aceasta sînt semne pentru toţi cei statornici, mulţumitori.

   32. Sau El le lasă să piară, după cum şi-au agonisit, şi El le iartă multora.

   33. Şi să ştie cei ce se ceartă asupra semnelor Noastre că pentru ei nu este scăpare.

   34. Şi orişice vi s-ar da vouă, aceea e numai o înzestrare pentru viaţa lumii. Iar ceea ce e la Dumnezeu, e mai bun şi mai rămînător pentru cei ce cred şi se încred în Domnul lor,

   35. şi cei ce se feresc de păcate mari şi de fapte ruşinoase, şi care iartă, dacă sînt în furie,

   36. şi care ascultă de Domnul lor, şi împlinesc rugăciunea, şi [săvîrşesc] afacerile cu sfat întreolaltă, şi dăruie ceea cu ce îi înzestrăm,

   37. şi se răzbună, dacă-i ajunge o strîmbătate.

   38. Răsplata pentru rău să fie rău deopotrivă, iar cel ce iartă şi face pace, răsplata sa este la Dumnezeu: El nu-i iubeşte pe nelegiuiţi.

   39. Şi cel ce se răzbună pentru nedreptate, împotriva acestora nu este drum.

   40. Drum este numai împotriva celor ce strîmbăţesc pe oameni şi se îngîmfează pe pămînt fără drept. Pentru aceştia este pedeapsă dureroasă.

   41. Iar cel ce e statornic şi iartă - acesta este un lucru hotărît.

   42. Şi pe cine voieşte Dumnezeu să-l ducă în rătăcire, acela n-are scutitor după el. Şi tu-i vei vedea pe cei nelegiuiţi...

  • cartea a apărut în februarie 2011 la editura Cartier, în cadrul colecţiei C(art)ier
  • traducător: Silvestru Octavian Isopescul
  • cartea cuprinde 380 pagini în format 17x20.5cm şi o greutate de 0.640 kg
  • ISBN: 978-9975-79-669-9
  • cartea a fost vizualizată de 1836 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Coranul"
(islamism > general)
derulare
Maeştrii spirituali
Maeştrii spirituali
(general, general, general, general, general, general)
Peripeţiile lui Nastratin Hogea
Peripeţiile lui Nastratin Hogea
(general, povestiri)
Divan
Divan
(poeme, general)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare vineri, 28 aprilie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar