Libraria Eu Sunt - libraria sufletului

în perioada 15 august - 31 august ne vom bucura de vacanta. Comenzile primite in aceasta perioada vor fi onorate incepand cu data de 1 septambrie.
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Creierul lui Buddha vineri, 1 august 2014 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Creierul lui Buddha

neuroştiinţa fericirii, iubirii şi înţelepciunii
de Rick Hanson, Richard Mendius
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Creierul lui Buddha Imaginea mare preţ Eu Sunt: 22,00 lei

preţ listă: 25,00 lei

reducere:
3,00 lei (12,00%)
momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Creierul lui Buddha

   Creierul lui Buddha vă invită să vă folosiţi puterea minţii pentru a vă consolida concentrarea ca să vă bucuraţi de o viaţă mai bună şi de relaţii mai fructuoase cu ceilalţi. Punând laolaltă principii străvechi din practica meditativă a tradiţiilor budiste şi descoperiri moderne din domeniul neuroştiinţei, medicii Rick Hanson şi Richard Mendius au elaborat un ghid practic şi provocator în acelaşi timp, care vă va conduce pas cu pas către autoconştientizare.
   Progresele ştiinţifice recente au demonstrat că creierul unui adult rămâne deschis la schimbare pe întreaga durată a vieţii. Deşi în trecut numeroşi specialişti în neuroştiinţă susţineau că mintea este doar activitatea creierului, acum putem analiza legătura dintre cele două dimensiuni ale vieţii noastre dintr-o altă perspectivă. Dacă vom considera mintea un proces relaţional ce reglează fluxul de energie şi informaţii, vom descoperi că, de fapt, o putem folosi pentru a ne modifica creierul. Adevărul este că felul în care ne concentrăm, felul în care direcţionăm voit fluxul de energie şi informaţii din circuitele noastre neuronale poate modifica direct activitatea şi structurile creierului. Totul este să ştiţi care sunt paşii ce ne ajută să conştientizăm acest lucru pentru a ne construi o stare de bine.
   Ştiind că mintea este un proces relaţional, iar creierul - organul social ai corpului, ajungem la altă concluzie: relaţiile noastre cu ceilalţi nu sunt doar un segment izolat al vieţii; ele au un rol esenţial în funcţionarea minţii şi reprezintă un factor fundamental care asigură sănătatea creierului. Legăturile noastre sociale modelează conexiunile neurale care alcătuiesc structura creierului, ceea ce înseamnă că modul cum comunicăm modifică circuitele neuronale, astfel încât viaţa noastră să îşi păstreze echilibrul. S-a dovedit ştiinţific că atunci când manifestăm compasiune şi empatie, adică atunci când facem abstracţie de judecăţi gata dobândite şi ne concentrăm exclusiv asupra prezentului, controlăm de fapt circuitele  neuronale, ceea ce ne permite să transformăm chiar şi relaţia pe care o avem cu noi înşine.
   Autorii au împletit practici budiste dezvoltate de-a lungul a două mii de ani cu noi perspective asupra funcţionării creierului pentru a ne oferi acest ghid care să ne sprijine în realizarea tuturor acestor schimbări pozitive. Contextul vieţii moderne ne face de multe ori să trecem pe pilot automat, realizând mai multe activităţi în acelaşi timp şi complicându-ne viaţa cu o abundenţă de informaţii, stimulare digitală şi termene-limită care ne stresează creierul şi ne împovărează. Găsirea timpului de odihnă în tot acest haos a devenit o nevoie imperioasă, pe care puţini dintre noi şi-o satisfac. Creierul lui Buddha ne invită să respirăm adânc şi să analizăm motivele neuronale pentru care ar trebui să încetinim ritmul vieţii, să ne echilibrăm creierul şi să ne îmbunătăţim relaţiile sociale şi cu noi înşine.
   Exerciţiile din această carte se bazează pe practici demonstrate ştiinţific a avea efecte pozitive în modelarea universului nostru interior, făcându-ne mai atenţi, mai rezistenţi şi mai inventivi. Aceşti paşi bine stabiliţi potenţează şi nivelul empatiei faţă de ceilalţi, consolidând sentimentele de compasiune şi atenţie în această lume plină de conexiuni în care trăim. Ni se promite că, dacă ne putem controla mintea în vederea modificării creierului prin intermediul exerciţiilor, vom reuşi să construim adevărate circuite de bunătate şi stare de bine clipă de clipă, persoană cu persoană şi relaţie cu relaţie. Ce altceva am mai putea cere? Şi ce alt moment mai bun de a începe decât chiar cel de acum? (Dr. Daniel J. Siegel)
CUVÂNT-ÎNAINTE ... 5
PREFAŢĂ ... 7
MULŢUMIRI ... 9

INTRODUCERE ... 11

Capitolul 1. Creierul care se transformă ... 15

PARTEA ÎNTÂI. Cauzele suferinţei ... 31
   Capitolul 2. Evoluţia suferinţei ... 33
   Capitolul 3. Prima şi a doua săgeată ... 61

PARTEA A DOUA. Fericirea ... 77
   Capitolul 4. Cum să asimilaţi lucrurile bune ... 79
   Capitolul 5. Cum să controlaţi dorinţele ... 91
   Capitolul 6. Intenţii nestrămutate ... 111
   Capitolul 7. Stăpânirea de sine ... 125

PARTEA A TREIA. Dragostea ... 137
   Capitolul 8. Cei doi lupi din inimă ... 139
   Capitolul 9. Compasiunea şi aserţiunea ... 155
   Capitolul 10. Bunătatea fără margini ... 177

PARTEA A PATRA. înţelepciunea ... 195
   Capitolul 11. Baza înţelegerii ... 197
   Capitolul 12. Concentrarea perfectă ... 213
   Capitolul 13. Relaxarea sinelui ... 229

ANEXĂ. Neurochimie nutriţională ... 253

REFERINŢE ... 262

pag. 16-17

   Cartea aceasta îşi propune să vă înveţe cum să procedaţi. Veţi afla ce face creierul atunci când suntem fericiţi, înţelepţi şi când iubim, veţi descoperi numeroase metode prin care să activaţi aceste stări, consolidându-le puţin câte puţin. Asta vă va ajuta să vă reactivaţi treptat creierul dinspre interior către exterior, pentru a vă bucura de o stare psihică mai bună, pentru a avea interacţiuni umane împlinite şi a dobândi pacea interioară.

   NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE CREIER

   • Creierul este un ţesut de 1,3 kg cu o consistenţă ca de tofu, care conţine 1,1 mii de miliarde de celule, inclusiv 100 de miliarde de neu¬roni, în medie, fiecare neuron stabileşte cu ceilalţi neuroni aproximativ cinci mii de conexiuni, denumite sinapse (Linden 2007).
   • În momentul în care neuronul creează sinapse, el primeşte semnale de la alţi neuroni, de obicei sub forma unor substanţe chimice denumite neurotransmiţători. Semnalele îi indică neuronului dacă trebuie să se activeze sau ba, fapt ce depinde în principal de combinaţia de semnale pe care le primeşte în fiecare moment. Atunci când neuronul se activează, el transmite semnale altor neuroni prin intermediul sinapselor, informându-le dacă e cazul să se activeze sau nu.
   • Un neuron obişnuit se activează de 5-50 de ori pe secundă. În timpul de care veţi avea nevoie pentru a parcurge subiectele din acest chenar, catralioane de semnale vă vor traversa creierul. Fiecare semnal neuronal reprezintă un fragment de informaţie; sistemul nervos manevrează informaţiile aşa  cum   inima  contribuie   la  circulaţia  sângelui.
   • Toate aceste informaţii reprezintă ceea ce noi numim în sens larg mintea, pe care, în cea mai mare parte, nu o conştientizăm vreodată. în accepţiunea pe care o vom da termenului în lucrarea de faţă, mintea include semnalele care determină răspunsul la stres, cunoştinţele care ne ajută să mergem pe bicicletă, trăsăturile de personalitate, speranţele şi visele, precum şi înţelesul cuvintelor pe care le citiţi aici.
   • Creierul este principalul factor care formează şi dinamizează mintea. Are o activitate atât de intensă încât, deşi reprezintă doar 2% din greutatea corpului, foloseşte 20-25% din oxigenul şi glucoza produse de acesta (Lammert 2008). Pentru a-şi îndeplini funcţiile, bâzâie încontinuu ca un frigider; aşadar, consumă cam aceeaşi cantitate de energie indiferent dacă dormim profund sau depunem un efort susţinut de gândire (Raichle şi Gusnard 2002).
   • Numărul combinaţiilor posibile dintre 100 de miliarde de neuroni care se activează sau nu este de aproximativ 10 la puterea un milion sau 1 urmat de un milion de zerouri; acesta este şi numărul posibilelor stări prin care creierul poate trece. Ca să aveţi un termen de comparaţie, numărul atomilor din Univers este estimat la doar 10 la puterea optzeci.
   • Evenimentele mentale conştiente se bazează pe asocieri temporare ale sinapselor care se formează şi se împrăştie de obicei în doar câteva secunde, precum firele de praf surprinse de o rază de soare (Rabinovich, Huerta şi Laurent 2008). Neuronii pot crea şi circuite îndelungate, consolidându-şi conexiunile drept urmare a activităţii mentale.
   • Creierul lucrează ca un sistem. Aşadar, dacă atribuim o anumită funcţie ca, de exemplu, atenţia sau emoţiile, unei singure părţi din creier, nu facem decât să simplificăm lucrurile.

pag. 16-17

   Cartea aceasta îşi propune să vă înveţe cum să procedaţi. Veţi afla ce face creierul atunci când suntem fericiţi, înţelepţi şi când iubim, veţi descoperi numeroase metode prin care să activaţi aceste stări, consolidându-le puţin câte puţin. Asta vă va ajuta să vă reactivaţi treptat creierul dinspre interior către exterior, pentru a vă bucura de o stare psihică mai bună, pentru a avea interacţiuni umane împlinite şi a dobândi pacea interioară.

   NOŢIUNI DE BAZĂ DESPRE CREIER

   • Creierul este un ţesut de 1,3 kg cu o consistenţă ca de tofu, care conţine 1,1 mii de miliarde de celule, inclusiv 100 de miliarde de neu¬roni, în medie, fiecare neuron stabileşte cu ceilalţi neuroni aproximativ cinci mii de conexiuni, denumite sinapse (Linden 2007).
   • În momentul în care neuronul creează sinapse, el primeşte semnale de la alţi neuroni, de obicei sub forma unor substanţe chimice denumite neurotransmiţători. Semnalele îi indică neuronului dacă trebuie să se activeze sau ba, fapt ce depinde în principal de combinaţia de semnale pe care le primeşte în fiecare moment. Atunci când neuronul se activează, el transmite semnale altor neuroni prin intermediul sinapselor, informându-le dacă e cazul să se activeze sau nu.
   • Un neuron obişnuit se activează de 5-50 de ori pe secundă. În timpul de care veţi avea nevoie pentru a parcurge subiectele din acest chenar, catralioane de semnale vă vor traversa creierul. Fiecare semnal neuronal reprezintă un fragment de informaţie; sistemul nervos manevrează informaţiile aşa  cum   inima  contribuie   la  circulaţia  sângelui.
   • Toate aceste informaţii reprezintă ceea ce noi numim în sens larg mintea, pe care, în cea mai mare parte, nu o conştientizăm vreodată. în accepţiunea pe care o vom da termenului în lucrarea de faţă, mintea include semnalele care determină răspunsul la stres, cunoştinţele care ne ajută să mergem pe bicicletă, trăsăturile de personalitate, speranţele şi visele, precum şi înţelesul cuvintelor pe care le citiţi aici.
   • Creierul este principalul factor care formează şi dinamizează mintea. Are o activitate atât de intensă încât, deşi reprezintă doar 2% din greutatea corpului, foloseşte 20-25% din oxigenul şi glucoza produse de acesta (Lammert 2008). Pentru a-şi îndeplini funcţiile, bâzâie încontinuu ca un frigider; aşadar, consumă cam aceeaşi cantitate de energie indiferent dacă dormim profund sau depunem un efort susţinut de gândire (Raichle şi Gusnard 2002).
   • Numărul combinaţiilor posibile dintre 100 de miliarde de neuroni care se activează sau nu este de aproximativ 10 la puterea un milion sau 1 urmat de un milion de zerouri; acesta este şi numărul posibilelor stări prin care creierul poate trece. Ca să aveţi un termen de comparaţie, numărul atomilor din Univers este estimat la doar 10 la puterea optzeci.
   • Evenimentele mentale conştiente se bazează pe asocieri temporare ale sinapselor care se formează şi se împrăştie de obicei în doar câteva secunde, precum firele de praf surprinse de o rază de soare (Rabinovich, Huerta şi Laurent 2008). Neuronii pot crea şi circuite îndelungate, consolidându-şi conexiunile drept urmare a activităţii mentale.
   • Creierul lucrează ca un sistem. Aşadar, dacă atribuim o anumită funcţie ca, de exemplu, atenţia sau emoţiile, unei singure părţi din creier, nu facem decât să simplificăm lucrurile.

pag. 80-81

   PREDISPOZIŢIA MEMORIEI CĂTRE NEGATIVISM

   Dar există o problemă: în mod preferenţial, creierul scanează, înregistrează, depozitează şi reacţionează la experienţele neplăcute. După cum am mai spus, este ca Velcro pentru experienţele negative şi Teflon pentru cele pozitive. Aşadar, chiar şi atunci când experienţele pozitive sunt mai numeroase decât opusele lor, depozitul amintirilor implicite negative se umple mai repede. Atunci, sentimentul de a fi tu însuţi poate deveni nemeritat de negativ şi pesimist.
   Evident, experienţele negative au şi ele beneficiile lor: pierderea ne deschide inima, remuşcarea ne oferă echilibru moral, anxietatea ne alertează în faţa ameninţărilor, iar furia identifică lucruri care trebuie îndreptate. Dar chiar credeţi că nu aţi avut parte de suficiente experienţe negative?! Suferinţa emoţională care nu vă aduce niciun beneficiu, dumneavoastră sau celorlalţi, este inutilă. Iar suferinţa de azi aduce mai multă durere mâine. De exemplu, chiar şi un eveniment izolat de depresie majoră poate remodela circuitele creierului pentru a crea probabilitatea repetării unor episoade ulterioare (Maletic et al. 2007).
   Tratamentul este nu să suprimăm experienţele negative, căci nu le putem împiedica să se producă. Trebuie mai degrabă să alimentăm experienţele pozitive şi mai ales trebuie să le asimilăm pentru a deveni o parte semnificativă din noi.

   INTERNALIZAREA EXPERIENŢELOR POZITIVE

   Iată trei etape prin care o puteţi realiza:
   1. Transformaţi faptele pozitive în experienţe pozitive. în jurul nostru se întâmplă mereu lucruri bune, dar de multe ori nu le observăm; chiar şi atunci când o facem, abia dacă le simţim. Cineva este amabil cu dumneavoastră, observaţi că deţineţi o calitate admirabilă, o floare înfloreşte, terminaţi un proiect dificil şi aşa mai departe. Căutaţi în mod deosebit veştile bune, în special lucrurile mărunte din viaţa de zi cu zi: chipurile copiilor, aroma unei portocale, o amintire dintr-o vacanţă reuşită, un mic succes la serviciu şi aşa mai departe. Indiferent ce fapte pozitive descoperiţi, acordaţi-le atenţie şi permiteţi-le să vă impresioneze. Este ca şi cum aţi lua parte la un banchet: nu staţi şi priviţi, înfulecaţi!
   2. Savuraţi experienţa! Este delicioasă! Faceţi-o să dureze păstrând-o în minte 5, 10 sau chiar 20 de secunde; nu permiteţi minţii să plece hai-hui. Cu cât sunteţi mai mult timp conştienţi de experienţa respectivă şi cu cât aceasta este mai încărcată emoţional, cu atât mai mulţi neuroni se vor activa şi vor lăsa asupra memoriei o ur¬mă puternică (Lewis 2005).
   Concentraţi-vă asupra emoţiilor şi senzaţiilor corpului, deoarece acestea sunt baza memoriei implicite. Lăsaţi-vă inundaţi de aceste experienţe. De exemplu, dacă cineva este bun cu dumneavoastră, lăsaţi sentimentul că sunteţi răsfăţat să vă încălzească inima. Acordaţi o atenţie deosebită aspectelor benefice ale experienţelor. De exemplu, cât de bine ne simţim atunci când primim o îmbrăţişare de la o persoană pe care o iubim. Dacă vă concentraţi asupra acestor recompense va creşte şi nivelul dopaminei, ceea ce vă va ajuta să acordaţi atenţie experienţelor şi va consolida asociaţiile neuronale din memoria implicită. Nu faceţi asta pentru a vă agăţa de recompense (care într-un final vă vor produce suferinţă), ci pentru a le asimila în interior, a le purta cu dumneavoastră şi a nu trebui să le căutaţi în lumea exterioară.
   Puteţi intensifica o experienţă îmbogăţind-o în  mod deliberat. De exemplu, dacă vă bucuraţi de o anumită...

pag. 115-116

   Atunci când se cristalizează o intenţie, sentimentul dumneavoastră că toate lucrurile converg către acelaşi ţel reflectă o coerenţă neurală. în zonele corticale ale cortexului cingular anterior, numeroase regiuni îndepărtate (la scara microscopică a celulelor) încep să pulseze împreună, potrivind fazele superioare şi inferioare ale ritmului lor cu varietatea undelor gama ce alcătuiesc sincronia neurală: de 30-80 de ori pe secundă (Thompson şi Varela 2001).
   Cortexul cingular anterior este principalul paznic al atenţiei. El monitorizează evoluţia către obiectivele propuse şi semnalează posibilele conflicte dintre acestea. Nivelele sale superioare administrează controlul fără efort, ca şi reglarea deliberată şi susţinută a gândurilor şi comportamentului. Aceste zone nu se dezvoltă complet până la trei-şase ani (Posner şi Rothbart 2000), principalul motiv pentru care copiii mici au mai puţin autocontrol decât cei mai mari. Cortexul cingular anterior se implică de fiecare dată când vă antrenaţi voinţa în mod conştient.
   Prin conexiunile sale dense şi reciproce cu amigdala, hipocampul şi hipotalamusul, ACC influenţează emoţiile şi este, la rândul său, influenţat de ele. Aşadar, este elementul-cheie pentru integrarea gândirii şi a sentimentelor (Lewis 2005). Consolidarea cortexului cingular anterior prin meditaţie, de exemplu, vă ajută să gândiţi limpede atunci când sunteţi supărat şi aduce un plus de căldură şi inteligenţă emoţională raţionamentelor.
   În concluzie, cortexul cingular anterior este centrul motivaţiei deliberate, centralizate şi raţionale.

   Amigdala

   Datorită legăturilor sale complexe cu cortexul cingular anterior, cortexul prefrontal, hipocampul, hipotalamusul, ganglionii bazali şi trunchiul cerebral, amigdala este al doilea centru al activităţii motivaţionale.
   Clipă de clipă, ea identifică faptul important şi relevant pentru dumneavoastră: ce este plăcut şi neplăcut, ce reprezintă o ocazie şi ce este o ameninţare. De asemenea, modelează şi conturează percepţiile, evaluarea situaţiilor, atribuţiile intenţiilor celorlalţi şi judecăţile de valoare. Exercită aceste influenţe în mare parte fără ca noi să fim conştienţi de asta, fapt ce îi amplifică puterea, deoarece nu acţionează la vedere.
   Atunci când sunteţi cu adevărat motivat, înseamnă că s-au sincronizat regiunile subcorticale care se conectează la amigdală. Reţelele neurale din sistemul limbic, hipotalamus şi trunchiul cerebral încep să pulseze împreună, de obicei pe frecvenţa teta, de patru-şapte ori pe secundă (Kocsis şi Vertes 1994; Lewis 2005).
   În concluzie, amigdală este centrul motivaţiei reactive, distribuite şi pasionale.

   Capul şi inima

   Împreună, cortexul cingular anterior şi amigdală formează un sistem complex, care se implică în aproape orice aspect al activităţii motivaţionale. Aceşti centri se influenţează reciproc. De exemplu, în cadrul unui proces de feed-back în trei etape, amigdală excită părţile inferioare ale cortexului cingular anterior, care mai apoi excită părţile superioare ce inhibă amigdală (Lewis şi Todd 2007). Prin urmare, reţeaua raţională care se bazează pe cortexul cingular anterior este strâns legată de emoţiile şi intenţiile dumeavoastră prin proiecţiile în jos asupra celor trei nivele inferioare ale axei neuronale. între timp, presupusa reţea iraţională care se bazează pe amigdală ajută la crearea evaluărilor, valorilor şi strategiilor dumneavoastră prin proiecţiile în sus asupra cortexului.
   Această integrare se poate produce într-o fracţiune de secundă, pe măsură ce populaţiile neurale grupate de-a lungul axei neuronale se sincronizează ca răspuns la...

pag. 191-192

   ...faceţi afaceri). Atunci când bunăstarea oamenilor depinde de ceilalţi şi când îi vedem pe ceilalţi că sunt cinstiţi şi corecţi, este mult mai greu să îi considerăm duşmani.

   Încălziţi-vă inima

   Meditaţi la suferinţa pe care o îndură atâţia oameni şi la copilăria lor. Acest lucru va activa căldura şi bunăvoinţa pe care le manifestăm de obicei faţă de copii.
   Evocaţi sentimentul pe care îl trăiţi atunci când sunteţi în prezenţa unei persoane care vă iubeşte. Evocarea vă va stimula capacitatea de a vă păsa de ceilalţi. Apoi rememoraţi cum resimţiţi faptul că ţineţi la o persoană din cercul noi. Rememorarea vă va determina circuitele neurale să manifeste afecţiune faţă de cineva care s-ar putea afla în cercul ei. Extindeţi sentimentul de noi pentru a include fiecare fiinţă de pe planetă, ca în meditaţia asupra bunătăţii iubitoare de pe pagina următoare.

   MEDITAŢIE ASUPRA BUNĂTĂŢII IUBITOARE

   Iată o meditaţie profundă asupra bunătăţii iubitoare:

   Găsiţi o poziţie care să vă ajute să rămâneţi relaxat şi atent în acelaşi timp. Reglaţi-vă respiraţia. Permiteţi-vă să simţiţi stăpânire de sine, generozitate şi echilibru.
   Fiţi atent la efectele respiraţiei asupra inimii. Evocaţi sentimentele pe care le aveţi când sunteţi în preajma unei persoane iubite.
   Continuaţi să simţiţi iubirea. Lăsaţi-o să vă inunde inima, în acelaşi ritm cu respiraţia. Simţiţi cum dragostea are propria ei viaţă, vă inundă inima şi nu se referă la o persoană anume.
   Simţiţi dragostea pe care o nutriţi faţă de persoanele apropiate, prieteni şi familie. Simţiţi cum bunătatea iubitoare vă inundă inima în acelaşi ritm cu respiraţia.
   Lăsaţi bunătatea să cuprindă şi alte persoane, faţă de care nu aveţi niciun fel de sentimente. Doriţi-le tot binele din lume. Uraţi-le să sufere mai puţin şi să fie cu adevărat fericite.
   Veţi simţi bunătatea iubitoare ca pe o senzaţie de căldură sau lumină. Ori ca pe o apă ale cărei valuri se întind tot mai mult, pentru a cuprinde cât mai multe persoane.
   Simţiţi cum bunătatea devine şi mai cuprinzătoare şi include chiar şi persoanele dificile; bunătatea are o viaţă şi o putere proprie. Ea înţelege că astfel de persoane au fost influenţate de numeroşi factori care le-au determinat să devină o problemă pentru dumneavoastră. Vă doriţi ca până şi cei care s-au purtat reprobabil cu dumneavoastră să sufere mai puţin şi să fie cu adevărat fericiţi.
   Liniştea şi puterea acestei bunătăţi se extind şi mai mult, către persoanele despre care ştiţi că există, dar pe care nu le cunoaşteţi personal. Simţiţi bunătate pentru toţi cei care trăiesc acum în ţară, indiferent dacă sunteţi sau nu de acord cu ei, indiferent dacă vă plac sau nu.
   Acordaţi-vă câteva minute pentru a analiza felul cum se extinde bunătatea către miliardele de oameni care trăiesc pe Pământ. Bunătate faţă de cineva care se află undeva şi râde. Bunătate faţă de cineva care plânge. Bunătate faţă de cineva care se căsătoreşte. Bunătate faţă de cineva care are grijă de un copil sau de un părinte bolnav. Bunătate faţă de cineva care este îngrijorat. Bunătate faţă de cineva care tocmai s-a născut. Bunătate faţă de cineva care a murit.

pag. 242-243

   GENEROZITATEA

   Sinele se dezvoltă şi datorită gradului de posesiune. Este ca un pumn încleştat: atunci când deschideţi pumnul pentru a da ceva, nu mai există pumn, nu mai există sine.
   Puteţi oferi foarte mult, fapt ce vă pune la dispoziţie numeroase ocazii de a elibera sinele. De exemplu, puteţi oferi timp, ajutor, donaţii, autocontrol, răbdare, linişte şi iertare. Orice cale alegeţi - să aveţi o familie, să aveţi grijă de alţii şi multe alte astfel de manifestări -, ea include generozitatea.
   Invidia şi ruda ei apropiată, gelozia, sunt un impediment major în calea generozităţii. Observaţi, aşadar, suferinţa inerentă invidiei, modul în care ea vă afectează. Invidia activează de fapt părţi din aceleaşi reţele neurale care sunt implicate în durerea fizică (Takahashi et al. 2009). Cu compasiune şi bunătate, amintiţi-vă că veţi fi bine chiar dacă alţii se bucură de faimă, bani sau de un partener mai bun, iar dumneavoastră nu. Pentru a vă elibera din ghearele invidiei, trimiteţi compasiune şi bunătate iubitoare oamenilor pe care îi invidiaţi. Odată, în timpul unei şedinţe de meditaţie, eram invidios pe nişte oameni şi am găsit o consolare deosebită în această dorinţă pe care le-am adresat-o: Fie să vă bucuraţi de tot succesul de care eu nu am parte.
   De asemenea, observaţi percepţiile, gândurile, emoţiile şi alte obiecte mentale şi întrebaţi-vă: Toate astea au un proprietar? Apoi observaţi adevărul lucrurilor: Nu au niciun proprietar. Este inutil să încerci să pui stăpânire pe minte; nimeni nu poate.

   UMILINŢA SĂNĂTOASĂ

   Poate cel mai important lucru este că sinele se dezvoltă datorită importanţei pe care şi-o acordă; antidotul său este umilinţa sănătoasă. Să fii umil înseamnă să te comporţi natural şi lipsit de aroganţă, nu să fii servil, ruşinat sau inferior.
   Înseamnă pur şi simplu să nu te pui deasupra celorlalţi. Umilinţa înseamnă linişte. Nu trebuie să muncim ca să îi impresionăm pe ceilalţi şi nimeni nu intră în conflict cu noi pentru că suntem pretenţioşi sau critici.

   

   În mod paradoxal, pentru a fi umil este util să aveţi grijă de propria persoană, deoarece reţelele cerebrale asociate sinelui se activează atunci când vă simţiţi ameninţat sau nesprijinit de nimeni. Pentru a reduce această activare, asiguraţi-vă că vă sunt satisfăcute nevoile primare. De exemplu, cu toţii simţim nevoia să fim iubiţi. Empatia, lauda şi dragostea celorlalţi, mai ales în copilărie, sunt internalizate în reţelele neurale care sprijină sentimentele de încredere şi valorizare. Dar, dacă de-a lungul timpului avem parte doar de câte puţin din fiecare, într-un final vom rămâne cu un mare gol în suflet.
   Sinele este foarte ocupat cu golul acesta! El încearcă să umple golul cu aroganţă sau să îl repare momentan prin diverse tipuri de ataşament. Pe lângă faptul că vă face nesuferit în faţa celorlalţi, consecinţa fiind că veţi primi şi mai puţină empatie, dragoste, şi mai puţine laude, aceste strategii sunt inutile, deoarece nu soluţionează problema fundamentală.
   Umpleţi în schimb golul din suflet însuşindu-vă fapte bune (consultaţi capitolul 4), pas cu pas. Când eram mai tânăr, groapa din inima mea părea la fel de mare ca fundaţia unui zgârie-nori. Când mi-am dat seama că ea trebuia şi putea fi umplută, am început să caut dovezi ale propriei valori, precum dragostea şi respectul celorlalţi, calităţile şi împlinirile mele. Apoi stăteam câteva secunde pentru a mă imersa în această experienţă. După câteva săptămâni, am început să mă simt altfel; în câteva luni, aveam un sentiment mult mai puternic al propriei valori. Acum, mulţi ani mai târziu, groapa aceea din inimă este aproape plină.

  • cartea a apărut în octombrie 2011 la editura Paralela 45, în cadrul colecţiei Cărţi practice
  • traducător: Roxana Bârsanu
  • Titlu original: Buddha's Brain: the practical neuroscience of happiness, love & wisdom
  • cartea cuprinde 272 pagini în format 13x21cm şi o greutate de 0.240 kg
  • ISBN: 978-973-47-1236-6
  • cartea a fost vizualizată de 2911 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    8.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 100.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    8.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 100.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti (GLS)
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Creierul lui Buddha"
(orientări spirituale > ştiinţă, orientări spirituale > transformare personală)
derulare
Mesaje de dincolo de moarte
Mesaje de dincolo de moarte
(transformare personală)
YouasGod - revista Noii Energii nr. 2
YouasGod - revista Noii Energii nr. 2
(occidentală, poezie, ştiinţă, channeling, transformare personală)
Răspunsul este simplu…
Răspunsul este simplu…
(transformare personală)
Ecopsihologie
Ecopsihologie
(transformare personală)
Christul cel viu
Christul cel viu
(channeling, transformare personală)
Alte mesaje de la Univers
Alte mesaje de la Univers
(transformare personală)
Vindecare spirituală şi nemurire
Vindecare spirituală şi nemurire
(transformare personală, general)
Despre frici şi credinţe
Despre frici şi credinţe
(transformare personală, aplicată)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare vineri, 1 august 2014
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar