Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Iniţierile mistice miercuri, 18 octombrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Iniţierile mistice

poeme apocrife - imnurile - argonauticele
de Orfeu
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Iniţierile mistice Imaginea mare preţ Eu Sunt: 21,00 lei

preţ listă: 24,00 lei

reducere:
3,00 lei (12,50%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Iniţierile mistice

Volumul cuprinde POEMELE APOCRIFE, IMNURILE şi ARGONAUTICELE adica cele mai importante creaţii atribuite lui Orfeu. Preocupat de originea cultelor şi de vizitarea monumentelor străvechi in Calătorie in Grecia, Pausanias (sec. II d.Ch.) se arată un bun cunoscător al imnurilor homerice şi orfice, judecand astfel valoarea lor poetică:
"Cei ce se ocupă de mai mult timp cu poezia ştiu că imnurile lui Orfeu sunt foarte scurte şi in general puţine la număr. Lycomizii le cunosc şi le cantă la serbările mysteriilor. Considerate drept creaţii literare, ele se situează după imnurile lui Homer, dar se bucură de o mai mare cinstire din partea divinităţii decat imnurile homerice".
Aproape toate poemele exprimă năzuinţa orfismului spre frumuseţe, puritate, dreptate şi armonie omenească şi conţin doctrinele ce vor constitui temeiul renumitelor misterii orfice. Din respect faţă de viaţă, iniţiaţii nu purtau vesminte de lană intrucat aveau o origine animală. Aromatele ţineau locul jerfelor sangeroase la orficii vegetarieni, convinsi că in fiecare animal sacrificat se ascundea un suflet incarnat intr-o făptură necuvantătoare. Corpul era socotit o inchisoare in care zacea sufletul intemniţat, dupa cum reiesea din maxima: soma (= corp) sema (= mormant). Orficii recurgeau la mortificări, ceremonii de spălare rituală şi incantaţii, spre a curma calvarul reincarnărilor successive, de care neiniţiatii nu scăpau niciodată. Cel eliberat de legăturile pămantesti, după ce işi răscumparase păcatul de urmas al titanilor, care se infruptaseră din carnea divină a sfartecatului Dionysos-Zagreus, se indrepta spre lacasurile zeilor. Pentru drumul postum, el purta la gat talismanele care il invăţau cuvintele de trecere, spre a le rosti la momentul potrivit, avand ca model Carţile mortilor din Egipul antic.
Imnurile atribuite legendarului Orfeu au avut un destin mai fast decat cel al sectei mistice, creatoarea lor. Ele şi-au asigurat supravietuirea nu numai prin valoarea şi frumuseţea lor ci şi prin afinităţile morale cu crestinismul. Prin indubitabilul lor caracter filosofic, poetic şi mistic, ele au lăsat urme de nesters in imnografia universală.
ORFEU, MUZICIANUL-POET ... 7

POEME APOCRIFE ... 17
NOTĂ INTRODUCTIVĂ ... 19
CUVÂNTĂRILE SACRE ... 21
(HIEROILOGOI) ... 21
TESTAMENTE ... 24
(DIATHEKAI) ... 24

IMNURILE ... 27
NOTĂ INTRODUCTIVĂ ... 29
CĂTRE HECATE (I) ... 32
ZEIŢEI PORŢILOR (II) ... 33
NOPŢII (III) ... 34
CERULUI (IV) ... 34
ETHERULUI (V) ... 35
CĂTRE PROTOGONOS (VI) ... 35
ASTRELOR (VII) ... 36
SOARELUI (VIII) ... 36
SELENEI (IX) ... 37
NATURII (X) ... 38
CĂTRE PAN (XI) ... 39
CĂTRE HERAKLE (XII) ... 40
CĂTRE ZEUL TIMPULUI (XIII) ... 40
ZEIŢEI RHEA (XIV) ... 41
CĂTRE ZEUS (XV) ... 42
CĂTRE HERA (XVI) ... 42
CĂTRE POSEIDON (XVII) ... 43
CĂTRE PLUTON (XVIII) ... 43
CĂTRE ZEUS, ARUNCĂTORUL DE TRĂSNETE (XIX) ... 44
CĂTRE ZEUS, ARUNCĂTORUL DE FULGERE (XX) ... 45
NORILOR (XXI) ... 45
MĂRII (XXII) ... 46
CĂTRE NEREU (XXIII) ... 46
NEREIDELOR (XXIV) ... 47
CĂTRE PROTEU (XXV) ... 47
ZEIŢEI PĂMÂNTULUI (XXVI) ... 48
CĂTRE MAICA ZEILOR (XXVII) ... 48
CĂTRE HERMES (XXVIII) ... 49
CĂTRE PERSEFONA (XXIX) ... 49
CĂTRE DIONYSOS (XXX) ... 50
CĂTRE CUREŢI (XXXI) ... 51
ZEIŢEI ATHENA (XXXII) ... 51
VICTORIEI (XXXIII) ... 52
CĂTRE APOLLO (XXXIV) ... 52
CĂTRE LETO (XXXV) ... 54
ZEIŢEI ARTEMIS (XXXVI) ... 54
CĂTRE TITANI (XXXVII) ... 55
CĂTRE CUREŢI (XXXVIII) ... 55
CĂTRE CORYBANŢI (XXXIX) ... 56
CĂTRE DEMETRA DIN ELEUSIS (XL) ... 57
CĂTRE MAMA ANTAIA (XLI) ... 58
CĂTRE MISE (XLII) ... 58
CELOR TREI HORE (XLIII) ... 59
CĂTRE SEMELE (XLIV) ... 60
CĂTRE BASSAREANUL DIONYSOS TRIENALUL (XLV) ... 60
CĂTRE (DIONYSOS) LICNITES (XLVI) ... 61
CĂTRE (DIONYSIOS) PERIKIONIOS (XLVII) ... 61
CĂTRE SABAZIOS (XLVIII) ... 61
CĂTRE HIPTA (XLIX) ... 62
ZEULUI TEASCURILOR, ALUNGĂTORUL GRIJILOR (L) ... 62
CĂTRE NIMFE (LI) ... 63
CĂTRE TRIENAL SĂRBĂTORITUL (BACCHUS) (LII) ... 63
CĂTRE ANUALUL ZEU (BACCHUS) (LIII) ... 64
SATIRULUI SILENUS (LIV) ... 64
CĂTRE AFRODITA (LV) ... 65
CĂTRE ADONIS (LVI) ... 66
ZEULUI SUBPĂMÂNTEAN HERMES (LVII) ... 66
ZEULUI IUBIRII (LVIII) ... 67
CĂTRE PARCE (LIX) ... 67
CĂTRE GRAŢII (LX) ... 68
CĂTRE NEMESIS (LXI) ... 69
CĂTRE DREPTATE (LXII) ... 69
CĂTRE JUSTIŢIE (LXIII) ... 70
LEGII (LXIV) ... 70
RĂZBOINICULUI ARES (LXV) ... 71
CĂTRE HEFAISTOS (LVI) ... 71
CĂTRE ASKLEPIOS (LXVII) ... 72
ZEIŢEI SĂNĂTĂŢII, HYGIEIA (LXVIII) ... 72
CĂTRE CELE TREI FURII (LXIX) ... 73
CĂTRE EUMENIDE (LXX) ... 74
CĂTRE MELINOE (LXXI) ... 74
ZEIŢEI FORTUNA (LXXII) ... 75
CĂTRE DAIMON (LXXIII) ... 75
CĂTRE LEUCOTEEA (LXXIV) ... 76
CĂTRE PALAIMON (LXXV) ... 76
CELOR NOUĂ MUZE (LXXVI) ... 77
CĂTRE MNEMOSYNE (LXXVII) ... 77
CĂTRE AURORĂ (LXXVIII) ... 78
ZEIŢEI THEMIS (LXXIX) ... 78
VÂNTULUI DE MIAZĂNOAPTE (LXXX) ... 79
ZEFIRULUI (LXXXI) ... 80
VÂNTULUI DE MIAZĂZI (LXXXII) ... 80
CĂTRE OKEANOS (LXXXIII) ... 80
ZEIŢEI HESTIA (LXXXIV) ... 81
SOMNULUI (LXXXV) ... 81
VISULUI (LXXXVI) ... 82
CĂTRE THANATOS (LXXXVII) ... 82

ARGONAUTICELE ... 85
NOTĂ INTRODUCTIVĂ ... 87
ARGONAUTICELE ... 91

POSTFAŢĂ ... 143

pag. 21-22

   CUVÂNTĂRILE SACRE (HIEROILOGOI)

   Cele 24 de cânturi ale importantei lucrări ce data din secolele VII-V î.Hr., aveau ca autori probabili pe Theognetes sau Kekrops şi expuneau pe larg doctrina şi cosmogonia, sensibil diferită de cea a beoţianului Hesiod. întinsul fragment iniţial identifică în spirit panteist cele patru elemente primordiale cu universalul Zeus. El a fost citat de Eusebius din Cezareea după filozoful neoplatonic Porphyrios în Praeparatio Evangelica, III, 9. Celelalte citate au surse variate. Influenţa poeziei Egiptului faraonic, unde Orfeu a elaborat cândva lucrarea, se vădeşte în paralelismul membrelor şi în simetria antitetică a versurilor.
   Metis ("Prevederea"), soţia lui Zeus şi Eros sunt denumirile lui Phanes, cel născut din Oul cosmic, identificat aici cu Zeus, simbolul zeului universal, preamărit şi de Cleanthes din Assos în Imnul către Zeus'. Influenţa hesiodică este străvezie în descrierea temeliilor subpământene ale scoarţei terestre din final; Luna era socotită de Empedocle o copie fidelă a Terrei şi se afla în munţii Pământului, fiind adumbrită de crestele lor. Okeanos devine părintele tuturor lucrurilor după ce fusese "al zeilor tată" la Homer, care nu făcea nici o distincţie netă între zeu (Theos) şi daimon. în hesiodeanul "imn al vârstelor" oamenii drepţi din epoca de aur s-au preschimbat prin voia lui Zeus în daimoni care îi apărau pe cei drepţi. Treptat termenul personifică atributele divinităţii, unii dintre ei precum Muzele, Graţiile, Erynniile având propriile lor sărbători. Influenţaţi de orfism, adepţii lui Pythagoras credeau în daimoni, nişte "duhuri" ale Infernului, cum se va vedea în fragmentele următoare. Filosofii stoici îi socoteau divinităţi anonime sau "genii tutelare". Sensul peiorativ pe care l-a căpătat ulterior acest cuvânt l-am semnalat în Imnul către Helios, scris de neoplatonicianul Proclos din Lycia, care stigmatizează: "Toţi daimonii, nepotoliţii răufăcători ai omenirii" (op. cit. ant., p.232).

   Fr.I

   Zeus, domnul fulgerelor, este şi cel dintâi, şi cel din urmă;
   Zeus este capul şi mijlocul căci Zeus le-a făurit pe toate;
   Zeus e făptură bărbătească, Zeus e fecioară preafrumoasă;
   Zeus sprijină Pământul mare şi Ceru-mpodobit cu stele;
   Zeus, via vântului suflare, Zeus, suflul flăcării nestinse;
   Zeus, temelia mării vaste, Zeus, fie soare, fie vânt;
   Zeus-împăratul şi Zeus-tatăl, zămislitoru-a câte sunt:
   Supremul sceptru, daimon unic şi mare-ndrumător al lumii;
   Cu trup de rege şi întregul în care toate se rotesc;
   El, Focul, Apa şi Uscatul şi Firmamentul, Noaptea, Ziua
   Şi Metis,cel dintâi părinte, şi Eros cel nespus de drag,
   Căci Zeus pe toate le închide în trupul lui de uriaş!
   întrezăreşti semeţul creştet şi minunatul chip al său
   în cerul năpădit de raze, pe unde sclipitoare astre
   Departe-şi flutură podoaba de plete lungi şi daurite;
   Pe frunte poartă poleita pereche-a coarnelor de taur:
   Sunt Răsăritul şi Apusul, cărarea zeilor tăriei;
   El află şi pricepe totul şi-n largul lumii nu răsună
   Nici un cuvânt, nici o chemare şi nici o larmă, nici un glas
   Să nu răzbească la urechea lui Zeus, puternicul Cronion;
   Nemuitoare-s deopotrivă şi creştetul şi gândul său
   Iar trupul plin de strălucire, nemărginit şi neclintit,
   în veci neînfricat şi zdravăn, e înzestrat cu mari puteri;
   Şi umerii voinici, şi pieptul, şi-a zeului spinare lată
   Sunt una cu văzduhul falnic: i-au răsărit şi aripi lungi...

pag. 21-22

   CUVÂNTĂRILE SACRE (HIEROILOGOI)

   Cele 24 de cânturi ale importantei lucrări ce data din secolele VII-V î.Hr., aveau ca autori probabili pe Theognetes sau Kekrops şi expuneau pe larg doctrina şi cosmogonia, sensibil diferită de cea a beoţianului Hesiod. întinsul fragment iniţial identifică în spirit panteist cele patru elemente primordiale cu universalul Zeus. El a fost citat de Eusebius din Cezareea după filozoful neoplatonic Porphyrios în Praeparatio Evangelica, III, 9. Celelalte citate au surse variate. Influenţa poeziei Egiptului faraonic, unde Orfeu a elaborat cândva lucrarea, se vădeşte în paralelismul membrelor şi în simetria antitetică a versurilor.
   Metis ("Prevederea"), soţia lui Zeus şi Eros sunt denumirile lui Phanes, cel născut din Oul cosmic, identificat aici cu Zeus, simbolul zeului universal, preamărit şi de Cleanthes din Assos în Imnul către Zeus'. Influenţa hesiodică este străvezie în descrierea temeliilor subpământene ale scoarţei terestre din final; Luna era socotită de Empedocle o copie fidelă a Terrei şi se afla în munţii Pământului, fiind adumbrită de crestele lor. Okeanos devine părintele tuturor lucrurilor după ce fusese "al zeilor tată" la Homer, care nu făcea nici o distincţie netă între zeu (Theos) şi daimon. în hesiodeanul "imn al vârstelor" oamenii drepţi din epoca de aur s-au preschimbat prin voia lui Zeus în daimoni care îi apărau pe cei drepţi. Treptat termenul personifică atributele divinităţii, unii dintre ei precum Muzele, Graţiile, Erynniile având propriile lor sărbători. Influenţaţi de orfism, adepţii lui Pythagoras credeau în daimoni, nişte "duhuri" ale Infernului, cum se va vedea în fragmentele următoare. Filosofii stoici îi socoteau divinităţi anonime sau "genii tutelare". Sensul peiorativ pe care l-a căpătat ulterior acest cuvânt l-am semnalat în Imnul către Helios, scris de neoplatonicianul Proclos din Lycia, care stigmatizează: "Toţi daimonii, nepotoliţii răufăcători ai omenirii" (op. cit. ant., p.232).

   Fr.I

   Zeus, domnul fulgerelor, este şi cel dintâi, şi cel din urmă;
   Zeus este capul şi mijlocul căci Zeus le-a făurit pe toate;
   Zeus e făptură bărbătească, Zeus e fecioară preafrumoasă;
   Zeus sprijină Pământul mare şi Ceru-mpodobit cu stele;
   Zeus, via vântului suflare, Zeus, suflul flăcării nestinse;
   Zeus, temelia mării vaste, Zeus, fie soare, fie vânt;
   Zeus-împăratul şi Zeus-tatăl, zămislitoru-a câte sunt:
   Supremul sceptru, daimon unic şi mare-ndrumător al lumii;
   Cu trup de rege şi întregul în care toate se rotesc;
   El, Focul, Apa şi Uscatul şi Firmamentul, Noaptea, Ziua
   Şi Metis,cel dintâi părinte, şi Eros cel nespus de drag,
   Căci Zeus pe toate le închide în trupul lui de uriaş!
   întrezăreşti semeţul creştet şi minunatul chip al său
   în cerul năpădit de raze, pe unde sclipitoare astre
   Departe-şi flutură podoaba de plete lungi şi daurite;
   Pe frunte poartă poleita pereche-a coarnelor de taur:
   Sunt Răsăritul şi Apusul, cărarea zeilor tăriei;
   El află şi pricepe totul şi-n largul lumii nu răsună
   Nici un cuvânt, nici o chemare şi nici o larmă, nici un glas
   Să nu răzbească la urechea lui Zeus, puternicul Cronion;
   Nemuitoare-s deopotrivă şi creştetul şi gândul său
   Iar trupul plin de strălucire, nemărginit şi neclintit,
   în veci neînfricat şi zdravăn, e înzestrat cu mari puteri;
   Şi umerii voinici, şi pieptul, şi-a zeului spinare lată
   Sunt una cu văzduhul falnic: i-au răsărit şi aripi lungi...

pag. 70-71

   Pândeşte pururi vinovaţii ce pun la cale mârşăvii
   Şi se ridică împotriva nedrepţilor, chemând dreptatea;
   Vrăjmaşa celor fără lege, iubeşte legiuiţii oameni!!
   Zeiţo, vino şi adu-ne doar bunele sentinţe drepte,
   Să apucăm cu bine ziua ce pune capăt vieţii noastre!

   CĂTRE JUSTIŢIE (LXIII)

   Cu muritorii foarte dreaptă, mărinimoasă şi râvnită,
   Tu, veşnic nepărtinitorul scut al dreptăţii omeneşti,
   Atotslăvită, norocoasă Justiţie cu creştet falnic,
   Rosteşti temeinice sentinţe doar cuvenite lucruri dând,
   O cuget nerănit de nimeni! Ci tu răneşti mereu pe-aceia
   Ce pregetă să-ţi poartă jugul şi mai ales pe vinovaţii
   Ce se feresc cu disperare de biciul tău necruţător!
   Eşti scumpă tuturor, blajină, iei parte la ospăţ voioasă
   Şi bucuria ta e pacea, tihnita viaţă te desfată;
   Urând ce-i de prisos pe lume, tu îndrăgeşti mereu măsura,
   Prin tine-atingem ţelul nobil al înţeleptelor virtuţi.
   Prielnică să-mi fii, zeiţă ce biciuieşti nelegiuiţii,
   Ca-n viaţa lor întotdeauna să afle calea cumpătării
   Toţi muritorii ce se-nfruptă din rodul câmpului mănos
   Şi-atâtea vietăţi pe care le satură cu sânu-i darnic
   Divina mamă a ţărânii sau Zeul mării le hrăneşte!

   LEGII (LXIV)

   O chem pe veşnica regină a noastră, zei şi muritori,
   Cereasca lege planetară, însemnul sigur al dreptăţii
   Şi temelie a naturii, a nesfârşitei mări şi-a gliei!
   Statornică, netulburată păstrează-n veci acele norme
   De care-ascultă în tărie rotirea bolţii uriaşe;
   Scârbită de deşarte zvonuri, din calea ei le izgoneşte,
   Prin grija-i trează muritorii aflând o moarte fericită;
   Ca nimeni alta întăreşte ocârmuirea celor vii
   Prin hotărâri nespus de drepte, ce nu se schimbă niciodată;
   Multîncercată şi străveche, stă sub acelaşi cort cu toţi
   Cei legiuiţi şi totdeauna loveşte greu nelegiuiţii.
   Ferice, venerată Lege, mărinimoasă şi râvnită,
   Bunăvoinţa ta vădind-o, preabuno, nu ne da uitării!

   RĂZBOINICULUI ARES (LXV)

   Viteaz şi neînvins de nimeni, puternic zeu cu braţ temut,
   Războinic fără pic de milă, ucizi bărbaţi şi datini ziduri,
   în zăngănit de arme, Ares, eşti veşnic gata de omoruri,
   Stârneşti sălbatic zarva luptei, te scalzi în sânge omenesc,
   Iubeşti amarnica ciocnire de săbii şi de suliţi lungi!
   Ci curmă vrajba cea smintită, alungă dureroasa trudă,
   Ca să tânjim doar după Cypris şi Bacchus, dornic de ospeţe,
   Tăria armelor preschimb-o în munca harnicei Demetra
   Şi dă-ne pacea ce sporeşte şi-avuţia, şi copiii!

   CĂTRE HEFAISTOS (LVI)

   O, inimosule Hefaistos, puternic foc neistovit,
   Strălucitoare pară, daimon ce luminează omenirea,
   Tu, făclier cu braţ puternic, nemuritorul făurar,
   Meşteşugită lumii parte, desăvârşitu-i element,
   Cel care mistuie, supune, întrece şi înghite totul!
   Eterul, soarele şi luna şi-a stelelor lumină pură -
   Nu-i muritor să nu le creadă câte-o frântură din Hefaistos.

pag. 136-137

   Nu se-arătă Anceu, cârmaciul corăbiei cu neagră proră
   Om neascultător ci-ndată se-ntoarse înapoi şi cârma
   O înclină uşor spre stânga, iar soţii mi-l înduplecară
   Drept înainte să nu meargă, spre dreapta drumul său cârmindu-l.

   A treia zi-n lăcaşul Circei sosirăm, şi-n necultivatul
   Pământ al lui Lynceus1, cu case împrejmuite de noian.
   De ţărm încet ne-apropiarăm cu inima îndurerată,
   Legându-ne de stânci zvârlită parâmă. Şi atuncea Iason
   De la corabie soţi credincioşi trimise-n cercetare
   Căci se-ntreba ce fel de oameni trăiesc pe-acest pământ întins;
   Ţintea cunoaşterea cetăţii şi a norodului purtare.
   Mergând ei astfel împreună, de-ndată întâlniră-n cale
   Fecioara din aceeaşi stripe cu-atâta de semeţu-Aietes:
   A Soarelui copilă, Circe e numele ce i l-au dat,
   Alături de-Asterope, mama-i, Hyperion sclipind în zare.
   Pân-la corabie degrabă a coborât. Cum o văzură,
   înmărmuriră toţi năierii, căci pletele-i se revărsau
   Din creştet şi pluteau în aer, cu para focului asemeni;
   Sclipea frumoasa-i faţă; flăcări împrăştia suflarea gurii.
   Când ochii ei dădură şi de Medeea ce-şi pusese
   Un văl - mânată de ruşine, obrazul şi-1 înfăşurase
   în straiul ei, căci pătrunsese în pieptu-i palida durere -
   De fată o cuprinse mila şi prin viu grai îi spuse Circe:
   "Sărmano, jalnică e soarta pe care ţi-a croit-o Cypris!
   Şi până să soseşti zadarnic la ţărmul meu, n-ai dat uitării
   Purtarea ce-ai avut-o faţă de-mbătrânitul tău părinte
   Şi de-al tău frate ce, prin tine, cumplitei morţi căzut-a pradă.
   Nu cred eu că de ţara voastră vă veţi putea apropia
   De veţi învălui-n tăcere ucideri nepuriflcate
   Şi nu scăpaţi de pângărire prin sacrele purificări
   De-Orfeu prea bine cunoscute - pe plaja Capului Malea.
   E-o datină a casei noastre de-a nu adăposti drumeţul
   Cel pângărit; voi, însă, sunteţi mânjiţi cu sânge omenesc.
   Ci-s gata să vă dau îndată, drept daruri ale ospeţiei,
   Şi grâu, şi băuturi plăcute, şi halci de carne, din belşug!"
   Grăind aşa, în zbor se-ntoarse şi, în corabie, la mijloc,
   Au apărut măiestre vase cu băuturi şi cu bucate.
   Eram grăbiţi şi-un vânt prielnic veni spre noi şuierător:
   Ci, după ce-am desprins atuncea de ţărmul insulei parâma,
   Talazuri străbătând, sosit-am până la gura lui Tartessos,
   Noi am atins şi malu-acelor Coloane ale lui Herakle.
   Am înnoptat apoi aproape de Promontoriile Sacre,
   Drept rege-având pe Dionysos - cu inimi dornice de hrană.
   Când licărul, solia zilei, în răsărit vădi trezirea-i,
   Din zori cu vâsle sfârtecat-am sărata mare verde-albastră.
   Am dat şi de genunea sardă, şi de latinele limanuri,
   De insulele-ausoniene, sosind la ţărm tyrrhenian,
   Când am ajuns la vuitoarea strâmtoare de la Lilybeum,
   Ca şi la Insula-n trei colţuri, acolo para revărsată
   De etneanul Encelade8 ne-a stăvilit întreg avântul.
   Se-nvolbura deasupra prorei cumplită undă din adânc
   Ţâşnită-n sus şi din străfunduri de-abisuri şuiera Charybdas
   Talazurile-umflând şi, astfel, răzbea spre vârful de catarg.

  • cartea a apărut în aprilie 2013 la editura Herald, în cadrul colecţiei Cărţi fundamentale
  • traducător: Ion Acsan
  • cartea cuprinde 160 pagini în format 13x22cm şi o greutate de 0.150 kg
  • ISBN: 978-973-111-279-4
  • cartea a fost vizualizată de 1433 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Iniţierile mistice"
()
derulare
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare miercuri, 18 octombrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar