Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Emoţiile distructive vineri, 20 octombrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Emoţiile distructive

cum le putem depăşi? - dialog ştiinţific cu Dalai Lama
consemnat de Daniel Goleman
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Emoţiile distructive Imaginea mare preţ Eu Sunt: 39,00 lei

preţ listă: 42,00 lei

reducere:
3,00 lei (7,14%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Emoţiile distructive

Multe dintre suferinţele îndurate de-a lungul timpului de umanitate au fost generate de emoţii distructive - de acele reacţii afective care ne rănesc pe noi înşine, dar şi pe ceilalţi. Dar ce sunt aceste emoţii şi ce anume le favorizează apariţia sau le declanşează, perturbând echilibrul interior? Cum se manifestă emoţiile în viaţa cotidiană şi ce implicaţii au, mai ales pe termen lung? Oare avem potenţialul de a ne schimba? Şi în ce fel suntem influenţaţi de cultura în care trăim? Există motive de optimism, în ceea ce priveşte controlul emoţiilor distructive? Şi dacă da, atunci cum se pot metamorfoza aceste sentimente, pentru binele şi evoluţia umanităţii?
Veţi găsi răspunsuri la aceste întrebări în cartea de faţă, în paginile căreia Daniel Goleman redă discuţiile purtate, în cadrul unui seminar de cinci zile, între Dalai Lama şi un mic grup de psihologi, neurologi şi filozofi. Demersul lor a avut scopul de a afla dacă ştiinţa şi filozofia pot colabora pentru a identifica, a controla şi a preveni emoţiile distructive - aşa cum sunt ura, mânia, gelozia, ostilitatea, dispreţul, trufia, amăgirea şi altele asemenea.
Perspectivele diferite ale ştiinţei şi filozofiei, caracteristice gândirii occidentale şi celei orientale, se îmbină aici, creând o simbioză între opiniile participanţilor la dialog. Iar cel mai mare privilegiu al cititorului este acela că are şansa de a pătrunde în universul unor minţi extraordinare, pentru a le vedea la lucru.
Participanţi (cu titlurile şi afilierile din momentul întâlnirii) ... 5
In memoriam. Francisco Varela (7 septembrie 1946-28 mai 2001) ... 7
Mulţumiri ... 9
Cuvânt înainte de Dalai Lama ... 15
Prolog. O provocare pentru omenire ... 19

O colaborare ştiinţifică

1. Un călugăr lamaist în laborator ... 31
2. Un cercetător al naturii ... 67

Prima zi: Ce sunt emoţiile distructive?

3. Perspectiva occidentală ... 91
4. O psihologie budistă ... 128
5. Anatomia perturbărilor mintale ... 149

A doua zi: Sentimentele în viaţa obişnuită

6. Universalitatea emoţiei ... 189
7. Cultivarea echilibrului emoţional ... 242

A treia zi: Ferestre spre creier

8. Neurologia emoţiilor ... 271
9. Potenţialul nostru pentru schimbare ... 307

A patra zi: Dobândirea abilităţilor emoţionale

10. Influenţa culturii ... 351
11. Educarea bunăvoinţei ... 379
12. încurajarea compasiunii ... 413

A cincea zi: Motive de optimism

13. Studiul ştiinţific al conştiinţei ... 447
14. Creierul proteiform ... 487

Postfaţă. Călătoria continuă ... 515
Despre participanţi ... 531
Despre Institutul pentru Minte şi Viaţă ... 539
Note ... 549

pag. 44-45

   ...observabile ale semnalelor RMN. Aceste semnale sugerau că vastele reţele din creier se modificau odată cu fiecare stare mintală distinctă pe care o genera el. De regulă, o astfel de diferenţă clară la nivelul activităţii cerebrale între diferite stări ale minţii este o excepţie, lăsând la o parte cazurile de modificări primare ale conştiinţei - de pildă, trecerea de la starea de veghe la somn. Dar creierul lui Oser prezenta diferenţe clare în cazul fiecăreia dintre cele şase meditaţii.

   NEUROANATOMIA COMPASIUNII

   Dacă rezultatele RMN-ului erau doar preliminare, analiza EEG, în schimb, scosese deja la iveală rezultate bogate, referitoare la comparaţia dintre creierul lui Oser în stare de repaos şi acelaşi creier în timpul meditaţiei asupra compasiunii. Cel mai spectaculos rezultat era o creştere a activităţii electrice fundamentale numită gamma, din partea mediană stângă a girusului frontal, o zonă a creierului pe care experimentele anterioare ale lui Davidson au identificat-o drept un sediu al emoţiilor pozitive, în testele realizate cu aproape 200 de subiecţi, laboratorul lui Davidson a descoperit că atunci când oamenii prezintă niveluri ridicate ale acestei activităţi cerebrale în respectiva zonă din cortexul prefrontal stâng, ei declară că resimt în mod simultan stări de fericire, entuziasm, bucurie, energie şi vivacitate.
   Pe de altă parte, cercetările lui Davidson au scos la iveală şi faptul că nivelurile ridicate de activitate într-o zonă paralelă din cealaltă parte a creierului - în zona prefrontală dreaptă - se corelează cu resimţirea unor emoţii supărătoare. Subiecţii cu un nivel ridicat de activitate cerebrală în zona prefrontală dreaptă şi cu un nivel scăzut de activitate în zona stângă sunt mai predispuşi la sentimente de tristeţe, anxietate şi îngrijorare. Mai mult, dacă în raportul dintre activităţile din zonele prefrontale predomină partea dreaptă probabilitatea ca acea persoană să sufere la un moment dat de depresie clinică sau anxietate este foarte mare. Pacienţii care suferă de depresie şi prezintă semne de anxietate profundă au cele mai ridicate niveluri de activitate în zona prefrontală dreaptă.
   Aceste descoperiri au implicaţii importante pentru echilibrul nostru emoţional: fiecare dintre noi înregistrează un anumit raport între activitatea dreapta-stânga din zonele prefrontale, ce oferă un baromentru al dispoziţiilor emoţionale prin care trecem de la o zi la alta. Acest raport reprezintă ceea ce poate fi considerat un punct de reper emoţional, o medie în jurul căreia oscilează stările noastre emoţionale zilnice.
   Fiecare dintre noi are capacitatea de a-şi schimba starea emoţională, cel puţin într-o mică măsură, şi astfel poate modifica acest raport. Cu cât raportul înclină mai mult spre stânga, cu atât starea noastră mintală tinde să se îmbunătăţească; experienţele care provoacă o îmbunătăţire a stării noastre emoţionale determină o astfel de înclinare, şi asta cel puţin temporar. De pildă, cei mai mulţi oameni înregistrează mici schimbări pozitive în ce priveşte acest raport atunci când li se cere să îşi reamintească evenimente plăcute din trecut sau când privesc secvenţe amuzante sau emoţionante dintr-un film.
   Deşi de obicei astfel de schimbări în raport cu punctul de reper sunt modeste, în cadrul întâlnirii de la Madison, Davidson i-a prezentat lui Dalai Lama date de-a dreptul uimitoare, rezultate din testele efectuate în urmă cu o zi cu Oser. In timp ce acesta genera o stare de compasiune prin meditaţie, se înregistra o înclinare semnificativă a funcţiilor prefrontale către partea stângă, schimbare care era puţin probabil să se producă doar din întâmplare.
   Pe scurt, schimbarea stării creierului lui Oser în intervalul în care era animat de compasiune părea să reflecte o stare emoţională extrem de plăcută. Se pare că însuşi actul de a fi preocupată de bunăstarea altora duce la creşterea stării de mulţumire a persoanei. Descoperirile au adus un suport ştiinţific unei observaţii făcută adesea de Dalai Lama: aceea că persoana care meditează asupra compasiunii faţă de toate fiinţele este beneficiarul nemijlocit al acesteia. (Printre beneficiile cultivării compasiunii, aşa cum sunt ele descrise în textele budiste clasice, se numără şi câştigarea iubirii oamenilor şi a animalelor, o minte senină, somn şi dimineţi liniştite şi vise plăcute.)

pag. 44-45

   ...observabile ale semnalelor RMN. Aceste semnale sugerau că vastele reţele din creier se modificau odată cu fiecare stare mintală distinctă pe care o genera el. De regulă, o astfel de diferenţă clară la nivelul activităţii cerebrale între diferite stări ale minţii este o excepţie, lăsând la o parte cazurile de modificări primare ale conştiinţei - de pildă, trecerea de la starea de veghe la somn. Dar creierul lui Oser prezenta diferenţe clare în cazul fiecăreia dintre cele şase meditaţii.

   NEUROANATOMIA COMPASIUNII

   Dacă rezultatele RMN-ului erau doar preliminare, analiza EEG, în schimb, scosese deja la iveală rezultate bogate, referitoare la comparaţia dintre creierul lui Oser în stare de repaos şi acelaşi creier în timpul meditaţiei asupra compasiunii. Cel mai spectaculos rezultat era o creştere a activităţii electrice fundamentale numită gamma, din partea mediană stângă a girusului frontal, o zonă a creierului pe care experimentele anterioare ale lui Davidson au identificat-o drept un sediu al emoţiilor pozitive, în testele realizate cu aproape 200 de subiecţi, laboratorul lui Davidson a descoperit că atunci când oamenii prezintă niveluri ridicate ale acestei activităţi cerebrale în respectiva zonă din cortexul prefrontal stâng, ei declară că resimt în mod simultan stări de fericire, entuziasm, bucurie, energie şi vivacitate.
   Pe de altă parte, cercetările lui Davidson au scos la iveală şi faptul că nivelurile ridicate de activitate într-o zonă paralelă din cealaltă parte a creierului - în zona prefrontală dreaptă - se corelează cu resimţirea unor emoţii supărătoare. Subiecţii cu un nivel ridicat de activitate cerebrală în zona prefrontală dreaptă şi cu un nivel scăzut de activitate în zona stângă sunt mai predispuşi la sentimente de tristeţe, anxietate şi îngrijorare. Mai mult, dacă în raportul dintre activităţile din zonele prefrontale predomină partea dreaptă probabilitatea ca acea persoană să sufere la un moment dat de depresie clinică sau anxietate este foarte mare. Pacienţii care suferă de depresie şi prezintă semne de anxietate profundă au cele mai ridicate niveluri de activitate în zona prefrontală dreaptă.
   Aceste descoperiri au implicaţii importante pentru echilibrul nostru emoţional: fiecare dintre noi înregistrează un anumit raport între activitatea dreapta-stânga din zonele prefrontale, ce oferă un baromentru al dispoziţiilor emoţionale prin care trecem de la o zi la alta. Acest raport reprezintă ceea ce poate fi considerat un punct de reper emoţional, o medie în jurul căreia oscilează stările noastre emoţionale zilnice.
   Fiecare dintre noi are capacitatea de a-şi schimba starea emoţională, cel puţin într-o mică măsură, şi astfel poate modifica acest raport. Cu cât raportul înclină mai mult spre stânga, cu atât starea noastră mintală tinde să se îmbunătăţească; experienţele care provoacă o îmbunătăţire a stării noastre emoţionale determină o astfel de înclinare, şi asta cel puţin temporar. De pildă, cei mai mulţi oameni înregistrează mici schimbări pozitive în ce priveşte acest raport atunci când li se cere să îşi reamintească evenimente plăcute din trecut sau când privesc secvenţe amuzante sau emoţionante dintr-un film.
   Deşi de obicei astfel de schimbări în raport cu punctul de reper sunt modeste, în cadrul întâlnirii de la Madison, Davidson i-a prezentat lui Dalai Lama date de-a dreptul uimitoare, rezultate din testele efectuate în urmă cu o zi cu Oser. In timp ce acesta genera o stare de compasiune prin meditaţie, se înregistra o înclinare semnificativă a funcţiilor prefrontale către partea stângă, schimbare care era puţin probabil să se producă doar din întâmplare.
   Pe scurt, schimbarea stării creierului lui Oser în intervalul în care era animat de compasiune părea să reflecte o stare emoţională extrem de plăcută. Se pare că însuşi actul de a fi preocupată de bunăstarea altora duce la creşterea stării de mulţumire a persoanei. Descoperirile au adus un suport ştiinţific unei observaţii făcută adesea de Dalai Lama: aceea că persoana care meditează asupra compasiunii faţă de toate fiinţele este beneficiarul nemijlocit al acesteia. (Printre beneficiile cultivării compasiunii, aşa cum sunt ele descrise în textele budiste clasice, se numără şi câştigarea iubirii oamenilor şi a animalelor, o minte senină, somn şi dimineţi liniştite şi vise plăcute.)

pag. 153-154

   FORMELE: TANGIBILE, INTANGIBILE ŞI IMAGINATE

   Oamenii de ştiinţa iar au luat notiţe - aceasta era o structură de analiză complet diferită de cele cu care fuseseră familiarizaţi în şcoală. Dalai Lama a continuat, subliniind că poate fi dificil de înţeles cum ideea despre un lucru se poate amesteca cu imaginea sa mintală. "Multe perturbări, cum ar fi ataşamentul sau dorinţa, se pot amplifica într-o asemenea măsură, încât imaginea ajunge să nu corespunda cu realitatea din afara minţii."
   Acesta este un aspect esenţial în psihologia budistă: procesul prin care dorinţa (sau aversiunea) creează ceva ce devine o "formă" în minte, imaginea închipuită a obiectului dorinţei".
   "De fapt, se consideră că există cinci tipuri de forme imaginare." In acest punct, pe măsură ce intra într-o zonă din ce în ce mai delicată, Dalai Lama a făcut o pauză pentru a se consulta cu Alan, Jinpa şi Amchok Rinpoche, directorul Bibliotecii de Studii şi Arhive Tibetane, care stătea în rând cu alţi trei lama, în spatele său.
   După o scurtă consultare în tibetană, el a explicat că unul dintre aceste tipuri de forme imaginare "apare în contextul unei meditaţii, cum ar fi vizualizarea", ca o imagine evocată intenţionat, intangibilă, care există în ochiul minţii3. Un al doilea tip este "acela al imaginii mintale care apare în contextul perturbărilor." Acestea, numite uneori forme imaginare, pot cuprinde ceea ce în Occident s-ar numi proiecţii, fantezii sau alte idei închipuite despre lucruri sau persoane. Ele reprezintă natura distorsionată a emoţiilor perturbatoare.
   De pildă, imaginea mintală pe care o avem despre o persoană de care suntem atraşi va fi o idealizare a persoanei reale. Această imagine, o proiecţie a minţii, este în mod inerent perturbată, de vreme ce distorsionează realitatea. Această distorsiune are loc nu doar în fantezii şi reverii, ci chiar şi în timpul activităţii de gândire obişnuite.

   PERTURBĂRILE MINTALE: CELE DOUĂ TIPURI

   "Deci", a continuat Dalai Lama, "când vorbim despre perturbări, ne referim la tipuri specifice de moduri conceptuale ale cunoaşterii. Unele dintre antidoturile acestor perturbări pot fi de natură conceptuală în faza iniţială, dar mai târziu pot evolua în stări nonconceptuale." Cu alte cuvinte, mijloacele pentru neutralizarea emoţiilor distructive cuprind practicile de meditaţie care implică gânduri - latura conceptuală - şi pe cele care transcend gândirea - latura nonconceptuală.
   Dalai Lama a observat: "perturbările mintale - numite kleshas în sanscrită - sunt considerate distorsionate prin definiţie. Termenul de perturbări mintale se suprapune cu cel de emoţii distructive, deşi nu perfect. Dar fiind conceptul paralel cel mai apropiat din budism, el va juca un rol major în discuţia noastră.
   Există două tipuri principale de perturbări mintale", a spus Dalai Lama în continuare. "Unul dintre ele reprezintă o perspectivă perturbatoare asupra realităţii, iar celălalt nu." Aici el se referea la o distincţie între inteligenţa perturbatoare, care are o natură cognitivă, şi perturbările emoţionale, cum ar fi ataşamentul, mânia şi invidia. Distincţia se face în funcţie de sursa distorsiunii, dacă aceasta provine dintr-o modificare a gândurilor sau din devieri emoţionale. Iar această distincţie influenţează şi felul în care acea distorsiune poate fi corectată sau combătută.
   Inteligenţa perturbatoare distorsionează realitatea. Dalai Lama s-a referit la două concepţii pe care gândirea budistă le consideră în mod tradiţional distorsionate: substanţialismul şi nihilismul. Pe scurt, acestea sunt două extreme filozofice: concepţia nihilistă neagă existenţa unui lucru care există realmente, în vreme ce concepţia substanţialistă susţine sau reifică existenţa unui lucru care nu există.
   "Să ne imaginăm că cineva susţine concepţia nihilistă şi afirmă inexistenţa absolută a unui lucru care în realitate are o existenţă continuă. Aceasta este o perspectivă distorsionată, o expresie...

pag. 247-248

   ...înşine sau altora. Definiţia pe care aţi dat-o dumneavoastră emoţiilor distructive, ca fiind ceea ce tulbură pacea minţii, este, în comparaţie cu aceasta, extrem de subtilă."
   "Da", a recunoscut Dalai Lama.
   Am continuat: "Este o perspectivă cu totul diferită - o discrepanţă profundă. Iată un motiv pentru care ne interesează cum aplicaţi acest principiu călăuzitor - ce cultivaţi şi ce prezervaţi prin această practică. Ce stări emoţionale, la care se ajunge printr-o practică îndelungată, ar putea să călăuzească psihologia occidentală către descoperirea unei modalităţi de a aborda emoţiile distructive ?"

   O DEZILUZIE DE PROPORŢII CALMEAZĂ MINTEA

   Richard Davidson a continuat tema lansată de mine: "Mai există şi alte emoţii în afara compasiunii care să conserve ori să instaleze calmul în minte ?"
   Răspunsul lui Dalai Lama a fost surprinzător: "O altă emoţie este renunţarea." Alan a clarificat imediat lucrurile: "De regulă, o traduc prin termenul de renunţare , dar după etimologie, o traducere mai literală ar fi stare de emergenţă."
   "Acesta este primul pas către înţelegerea reală şi deplină a gradului nostru de vulnerabilitate în faţa suferinţei", a spus Dalai Lama. "Dacă înţelegem cât de îngrozitor de vulnerabili suntem şi dacă recunoaştem că aceste perturbări mintale ne fac să fim atât de vulnerabili, putem întrevedea posibilitatea ca mintea să se elibereze de aceste perturbări.
   In felul acesta recunoşti natura suferinţei, dar sesizezi şi posibilitatea ieşirii din această vulnerabilitate universală la suferinţă - de aceea se numeşte stare de emergenţă. Starea aceasta de emergenţă poate fi numită şi emoţie; conţinutul ei emoţional este uriaş. Ea atrage după sine o deziluzie radicală faţă de întregul samsara", tărâmul lumesc al suferinţei şi al vulnerabilităţii noastre la suferinţă. "Aşa că, fie că o numiţi dezgust sau deziluzie, este vorba de o tristeţe profundă, provocată de ceea ce este lumesc. Teoretic, toate acestea sunt premergătoare constatării posibilităţii nirvanei - eliberarea completă şi ireversibilă de perturbările mintale."
   Matthieu a dezvoltat: "E un sentiment puternic de inutilitate, de lehamite deplină faţă de preocupările lumeşti pentru plăcere şi durere, faimă şi obscuritate, elogii şi acuze. Este o emoţie care te face să doreşti să te desprinzi de tot - o deziluzie şi o înţelegere a zădărniciei de a pune preţ pe samsara."
   Dalai Lama a conchis: "Dezvrăjirea care se produce se concentrează în principal asupra perturbărilor mintale, fiind însoţită de o recunoaştere de tipul Aici este sursa problemei mele. De aici se naşte atitudinea de emergenţă, care înseamnă a aspira la eliberarea de ele. Aşa că acesta este un exemplu de emoţie care calmează mintea."

   EMOŢIILE BUNE

   Matthieu a revenit la întrebarea lui Richie, referitoare la emoţiile care, cultivate prin meditaţie, aduc pacea minţii. "Vorbim adesea despre un fel de serenitate, care nu e numai pace, ci un fel de invulnerabilitate - nu bucurie în sensul bucuriei exprimate, ci un fel de serenitate care, la fel ca un munte, nu poate fi zdruncinată de vântul împrejurărilor. Este altceva decât pasivitatea sau indiferenţa. De exemplu, dacă te confrunţi cu suferinţa altora, serenitatea nu te împiedică să simţi o compasiune deplină. Dacă vrei să faci un anumit lucru, îţi dă mai mult curaj, nu te deprimă de parcă ar fi un eveniment trist, care să-ţi rănească propriul ego. Serenitatea invulnerabilă faţă de circumstanţele exterioare nu este nicidecum sinonimă cu pasivitatea; este o altă calitate specifică, ce însoţeşte calmul interior."
   Serenitatea, a adăugat Dalai Lama, contracarează sentimentele puternice de atracţie sau ataşament ce provoacă dezechilibrul minţii. "Vă amintiţi că am vorbit despre compasiunea perturbatoare, care este amestecată cu ataşamentul. Compasiunea perturbatoare este, de fapt, ceva de care dorim să ne debarasăm. Cum eliminăm componenta ataşamentului, care o face să fie...

pag. 364-365

   Jeanne l-a întrebat pe Dalai Lama: "Puteţi ghici care a fost cea mai puternică arie de dezacord pentru aceste cupluri? Este aceeaşi, atât pentru americanii de origine europeană, cât şi pentru cei de origine chineză."
   Dalai Lama s-a gândit mult înainte de a răspunde, apoi a spus: "Problema căsătoriei?" Apoi a explicat ce voia să spună prin aceasta, anume că "In absenţa căsătoriei propriu-zise, tinerii ar fi putut alege să se despartă sau să-şi schimbe partenerul. Aceasta este o atitudine foarte occidentală, însă pentru cuplurile asiatice lucrurile ar putea fi diferite - pentru ei, problema ar putea fi aceea de a obţine permisiunea părinţilor sau cel puţin acordul acestora."
   Am întrebat-o pe Jeanne dacă aceste cupluri de americani de origine asiatică ar avea nevoie de permisiunea părinţilor pentru a se căsători, iar ea a spus: "Unii dintre ei da", deşi nu credea că aceste cupluri ajunseseră la acel moment.
   "Aprobarea părinţilor este foarte importantă pentru asiatici", a observat Dalai Lama, "indiferent că părinţii au sau nu exigenţe clare în această privinţă. Chiar şi în Occident, dacă relaţia dintre tată şi fiică este foarte bună, fiica va ţine cont de sentimentele tatălui."
   Apoi a râs, încântat de această ultimă remarcă, uitându-se direct la Paul. Cu o zi în urmă, Paul şi fiica sa, Eve, avuseseră o conversaţie privată cu Dalai Lama şi Eve îi ceruse sfaturi despre modul cum să evite emoţiile distructive în iubirea romantică. Iar Dalai Lama îi dăduse un sfat surprinzător: să ţină seama de trăsăturile negative ale partenerului şi să-l coboare pe acesta de pe piedestalul idealizării pentru a-l face mai uman. In acest fel, a spus el, aşteptările tale faţă de cealaltă persoană vor fi mult mai realiste şi te vei simţi mult mai puţin dezamăgită de ceea ce face el. A spus de asemenea că iubirea trebuie să depăşească simpla atracţie, pentru a se ajunge la respect reciproc şi la prietenie.
   Acest sfat părea să fie în acord cu descoperirile lui Jeanne. Continuându-şi ideea, Jeanne a spus: "Interesant este, Sfinţia Voastră, faptul că cea mai puternică arie de dezacord, atât pentru cuplurile americane de origine europeană, cât şi pentru cuplurile de origine chineză, este aceeaşi. Pe toţi îi îngrijora gelozia. Toţi erau preocupaţi de faptul că partenerul petrece mult prea mult timp cu alte persoane."
   Aplicând logica sa clară la acest tărâm al pasiunilor, Dalai Lama a spus: "Dacă oamenii ar fi cu adevărat raţionali şi dacă ar fi în stare să-şi utilizeze foarte bine inteligenţa, atunci, într-o societate laică modernă, în care există o foarte mare libertate sexuală, ar fi mai puţine motive de gelozie, tocmai pentru că există o foarte mare libertate."
   "Da", a răspuns Jeanne, "dar noi nu suntem fiinţe raţionale tot timpul."
   Alan a întrebat: "Oare asta nu înseamnă că iubirile din cole-giu sunt puţin iraţionale?", făcându-l să râdă pe Dalai Lama.
   "Toate iubirile sunt aşa", a glumit Paul.
   Aceasta m-a făcut să-i pun o întrebare mult mai serioasă lui Dalai Lama, cu privire la perspectiva budistă asupra acestui subiect: "Gelozia este în mod clar o emoţie perturbatoare, nu-i aşa? Dar oare şi iubirea romantică este la fel?"
   După o lungă discuţie în tibetană, Alan ne-a explicat că este dificil de tradus în tibetană înţelesul precis al expresiei "iubire romantică". Iubirea romantică îi fusese explicată lui Dalai Lama ca însemnând "ceea ce în multe cazuri nu este doar un simplu ataşament, în sens perturbator, ci un amestec mult mai complex de ataşament, grijă şi afecţiune". Această explicaţie i-a fost oferită de Thupten Jinpa, care, deşi a fost călugăr, acum e căsătorit şi tatăl a doi copii.
   Şi într-adevăr, aşa cum a observat Alan, la aceste întâlniri cu oamenii de ştiinţă, cei doi foşti călugări - el şi Jinpa - interveneau uneori cu propriile lor opinii asupra unor astfel de chestiuni, completând opiniile celor care erau de-o viaţă călugări, cum este şi Dalai Lama. Dalai Lama înţelesese la început că "iubirea romatică" era acelaşi lucru cu dorinţa sexuală şi, din perspectivă budistă, era categorisită drept o perturbare a minţii. Insă Alan a ridicat o obiecţie, făcând o paralelă cu compasiunea perturbată; aşa cum a observat el, şi într-un caz şi în celălalt era vorba de hibrizi, în care unul dintre elemente poate fi considerat...

pag. 512-513

   ...distorsionantă. Acest lucru nu a fost încă studiat, însă una dintre consecinţele acestei întâlniri, pentru mine, constă în provocarea de a încerca să văd cum ar putea funcţiona un astfel de proces la nivelul creierului."
   Matthieu a făcut o analogie: "Este la fel ca atunci când privim un zid de departe. Pare foarte neted de la distanţă, dar când te apropii, vezi că este plin de găuri şi denivelări. Tot aşa, la o cercetare mai atentă, putem distinge mai multe tipuri de ataşament. Evident, ataşamentul - dorinţa sau obsesia - este unul dintre cei mai distructivi şi mai negativi factori mintali. Dar în cadrul ataşamentului, poţi găsi şi elemente de tandreţe sau altruism, după cum se pot face distincţii şi în cazul mâniei.
   De asemenea, atunci când spunem că mânia trebuie eliminată în întregime, cred că ar trebui să facem o distincţie între mânia ca emoţie şi mânia ca rezultat al înlănţuirii gândurilor. Este o distincţie foarte importantă, pentru că fixează diferenţa între o persoană antrenată şi una neantrenată. Lucrul despre care spunem că trebuie eliminat în întregime este forma obişnuită a mâniei, care, în majoritatea cazurilor, este percepută drept animozitate, mai puţin atunci când trebuie să acţionăm foarte energic pentru a opri pe cineva să cadă de pe o stâncă, de pildă. De regulă, ceea ce numim mânie este o formă de animozitate faţă de cineva.
   Noi spunem că în primul stadiu de pregătire în tehnica meditaţiei, mânia va apărea în acelaşi fel ca şi până atunci, însă ceea ce se întâmplă după aceea stabileşte diferenţa fundamentală - dacă suntem aserviţi de mânie sau dacă putem să o lăsăm să treacă după o clipă sau două de la apariţie, fără nicio consecinţă. Sigur că, în final, atunci când atingem starea lui Buddha, mânia nu mai are niciun motiv să apară. Aceasta este cea de-a treia etapă. Am menţionat în treacăt că, în momentul în care apare mânia ca atare, în natura sa proprie, ea nu este în mod intrinsec şi fundamental negativă. Ne-am referit în acest sens la aspectul clarităţii. In acelaşi fel, dacă putem să nu ne lăsăm purtaţi de dorinţă, ci să o înţelegem în adevărata ei natură, şi acesta este un moment de beatitudine. Chiar şi în confuzie apare un aspect al eliberării de concepte. Nici una dintre aceste stări nu are proprietatea intrinsecă de a fi negativă sau pozitivă. Totul depinde de faptul de a fi sau nu aserviţi de emoţii."
   Paul a răspuns: "Dacă nu ar exista nicio amintire a mâniei, nu am învăţa niciodată nimic despre experienţa mâniei, însă unele dintre lucrurile pe care le învăţăm şi le aplicăm nu se potrivesc, iar atunci se înregistrează o perioadă refractară mai lungă. Dar noi am deprins în acelaşi timp şi moduri corecte de a reacţiona atunci când suntem mânioşi. Cred că ceea ce ne învaţă natura nu este neapărat impulsul de a ataca acea persoană, ci dimpotrivă, de a depăşi obstacolul. Numai că, pe măsură ce creştem şi îi observăm pe cei din jur, experienţa poate să ne înveţe exact pe dos. Putem învăţa că, atunci când suntem mânioşi, nu depăşim obstacolul, ci reacţionăm într-o manieră violentă faţă de persoana care este cauza obstacolului." Şi a demonstrat această idee apucându-1 de umeri şi scuturându-l pe Owen.
   Acesta este un element învăţat al mâniei, care devine un automatism şi de care trebuie să ne dezvăţăm. Există anumite procese pe care le putem folosi pentru a deveni conştienţi şi a ne dezvăţa de aceste reacţii automate sau de aceste amintiri şi percepţii. Ele pot să fie atât bune, cât şi rele în raport cu noi înşine, dar din perspectiva darwinistă pe care am încercat să o susţin, emoţiile nu sunt în mod intrinsec bune sau rele. Ele devin astfel în decursul unor experienţe neplăcute. Oare aşa este în cazul tuturor? Unii dintre noi intră în viaţă cu temperamente care ne fac să ne fie mai uşor să învăţăm lucruri dăunătoare şi avem mai mult de luptat cu acestea. Dar sunt totuşi mult mai optimist acum decât eram în urmă cu o săptămână în ceea ce priveşte concluzia că până şi temperamentul poate fi privit nu ca un lucru fix, ci mai degrabă ca unul care poate fi schimbat.
  In acest moment, timpul nostru a expirat. Aşa că am început să fac rezumatul discuţiei. "Cred că acest eveniment a fost foarte productiv, cu siguranţă pentru tabăra ştiinţifică, şi sper că şi pentru dumneavoastră, Sfinţia Voastră, de asemenea."
   La aceasta, Dalai Lama şi-a apropiat palmele în semn de apreciere.

  • cartea a apărut în octombrie 2011 la editura Curtea Veche, în cadrul colecţiei Goleman
  • traducător: Laurenţiu Staicu
  • Titlu original: Destructive emotions: How Can We Overcome Them?
  • cartea cuprinde 608 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.620 kg
  • ISBN: 973-669-103-9
  • cartea a fost vizualizată de 7518 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Emoţiile distructive"
carţi din acelaşi domeniu cu "Emoţiile distructive"
(budism > tibetan, orientări spirituale > transformare personală, psihologie > aplicată)
derulare
Uniunea mistică
Uniunea mistică
(cuplu spiritual, erotism, transformare personală)
Revelaţia soarelui interior
Revelaţia soarelui interior
(transformare personală)
Când basmele cu zâne se adeveresc
Când basmele cu zâne se adeveresc
(transformare personală)
Prezenţa - vol. I
Prezenţa - vol. I
(transformare personală)
Susţine conştient adolescenţa
Susţine conştient adolescenţa
(transformare personală, educaţie)
Amintiri din rai
Amintiri din rai
(transformare personală)
Spy the Lie
Spy the Lie
(aplicată)
Deryzor
Deryzor
(povestiri, transformare personală)
Viaţa ta divină
Viaţa ta divină
(transformare personală)
Christul cel viu
Christul cel viu
(channeling, transformare personală)
Viaţă impersonală
Viaţă impersonală
(transformare personală)
Un secret mai profund
Un secret mai profund
(transformare personală)
Programarea pozitivă
Programarea pozitivă
(transformare personală, dezvoltare personală)
Poţi fi fericit orice s-ar întâmpla
Poţi fi fericit orice s-ar întâmpla
(transformare personală)
Mindfulness pe înţelesul tuturor
Mindfulness pe înţelesul tuturor
(transformare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare vineri, 20 octombrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar