Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Dao, Marele Luminător joi, 21 septembrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Dao, Marele Luminător


de Huai Nan Zi
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Dao, Marele Luminător Imaginea mare preţ Eu Sunt: 23,00 lei

preţ listă: 25,00 lei

reducere:
2,00 lei (8,00%)
momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Dao, Marele Luminător

"Înţeleptul preţuieşte şi respectă corpul şi spiritul şi nu-şi permite să abuzeze de ele. De aceea, reacţionând în toate împrejurările cu o minte nepărtinitoare, liberă de prejudecăţi, el abordează toate faptele şi cercetează legile care le guvernează. Petrecându-şi viaţa în spiritul cumpătării, neafectat de dorinţele senzuale, el cultivă virtutea şi se încălzeşte la focul armoniei, astfel încât sâ fie in acord cu Cerul. Întovărăşit cu virtutea, el este într-o concordanţă deplină cu dao. El nu pune fericirea înainte de orice, nici nu este primul care să producă suferinţă. Aura şi sufletul îşi au sălaşul în corpul său, iar spiritul păzeşte rădăcina vitală. Pentru el, între viaţă şi moarte nu există nici o deosebire. De aici şi numele [care i se dă] "Cel mai Spiritual". Faptul că i se spune Omul Adevărat implică o identitate a naturii sale cu dao."
INTRODUCERE ... 5
1. Viaţa şi vrema lui Lao Tan: Prolegomene la Huai Nan Zi ... 5
2. Cele două lumi: Lumea Spiritului şi lumea senzorială ... 14

ESEURI
I. Spiritul cosmic (dao) ... 33
II. Început şi Realitate ... 63
III. Viaţa şi Sufletul, sau Păzitorul vieţii ... 91
IV. Legea naturală ... 113
V. Răspunsul materiei la mişcările lui dao ... 134
VI. Scurtă expunere despre influenţa lui dao asupra Universului ... 173
VII. Strategia de prevenire a anarhiei ... 211
VIII. Strădanie şi datorie ... 247

pag. 55

   Teama de pierdere

Aceia care-şi găsesc fericirea în pântece şi-n tobe, în trupe de muzicanţi ce cântă din fluiere şi lăute, în aşternerea de covoraşe de mătase şi perniţe moi, în purtarea de găteli şi fildeşi, în ascultarea ritmurilor lente ale melodiilor cântate în coruptul district aflat la nord de Zhao Ge, în colecţionarea de frumuseţi ispititoare, în aranjarea de ospeţe cu vin, prelungindu-şi zaiafeturile până noaptea târziu, în doborârea unor păsări călătoare şi în vânătoarea de iepuri cu câini dresaţi: oricât de sclipitori şi de puternici ar putea ei părea, sunt totuşi supuşi temerilor şi neliniştii, şi sunt şi vor fi o pradă în faţa ispitelor şi a tânjirilor. Dacă sunt nevoiţi să-şi abandoneze carele, să-şi lase caii să se odihnească, să înceteze cu beţiile şi muzicile să fie îndepărtate de lângă ei, ei se vor simţi ca şi cum ar fi suferit brusc o pierdere grea şi tot atât de mizerabil ca şi cum ar fi simţit suflarea morţii în ceafă. De ce? Deoarece ei nu-şi folosesc inimile (= minţile) pentru a stăpâni lucrurile exterioare, ci folosesc lucrurile exterioare ca să-şi desfete inimile. Câtă vreme muzica se-aude, ei sunt veseli; dar îndată ce cântecul ajunge la sfârşit, ei sunt cuprinşi de tristeţe. Veselia şi tristeţea alternând, se generează reciproc; şi câtă vreme inimile lor sunt sub ucigătoarea vrajă a bucuriilor lumeşti, ei nu cunosc liniştea clipei.
Atunci când cauza tuturor acestora este aflată, se găseşte de fapt că ei n-au gustat vreodată din substanţa adevăratei bucurii; vătămarea la care ei se supun creşte zi de zi, şi ei îşi pierd orice stăpânire de sine. De aceea, dacă mintea nu este aţintită la dao ci îşi caută fericirea în lucrurile exterioare, ea se va înşela singură. Dacă pielea nu este jilavă, nici o umezeală nu poate pătrunde la oase; dacă lucrurile nu sunt mai întâi lăsate să intre în gânduri, ele nu se vor îngrămădi înlăuntru. Pentru că, astfel de lucruri pe măsură ce intră din afară nu încetează să se scurgă înăuntru...

pag. 55

   Teama de pierdere

Aceia care-şi găsesc fericirea în pântece şi-n tobe, în trupe de muzicanţi ce cântă din fluiere şi lăute, în aşternerea de covoraşe de mătase şi perniţe moi, în purtarea de găteli şi fildeşi, în ascultarea ritmurilor lente ale melodiilor cântate în coruptul district aflat la nord de Zhao Ge, în colecţionarea de frumuseţi ispititoare, în aranjarea de ospeţe cu vin, prelungindu-şi zaiafeturile până noaptea târziu, în doborârea unor păsări călătoare şi în vânătoarea de iepuri cu câini dresaţi: oricât de sclipitori şi de puternici ar putea ei părea, sunt totuşi supuşi temerilor şi neliniştii, şi sunt şi vor fi o pradă în faţa ispitelor şi a tânjirilor. Dacă sunt nevoiţi să-şi abandoneze carele, să-şi lase caii să se odihnească, să înceteze cu beţiile şi muzicile să fie îndepărtate de lângă ei, ei se vor simţi ca şi cum ar fi suferit brusc o pierdere grea şi tot atât de mizerabil ca şi cum ar fi simţit suflarea morţii în ceafă. De ce? Deoarece ei nu-şi folosesc inimile (= minţile) pentru a stăpâni lucrurile exterioare, ci folosesc lucrurile exterioare ca să-şi desfete inimile. Câtă vreme muzica se-aude, ei sunt veseli; dar îndată ce cântecul ajunge la sfârşit, ei sunt cuprinşi de tristeţe. Veselia şi tristeţea alternând, se generează reciproc; şi câtă vreme inimile lor sunt sub ucigătoarea vrajă a bucuriilor lumeşti, ei nu cunosc liniştea clipei.
Atunci când cauza tuturor acestora este aflată, se găseşte de fapt că ei n-au gustat vreodată din substanţa adevăratei bucurii; vătămarea la care ei se supun creşte zi de zi, şi ei îşi pierd orice stăpânire de sine. De aceea, dacă mintea nu este aţintită la dao ci îşi caută fericirea în lucrurile exterioare, ea se va înşela singură. Dacă pielea nu este jilavă, nici o umezeală nu poate pătrunde la oase; dacă lucrurile nu sunt mai întâi lăsate să intre în gânduri, ele nu se vor îngrămădi înlăuntru. Pentru că, astfel de lucruri pe măsură ce intră din afară nu încetează să se scurgă înăuntru...

pag. 93

   ...în luna a cincea apar muşchii, iar în a şasea, oasele; în luna a şaptea el este complet format, iar în a opta începe să se mişte; în luna a noua este activ, după care vine pe lume în cea de-a zecea. Când corpul este desăvârşit, cele Cinci Viscere au formă. Plămânii reglează ochii, rinichii reglează nasul, fierea reglează gura, iar ficatul reglează urechea. Simţurile sunt regularizatorii externi, iar viscerele - regularizatorii interni. Deschiderea şi închiderea, expansiunea şi contracţia, fiecare are rostul său bine stabilit. De aceea capul este rotund precum bolta cerului, iar piciorul este drept asemeni Pământului."

Armonia e necesara

   Cerul are cele Patru Anotimpuri, cele Cinci Elemente, cele Nouă Puncte Cardinale şi cele 366 de zile. La om, acestea îşi au corespondentul în cele patru membre, cele cinci viscere, cele nouă orificii ale corpului şi cele 366 de articulaţii şi ramificaţii. Cerul are vântul, ploaia, frigul şi căldura; iar omul are activităţile de a da şi a lua, sau reciprocitatea simţămintelor, precum şi emoţiile reprezentate de bucurie şi mânie. Prin urmare, fierea poate fi asociată cu vaporii (norul), plămânii cu respiraţia, ficatul cu vântul, rinichii cu ploaia. Splina corespunde tunetului. Aşadar între om, cer şi pământ există legături şi corelaţii strânse. Inima este stăpânul, ochii şi urechile sunt ca Soarele şi Luna, umorile corpului sunt ca vântul şi ploaia. În Soare este pasărea ce stă pe trei picioare, iar în Lună, broasca cu trei picioare. Dacă Soarele şi Luna s-ar abate din mersul lor, am avea o eclipsă catastrofală şi lumina ar dispărea. Dacă vânturile şi ploile ar lipsi, viaţa ar fi distrusă şi s-ar răspândi molimele. Dacă cei cinci aştri s-ar rătăci pe drumul lor, dezastrul s-ar abate asupra regatelor.

pag. 170

   ..."Binevoiţi a bea aceasta ca o amendă." "De ce?" vru să ştie regele. "Servitorul vostru a auzit spunându-se că a îndeplini dorinţele părinţilor nu înseamnă pietate filială. Un prinţ drept nu se gândeşte la loialitatea miniştrilor care nu-şi fac decât datoria." În fapt, ce fel de om era regele lui Yu Jang? Era un prinţ înfrânt. Regele Wen a băut cupa dintr-o singură sorbitură, zicând: "Faptele lui Yu Jang s-au datorat lipsei unor miniştri loiali de felul lui Kuan Chung şi Pao Hsu." Loialitatea se vede în vremuri de anarhie. De aceea spune Lao Zi: "Atunci când în stat domneşte dezordinea, apar "slujitorii credincioşi".(18)

Nu te umfla în pene cu ştiinţa

Când Confucius a văzut altarul ducelui Huan, pe care era un potir numit Yu Chih a exclamat: "Cât de bine îmi pare că am văzut acest vas!" Întorcându-se către discipoli, le-a spus: "Aduceţi nişte apă." Când s-a umplut pe jumătate, potirul stătea drept, dar când apa s-a apropiat de margine, centrul de greutate s-a mutat şi vasul s-a răsturnat. Expresia de pe faţa lui Confucius s-a schimbat dintr-o dată: "Desăvârşită este lecţia vasului preaplin!" Zi Kung, care stătea lângă Maestru, i-a zis: "Te rog să ne spui mai multe despre vasul preaplin!" "Prisosul atrage pedeapsa. Prea marea abundenţă este primejdioasă", le-a zis Confucius. "Ce vreţi să spuneţi cu aceasta?" "Când un lucru a ajuns la strălucirea deplină, începe şi decăderea. Voioşia este urmată de tristeţe; după ce ajunge la zenit, Soarele începe să coboare; Luna plină începe să scadă."
O inteligenţă ageră şi o înţelepciune bogată trebuie păstrate prin simplitate; informaţia enciclopedică şi realizările importante, prin umilinţă; forţa armelor şi curajul, prin respect; averea şi poziţia, prin cumpătare; bunăvoinţa universală, prin înfrânare şi modestie. Prin cultivarea acestor cinci virtuţi s-a menţinut imperiul. Istoria ne arată că spiritul acestor cinci principii nu poate fi încălcat fără pedeapsă. Despre aceasta, Lao Zi spune: "În timpurile vechi, cel care era capabil de învăţătură ştia [lucrurile] cele mai...

pag. 261

   ...este că îndemânarea aceasta se poate dobândi numai printr-o practică neîncetată şi acumulare de experienţă. Pentru a da arcului forma sa, el trebuie întins pe un cadru. Sabia trebuie ascuţită pentru a avea tăiş. Piatra dură de jad poate fi împodobită cu figuri de animale, dacă se foloseşte o pilă. Lemnul drept se îndoaie cu ajutorul unor scule potrivite, până devine rotund şi din el se poate face o roată. Chiar şi cea mai dură varietate de jad poate fi transformată în unelte folositoare prin tăiere şi şlefuire. Cu atât mai mult poate fi îmbunătăţită mintea omului prin educaţie.

Efortul dă iluminare

Spiritul omului este uşor de modelat, fin şi subtil. El răspunde pe loc oricărei influenţe. Norii aleargă pe cer, vântul suflă cu putere; fiecare se distribuie acolo unde se află. Omul superior îşi ascute talentele printr-o cercetare temeinică şi o practică neîncetată. Prin înţelegerea aprofundată şi examinarea ştiinţifică a domeniului materiei, el percepe complexitatea lumii materiale, văzând cheile începutului şi ale sfârşitului lucrurilor. El vede hotarele nemărginite şi se mişcă în sferele profunde, independente şi nestingherite de convenţiile lumeşti.
   În felul acesta îşi exercită înţeleptul puterile mentale. El refuză să stea acasă inactiv, cufundat în meditaţii tăcute, bătând toba sau cântând la ţiteră, ori citind cărţile celor din vechime. Nu la fel fac Oamenii de Merit (inferiori înţelepţilor). Aceştia discută toată ziua despre literatură, pentru propria lor plăcere. în istorie, ei sunt empirişti, cercetând şi diferenţiind clarul şi obscurul, bunul şi răul. Ei caută motivele măririi şi ale decăderii lucrurilor pentru a descoperi sursele dezastrului şi ale fericirii; organizează ceremonii şi creează precedente ce pot servi ca legi; examinează începutul şi sfârşitul principiilor şi pătrund esenţa, cauzele şi efectele evenimentelor. Ei susţin adevărul şi înlătură falsul, pentru a ilumina posteritatea. Cât trăiesc, se bucură de un nume onorabil; la moarte, îşi transmit mai departe arta. Toate acestea fac parte din capacităţile oamenilor. De ce, atunci, majoritatea nu reuşesc să le realizeze? Din cauza superficialităţii şi a indolenţei oamenilor în obţinerea cunoaşterii.

  • cartea a apărut în noiembrie 2005 la editura Herald, în cadrul colecţiei Daoism
  • traducător: Walter Fotescu
  • cartea cuprinde 272 pagini în format 13x22cm şi o greutate de 0.270 kg
  • ISBN: 973-7970-31-4
  • cartea a fost vizualizată de 2297 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Dao, Marele Luminător"
(taoism > general)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare miercuri, 20 septembrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar