Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Inteligenţa emoţională în acţiune duminică, 30 aprilie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Inteligenţa emoţională în acţiune

programe de training şi coaching pentru lideri, manageri şi echipe
de Marcia Hughes, James Bradford Terrel
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Inteligenţa emoţională în acţiune Imaginea mare preţ Eu Sunt: 34,00 lei

preţ listă: 37,00 lei

reducere:
3,00 lei (8,11%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Inteligenţa emoţională în acţiune

Cartea conține exercițiile, strategiile, chestionarele și prezentările de teste care sunt instrumentele-cheie în construirea abilităților inteligenței emoționale. Lucrarea se adresează atât celor îndeajuns de motivați pentru a-și forma singuri competențele inteligenței socio-emoționale, cât și trainerilor, managerilor, specialiștilor în resurse umane, pedagogilor, psihologilor, terapeuților care lucrează cu grupuri sau cu indivizi interesați să dobândească aceste capacități. Deținerea abilităților specifice inteligenței socio-emoționale asigură o performanță crescută la locul de muncă, o productivitate mare în orice companie, o stare generală de optimism, entuziasm în viața personală, armonie și fericire în familie.
Toți dorim să avem o imagine de sine pozitivă, să fim asertivi, empatici, sociabili, să știm să rezolvăm rapid probleme, să ne controlăm eficient impulsurile, să avem o toleranță mare la stres și, în definitiv, să fim fericiți. Dar toate par obiective atât de greu de atins, încât nici nu îndrăznim să sperăm că le vom atinge vreodată. Ei bine, această carte ne demonstrează contrariul. Le putem dobândi pe toate, în timp record, cu voință și cu organizare. Iar beneficiile nu se vor lăsa așteptate o capacitate mare de a rezolva conflicte, o motivație crescută pentru performanță, încredere în sine, echilibru afectiv, adaptabilitate în diverse situații, capacitatea de a exprima adecvat emoțiile în familie, la serviciu și în comunitate. Și, totul, la câteva exerciții distanță!
Introducere
O resursă care trebuie exploatată ... 7

Prima parte
Cum folosim inteligenţa emoţională pentru a obţine schimbări reale
... 15

Capitolul 1
Pledoarie pentru inteligenţa emoţională ... 16

Capitolul 2
Cum pot fi utilizate exerciţiile ... 25

Partea a doua
Explorarea inteligenţei emoţionale şi a abilităţilor ce determină starea de bine generală
... 43

Abilitatea 1
Imaginea de sine ... 45

Abilitatea 2
Autoactualizarea ... 49

Abilitatea 3
Autoconştientizarea emoţională ... 54

Abilitatea 4
Expresivitatea emoţională ... 59

Abilitatea 5
Asertivitatea ... 64

Abilitatea 6
Independenţa ... 69

Abilitatea 7
Relaţionarea interpersonală ... 73

Abilitatea 8
Empatia ... 78

Abilitatea 9
Responsabilitatea socială ... 84

Abilitatea 10
Rezolvarea de probleme ... 90

Abilitatea 11
Testarea realităţii ... 94

Abilitatea 12
Controlul impulsurilor ... 98

Abilitatea 13
Flexibilitatea ... 102

Abilitatea 14
Toleranţa la stres ... 108

Abilitatea 15
Optimismul ... 114

Abilitatea 16
Fericirea/Starea de bine generală ... 120

Partea a treia
Exerciţii pentru dezvoltarea abilităţilor eficiente specifice inteligenţei emoţionale
... 125

Abilitatea 1
Imaginea de sine
Exerciţiul 1.1
Relaxează-te cu puţină autocompasiune ... 130
Exerciţiul 1.2
Fii conştient de tine însuţi ... 135
Exerciţiul 1.3
Reconciliere ... 139
Exerciţiul 1.4
Autorecompense ... 145

Abilitatea 2
Autoactualizarea
Exerciţiul 2.1
Gestionează-ţi timpul cu un proiect de 2% ... 149
Exerciţiul 2.2
Vânătoarea de comori ... 155
Exerciţiul 2.3
Cum să devii tot ceea ce poţi fi ... 162
Exerciţiul 2.4
Pune-ţi inspiraţia în practică! ... 167

Abilitatea 3
Autoconştientizarea emoţională
Exerciţiul 3.1
Extinderea câmpului perceptiv conştient ... 174
Exerciţiul 3.2
Eşti conectat? ... 179
Exerciţiul 3.3
Cum ies emoţiile la suprafaţă ... 185
Exerciţiul 3.4
A te îndrepta spre... şi a te îndepărta de ... 190

Abilitatea 4
Expresivitatea emoţională
Exerciţiul 4.1
Exprimarea rezistenţei ... 196
Exerciţiul 4.2
Fără cuvinte ... 200
Exerciţiul 4.3
Spune o poveste! ... 204
Exerciţiul 4.4
Exprimarea emoţiilor în reţelele de socializare online ... 207

Abilitatea 5
Asertivitatea
Exerciţiul 5.1
Dezvoltarea asertivităţii echilibrate în cadrul echipei ... 211
Exerciţiul 5.2
Porneşte la drum! ... 218
Exerciţiul 5.3
Pune frână! ... 224
Exercţiul 5.4
Cum să te faci înţeles ... 228

Abilitatea 6
Independenţa
Exerciţiul 6.1
Decizii virtuale ... 232
Exerciţiul 6.2
Gata cu servilitatea! ... 237
Exerciţiul 6.3
Pe cont propriu ... 241
Exerciţiul 6.4
Mergi cu turma sau singur? ... 245

Abilitatea 7
Relaţionarea interpersonală
Exerciţiul 7.1
Investeşte în prieteni! ... 249
Exerciţiul 7.2
Cuvinte de încurajare ... 253
Exerciţiul 7.3
Prieteni noi ... 258
Exerciţiul 7.4
Distracţia şi relaţiile semnificative ... 263

Abilitatea 8
Empatia
Exerciţiul 8.1
Reţeta influenţei personale: curiozitate şi compasiune ... 266
Exerciţiul 8.2
Corelaţia dintre sentimente şi semnificaţii ... 270
Exerciţiul 8.3
Complexitatea stărilor afective ... 273
Exerciţiul 8.4
Acţionează empatic! ... 280

Abilitatea 9
Responsabilitatea socială
Exerciţiul 9.1
Concentrează-te pe ceva mai important decât propria persoană ... 285
Exerciţiul 9.2
Jumătatea plină a paharului ... 288
Exerciţiul 9.3
Eu pentru cine muncesc? ... 293
Exerciţiul 9.4
Valoarea voluntariatului ... 297

Abilitatea 10
Rezolvarea de probleme
Exerciţiul 10.1
Când problemele devin conflicte ... 299
Exerciţiul 10.2
Impactul emoţiilor asupra deciziilor ... 306
Exerciţiul 10.3
Modelul MasterSove pentru echipe ... 311
Exerciţiul 10.4
Negocierea de tip câştig-câştig ... 320
Exerciţiul 10.5
O fundaţie solidă ... 323

Abilitatea 11
Testarea realităţii
Exerciţiul 11.1
Perspicacitatea politică ... 329
Exerciţiul 11.2
Simţi, auzi, vezi - este realitate? ... 333
Exerciţiul 11.3
Vizită în realitatea celorlalţi ... 337
Exerciţiul 11.4
Gândeşte la întregul potenţial ... 341

Abilitatea 12
Controlul impulsurilor
Exerciţiul 12.1
Frâna de urgenţă ... 346
Exerciţiul 12.2
A fi sau a nu fi... impulsiv ... 350
Exerciţiul 12.3
O altă cale ... 362
Exerciţiul 12.4
Butoanele roşii ... 368

Abilitatea 13
Flexibilitatea
Exerciţiul 13.1
Flexibilitatea echipei ... 373
Exerciţiul 13.2
Gata cu blocajele! ... 378
Exerciţiul 13.3
Da/Nu/Poate ... 383
Exerciţiul 13.4
Program flexibil ... 388

Abilitatea 14
Toleranţa la stres
Exerciţiul 14.1
Soluţia antistres ... 391
Exerciţiul 14.2
Personalitatea e de vină! ... 397
Exerciţiul 14.3
Ca raţa prin apă ... 405
Exerciţiul 14.4
Respiraţie profundă ... 408

Abilitatea 15
Optimismul
Exerciţiul 15.1
Dialoguri interne şi comportamente optimiste ... 412
Exerciţiul 15.2
Concentrează-te pe soluţie! ... 419
Exerciţiul 15.3
Rezultate pozitive ... 424
Exerciţiul 15.4
Explicaţia optimistă ... 428

Abilitatea 16
Fericirea/Starea de bine generală
Exerciţiul 16. 1
Dincolo de graniţe ... 435
Exerciţiul 16.2
Cultivarea propriei fericiri ... 439
Exerciţiul 16.3
Dă mai departe cu recunoştinţă! ... 443
Exerciţiul 16.4
Atitudinea de recunoştinţă ... 447

Referinţe ... 451
Resurse ... 456
Indice ... 461

pag. 54-55

   ABILITATEA 3

   Autoconştientizarea emoţională

   Despre ce vorbim?


   A înţelege ceea ce simţim şi motivele din spatele acestor sentimente este, probabil, aspectul cel mai important al unei vieţi eficiente din punct de vedere emoţional. Autoconştientizarea emoţională este strâns legată de empatie - mai precis de modul în care reuşim să înţelegem atât ceea ce simt cei din jurul nostru, cât şi cauzele ce determină sentimentele sau emoţiile respective. Împreună, aceste două abilităţi - conştientizarea emoţională şi empatia - reprezintă mijloacele prin care oamenii sunt capabili să influenţeze şi să motiveze gândirea şi acţiunile, ale lor şi ale celor din jur. Pe scurt, ele sunt abilităţi indispensabile în obţinerea succesului.
   Gândeşte-te pentru câteva momente la conexiunea dintre emoţii şi senzaţii; de fapt, viaţa noastră emoţională începe odată cu explorarea lumii fizice, imediat după naştere şi în primele etape ale copilăriei. Înainte de a deveni capabili să se întoarcă singuri de pe o parte pe cealaltă, bebeluşii sunt în totală dependenţă de mediul de viaţă. Dacă ceva îi incomodează sau le produce durere, nu vor putea nici să identifice sursa acelei neplăceri, nici să facă ceva în legătură cu ea. Cu toate acestea, corpul uman exprimă în mod reflex aversiunea sau neplăcerea prin contracţie musculară, iniţial ca o formă de disconfort, apoi extinzându-se la nivelul trunchiului şi membrelor, pentru ca, într-un final, să se generalizeze la nivelul întregului organism, în cazul în care neplăcerea este îndeajuns de mare. Dacă toate aceste reacţii nu sunt, totuşi, de ajuns pentru a ameliora durerea, oamenii vor începe să "plângă" după ajutor, fie ei bebeluşi sau nu.
   Pe de altă parte, atunci când un stimul îi produce plăcere - cum ar fi un biberon cald sau o mişcare de legănare, muşchii bebeluşului tind să se relaxeze, pentru a-l lăsa să se bucure de experienţa plăcută. În mod evident, hrănirea implică un oarecare efort muscular (reflex, în mare parte), dar partea cea mai interesantă este faptul că însăşi savurarea experienţelor pozitive implică un anumit tip de "efort" şi anume conştientizarea. Observarea conştientă a senzaţiilor pe care ni le produc stimuli din mediu seamănă, cumva, cu apăsarea butonului de "Înregistrare" a vieţii noastre, aducând în câmpul conştiinţei detaliile legate de experienţa senzorială în cauză. Totuşi, senzaţiile produse de hrănire pot fi înregistrate atât în mod inconştient, datorită naturii lor instinctuale, cât şi conştient, în condiţiile în care bebeluşul este alert şi participă la experienţa senzorială a hrănirii.

   De ce ar trebui să ne intereseze?

   Iată de ce! Emoţiile iau naştere sub forma unor valori pe care învăţăm să le atribuim experienţelor noastre senzoriale, ceea ce ne place şi ceea ce nu ne place. Condiţiile în care sunt generate emoţiile plăcute sau neplăcute determină dezvoltarea abilităţii de a recunoaşte şi de a exprima preferinţele emoţionale. Toată experienţa noastră senzorială este înregistrată undeva în noi înşine (poate chiar prin noi înşine, dacă Candace Pert are dreptate în teoria propusă în cartea The Body is Your Subconscious Mind, 2000), iar felul în care ne amintim aceste emoţii - ori conştient şi în mod intenţionat, ori inconştient şi în mod reflex - este dependent de abilitatea noastră de autoconştientizare emoţională.
   După conştientizarea senzorială şi cea emoţională, următoarea etapă de dezvoltare este conştientizarea simbolică - momentul în care începem să traducem experienţa personală în cuvinte şi idei, în limba maternă. Aceasta este o etapă foarte incitantă şi plină de satisfacţii a vieţii! Tot în această perioadă se dezvoltă forţa şi coordonarea musculară, care dau copilului libertatea de a explora lumea - mai mult sau mai puţin - după propriul plac, iar partea cea mai bună este că, în sfârşit, copilul poate să spună celorlalţi, mult mai specific, ce vrea şi ce îi trebuie!
   Din nefericire, uneori, părinţii insistă prea mult asupra dezvoltării abilităţii copiilor lor de a obiectiva lumea înconjurătoare prin intermediul limbajului şi de a opera cu aceste concepte pentru a separa propria persoană de restul lumii. Acest lucru se întâmplă datorită dorinţei părinţilor de a-şi pregăti cât mai bine copiii pentru obţinerea succesului în societatea postmodernă supertehnologizată. La rândul lor, părinţii sunt extrem de...

pag. 54-55

   ABILITATEA 3

   Autoconştientizarea emoţională

   Despre ce vorbim?


   A înţelege ceea ce simţim şi motivele din spatele acestor sentimente este, probabil, aspectul cel mai important al unei vieţi eficiente din punct de vedere emoţional. Autoconştientizarea emoţională este strâns legată de empatie - mai precis de modul în care reuşim să înţelegem atât ceea ce simt cei din jurul nostru, cât şi cauzele ce determină sentimentele sau emoţiile respective. Împreună, aceste două abilităţi - conştientizarea emoţională şi empatia - reprezintă mijloacele prin care oamenii sunt capabili să influenţeze şi să motiveze gândirea şi acţiunile, ale lor şi ale celor din jur. Pe scurt, ele sunt abilităţi indispensabile în obţinerea succesului.
   Gândeşte-te pentru câteva momente la conexiunea dintre emoţii şi senzaţii; de fapt, viaţa noastră emoţională începe odată cu explorarea lumii fizice, imediat după naştere şi în primele etape ale copilăriei. Înainte de a deveni capabili să se întoarcă singuri de pe o parte pe cealaltă, bebeluşii sunt în totală dependenţă de mediul de viaţă. Dacă ceva îi incomodează sau le produce durere, nu vor putea nici să identifice sursa acelei neplăceri, nici să facă ceva în legătură cu ea. Cu toate acestea, corpul uman exprimă în mod reflex aversiunea sau neplăcerea prin contracţie musculară, iniţial ca o formă de disconfort, apoi extinzându-se la nivelul trunchiului şi membrelor, pentru ca, într-un final, să se generalizeze la nivelul întregului organism, în cazul în care neplăcerea este îndeajuns de mare. Dacă toate aceste reacţii nu sunt, totuşi, de ajuns pentru a ameliora durerea, oamenii vor începe să "plângă" după ajutor, fie ei bebeluşi sau nu.
   Pe de altă parte, atunci când un stimul îi produce plăcere - cum ar fi un biberon cald sau o mişcare de legănare, muşchii bebeluşului tind să se relaxeze, pentru a-l lăsa să se bucure de experienţa plăcută. În mod evident, hrănirea implică un oarecare efort muscular (reflex, în mare parte), dar partea cea mai interesantă este faptul că însăşi savurarea experienţelor pozitive implică un anumit tip de "efort" şi anume conştientizarea. Observarea conştientă a senzaţiilor pe care ni le produc stimuli din mediu seamănă, cumva, cu apăsarea butonului de "Înregistrare" a vieţii noastre, aducând în câmpul conştiinţei detaliile legate de experienţa senzorială în cauză. Totuşi, senzaţiile produse de hrănire pot fi înregistrate atât în mod inconştient, datorită naturii lor instinctuale, cât şi conştient, în condiţiile în care bebeluşul este alert şi participă la experienţa senzorială a hrănirii.

   De ce ar trebui să ne intereseze?

   Iată de ce! Emoţiile iau naştere sub forma unor valori pe care învăţăm să le atribuim experienţelor noastre senzoriale, ceea ce ne place şi ceea ce nu ne place. Condiţiile în care sunt generate emoţiile plăcute sau neplăcute determină dezvoltarea abilităţii de a recunoaşte şi de a exprima preferinţele emoţionale. Toată experienţa noastră senzorială este înregistrată undeva în noi înşine (poate chiar prin noi înşine, dacă Candace Pert are dreptate în teoria propusă în cartea The Body is Your Subconscious Mind, 2000), iar felul în care ne amintim aceste emoţii - ori conştient şi în mod intenţionat, ori inconştient şi în mod reflex - este dependent de abilitatea noastră de autoconştientizare emoţională.
   După conştientizarea senzorială şi cea emoţională, următoarea etapă de dezvoltare este conştientizarea simbolică - momentul în care începem să traducem experienţa personală în cuvinte şi idei, în limba maternă. Aceasta este o etapă foarte incitantă şi plină de satisfacţii a vieţii! Tot în această perioadă se dezvoltă forţa şi coordonarea musculară, care dau copilului libertatea de a explora lumea - mai mult sau mai puţin - după propriul plac, iar partea cea mai bună este că, în sfârşit, copilul poate să spună celorlalţi, mult mai specific, ce vrea şi ce îi trebuie!
   Din nefericire, uneori, părinţii insistă prea mult asupra dezvoltării abilităţii copiilor lor de a obiectiva lumea înconjurătoare prin intermediul limbajului şi de a opera cu aceste concepte pentru a separa propria persoană de restul lumii. Acest lucru se întâmplă datorită dorinţei părinţilor de a-şi pregăti cât mai bine copiii pentru obţinerea succesului în societatea postmodernă supertehnologizată. La rândul lor, părinţii sunt extrem de...

pag. 176-177

   FISĂ DE LUCRU

   Extinderea câmpului perceptiv conştient


   În primul rând, asigură-te că ai o hârtie şi un instrument de scris la îndemână pentru a putea nota câteva lucruri la finalul instrucţiunilor.
   Apoi, exersează acoperirea zonei centrale a câmpului vizual (vederea foveală) prin poziţionarea coatelor pe biroul din faţa ta sau pe genunchi, dacă este mai confortabil. Încearcă să formezi un V, împreunându-ţi palmele în zona încheieturilor, apoi sprijină-ţi bărbia în podul palmelor, păstrându-ţi degetele întinse. Cu vârful degetelor inelare, încearcă să îţi acoperi pupilele. Închizând câte un ochi pe rând, poziţionează-ţi degetele astfel încât buricele degetelor să fie exact în faţa pupilelor, la o distanţă de aproximativ 1,5 centrimetri faţă de ochi.
   Acum că ai exersat această tehnică, este timpul ca unul dintre voi să înceapă să îi citească partenerului restul instrucţiunilor. Vă rog să faceţi asta într-un mod cât mai plăcut, relaxant şi securizant, adaptându-vă tonalitatea vocii ca şi când ar trebui să citiţi o poveste unui copil, înainte de culcare.

   Instrucţiuni (de citit cu voce tare)

   Vom începe acest exerciţiu prin deplasarea atenţiei conştiente către vederea periferică. În stare de veghe, ne petrecem majoritatea timpului concentraţi asupra textelor, feţelor, maşinilor şi imaginilor universului nostru predominant vizual, rămânându-ne foarte puţin timp în care să ne permitem să fim relaxaţi şi sensibili la cantitatea uimitoare de informaţii care ne inundă vederea periferică. Avem tendinţa de a ne concentra atenţia pe obiectele concrete din realitatea înconjurătoare, privind de la un lucru la altul, asociindu-le cu o posibilă ameninţare care poate apărea în câmpul conştiinţei. Ştim ce sunt, cum se numesc şi cum este cel mai probabil să reacţioneze lucrurile din jurul nostru, iar acest fapt este însăşi fundaţia sentimentului nostru de securitate. A cuprinde acest univers între graniţele atenţiei noastre este un proces ce necesită un înalt nivel de conştientizare. Permiţând lumii periferice să se "reverse" către fluxul conştiinţei noastre, ne putem completa imaginea de ansamblu asupra întregii realităţi - astfel, putem vedea mai bine pădurea şi mai puţin copacii. Atenţia periferică este una dintre sursele intuiţiei noastre, o bază pentru acele lucruri pe care le ştim, fără a şti neapărat că le ştim.
   Acum, foloseşte tehnica exersată mai devreme şi sprijină-ţi bărbia în palme, blocându-ţi vederea foveală cu buricele degetelor inelare. Fără a mişca ochii, lasă-ţi percepţia conştientă să "alunece" către sprâncene... apoi în jos, către nas... apoi uşor către dreapta... apoi încet spre stânga... La sfârşit, încearcă să revii către centru şi, pur şi simplu, să vezi totul în jurul tău. Ai putea simţi tentaţia de a privi ceva anume, dar dacă faci ceea ce trebuie, nu va fi cazul. Pur şi simplu nu ai nevoie să focalizezi. Inspiră din ce în ce mai adânc şi încearcă să rămâi în starea aceasta câteva momente. Fii doar conştient, fără a încerca să "surprinzi" ceva anume.
   Dacă simţi nevoia să stai mai confortabil, îţi poţi coborî mâinile, dar păstrează-ţi câmpul vizual nefocalizat, permiţând atenţiei tale să se deplaseze încet către urechi... observă sunetele din jurul tău. Încearcă să îţi dai seama care este cel mai puternic sunet pe care îl auzi... şi apoi care este al doilea cel mai puternic sunet... şi apoi următorul, până când devii con-ştient de cel mai slab sunet pe care îl poţi detecta.
   Ascultă ceea ce se întâmplă în jurul tău pentru câteva momente, apoi deplasează-ţi încet atenţia către simţul tactil. Ce anume exercită cea mai mare presiune asupra pielii tale? Forţa gravitaţională ne atrage încontinuu către pământ. Dacă suntem aşezaţi pe un scaun, vom simţi presiunea gravitaţională la nivelul spatelui şi al picioarelor. Dacă stăm în picioare, vom simţi presiunea în tălpi. Ce altceva îţi mai atinge pielea? Simţi adierea unui curent de aer, vântul sau aerul condiţionat? Dar temperatura camerei? E aerul mai cald sau mai rece decât pielea ta?
   Şi acum, dacă nu cumva deja ai făcut asta, închide-ţi ochii şi concentrează-ţi atenţia pe bătăile inimii. Cu siguranţă că ritmul inimii tale este mai lent acum decât la începutul exerciţiului. Fii atent la respiraţie. Este probabil mai calmă şi, poate, ceva mai profundă. Inspiră adânc şi apoi lasă aerul să iasă din plămâni printr-o expiraţie lungă. Inspiră adânc şi expiră lung încă o dată., şi apoi, păstrând în continuare ochii închişi, revino la o respiraţie relaxată, normală.
   Rezervă-ţi câteva momente pentru a reflecta asupra lucrurilor care s-au întâmplat mai devreme. Cum te-ai simţit? Ce anume ţi-a provocat stările...

pag. 348-349

   Frâna de urgenţă

   Despre controlul impulsurilor


   Controlul impulsurilor este adesea comparat cu un "sistem de frânare", deoarece această abilitate a IE ajută oamenii să se abţină de la a face lucruri pe care, cel mai probabil, nu ar trebui să le facă. Totuşi, o componentă esenţială a capacităţii umane de control al comportamentelor este reprezentată de înţelegerea motivelor ce determină apariţia impulsurilor de a reacţiona într-un fel sau altul. La nivel biologic - nivelul primar de operare uman - cu toţii funcţionăm precum un calculator. Organismul, cu structurile sale diverse, cu tipurile sale de ţesuturi şi cu sistemele sale de organe, reprezintă componenta hardware. Sistemul de operare şi instrucţiunile discurilor de instalare sunt mai mult sau mai puţin standardizate, de la o persoană la alta, deoarece acestea sunt reprezentate de reflexele, instinctele şi tendinţele predeterminate genetic. Ochii noştri clipesc, muşchii noştri se contractă, inspirăm aer în plămâni şi scoatem strigăte de durere, surpriză sau frică, tremurăm atunci când ne este frig - toate acestea sunt exemple de reacţii reflexe. Instinctele sau tendinţele de a ne satisface nevoile biologice sau evolutive includ nevoile de a mânca, de a bea, de căldură şi de procreere.
   Corpurile noastre se nasc cu aceste instrucţiuni deja în funcţiune sau pe cale de a intra în funcţiune încă de la prima gură de aer. Cu toate acestea, abia după aceea începe să se proceseze partea mai complexă şi mai importantă a programării umane, proiectul de dezvoltare a propriului nostru software, intitulat: "învaţă să supravieţuieşti!" Desigur, acest program este compus din elemente bazale - cum ar fi învăţarea mersului şi a vorbirii -, dar include şi învăţarea valorilor şi a atribuirii acestora, învăţarea lucrurilor care trebuie căutate şi a celor care trebuie evitate, precum şi toate tipurile de acţiuni prin care încercăm să obţinem sau să evităm acele lucruri. Ţine minte că emoţiile sunt o expresie a valorilor, atât prin ceea ce indică, cât şi prin ceea ce comunică ele. La copiii mici, însuşirea valorii acţiunii de a împărţi un obiect cu altcineva presupune controlarea impulsului de a-l lua pur şi simplu atunci când experimentează acea dorinţă, pentru a se putea bucura de obiectul respectiv chiar în acel moment! Unii oameni nu-şi însuşesc niciodată această valoare.

   Strategia propusă

   Această strategie simplă te va ajuta să-ţi temperezi sistemul senzorial atunci când îţi dai seama că ai putea reacţiona impulsiv. Imediat ce observi o creştere a nivelului stresului şi a tensiunii resimţite subiectiv - primele simptome ale impulsivităţii - fă următoarele trei lucruri:
    Primul pas este să îţi verifici "pulsul emoţional". Completează spaţiile libere din fraza următoare, astfel încât să îţi descrii cât mai corect starea: "Mă simt .... pentru că .... "
    Al doilea pas presupune să respiri profund - inspiră pe nas şi expiră cu putere pe gură, lăsând tot aerul să îţi iasă afară din plămâni, pe cât de mult posibil. Pe măsură ce aerul din piept se împuţinează, va fi nevoie de tot mai mult efort conştient din partea diafragmei pentru a continua să expiri. Totul este normal. Continuă să expiri până rămâi fără aer de tot şi simţi că este imperios necesar să inspiri. Inspiră pe nas, din nou, şi continuă să respiri firesc.
    Al treilea pas este să te întrebi: "Care este cel mai bun rezultat posibil în situaţia de faţă?" şi fii atent la ce îţi trece prin cap.
   Verificarea "pulsului emoţional" te va ajuta să testezi realitatea, clarificându-ţi emoţiile din momentul respectiv şi motivele existenţei lor. A inspira profund şi a expira, apoi, tot aerul din plămâni sunt două acţiuni care disipă energia psihică ce poate determina o reacţie impulsivă la nivel comportamental. Reîntoarcerea la gândirea cognitivă îţi va distrage atenţia de la procesele emoţionale şi te va ajuta să îţi concentrezi eforturile către un rezultat optim. Chiar dacă soluţia perfectă nu este întotdeauna la îndemână, exerciţiul te va ajuta să identifici alte opţiuni pe care le-ai neglijat până în acel moment şi, astfel, scad şansele de a reacţiona distructiv.

pag. 430-431

   Explicaţia optimistă

   Analiză


   Explicaţiile de cauzalitate pe care fiecare dintre noi le oferă se bazează pe trei tipuri de procese de gândire fundamentale, care determină, într-un final, cât de optimistă sau cât de pesimistă este o persoană. Acest concept este abordat de Martin Seligman în cartea Learned Optimism (1990). Cele trei tipuri de procese sunt descrise în cele ce urmează:
   1. Gradul de permanenţă. Oamenii percep cauzele evenimentelor din viaţa lor ca fiind temporare sau permanente. "Nu ţin niciodată minte să îmi alimentez maşina" este o explicaţie ce implică permanenţa. "Am uitat să îmi alimentez maşina ieri" este o explicaţie temporară.
   2. Gradul de ubicuitate. "Oamenii care găsesc explicaţii universale pentru nereuşitele lor tind să renunţe la tot atunci când au un eşec într-o anumită activitate. Oamenii care găsesc explicaţii specifice ar putea deveni neajutoraţi în acel domeniu în care au avut un insucces, însă vor continua să evolueze în celelalte arii ale vieţii lor." (Seligman, 1990, p. 46).
   3. Gradul de personalizare. Atunci când se petrec lucruri neplăcute, oamenii vor atribui cauza unor evenimente, ori altor persoane, sau circumstanţelor (externalizare), ori propriei persoane (internalizare). Atunci când ne autoînvinuim, stima de sine va avea de suferit. Atunci când atribuim vina celorlalţi sau unor circumstanţe externe, nu ne vom leza stima de sine, însă a-i învinui tot timpul pe ceilalţi poate deveni o problemă în sine, prin faptul că acest lucru presupune o permanentă deresponsabilizare. În plus, cei din jur vor începe să ne respingă în cazul în care nu ne asumăm niciodată resposabilitatea pentru consecinţele acţiunilor noastre. Testarea realităţii este un instrument excelent pentru menţinerea echilibrului între aceste două extreme.
   Iată formula optimismului: Atunci când explici evenimente pozitive, ai vrea ca acestea să aibă cauze permanente, universale şi interne. De exemplu: "Toate lucrurile bune din viaţa mea sunt întotdeauna rezultatul credinţei mele (internalizare) în Creatorul nostru." Atunci când explici evenimente negative, ai vrea ca ele să aibă cauze temporare, specifice şi externe. De exemplu: "Pana de cauciuc de astăzi (specific) a fost cauzată de nişte cuie împrăştiate pe şosea (externalizare)." Compară această explicaţie cu: "Întotdeauna (permanent) fac pană din cauză că nu am (internalizare) cum să evit mereu (permanent) toate pericolele de pe şosea."
   Cât de diferite sau de asemănătoare sunt aceste explicaţii faţă de cele pe care le atribui, în general, evenimentelor din viaţa ta? Dacă vrei să fii mai optimist, prin urmare să ai mai mult succes, încearcă să modifici felul în care foloseşti aceste procese de gândire în explicaţiile pe care le dai atât situaţiilor pozitive, cât şi celor negative din viaţa ta.
   Citeşte cele două scenarii de mai jos şi explică motivele pentru care întâmplările descrise au avut loc conform informaţiilor prezente, ca şi când aceste evenimente s-ar fi petrecut cu adevărat. Încearcă să aplici cele trei tipuri de procese de gândire descrise mai sus în explicaţiile pe care le oferi.

   Scenariul 1

   1. Citeşti un articol în ziar şi observi o reclamă cu următorul text: "Căutăm persoane bune la rezolvarea de probleme."
   2. Deşi deja ai un loc de muncă, îi suni pe cei care au dat anunţul în ziar, iar ei par să fie interesaţi de tine încă din primul moment.
   3. Eşti programat la un interviu, iar sediul firmei ţi se pare prietenos, frumos aranjat şi ai impresia că te-ai integra bine acolo. Când afli cu ce se ocupă firma respectivă, totul pare un vis devenit realitate!
   4. Salariul este semnificativ mai mare decât la jobul tău actual, aşa că accepţi postul oferit şi începi cea mai interesantă experienţă profesională din viaţa ta!
   Găseşte explicaţii pentru fiecare dintre evenimentele prezentate mai sus, ca şi cum toate lucrurile acestea ţi s-ar fi întâmplat chiar ţie! Pentru afirmaţia 1, de exemplu, ai putea să oferi următoarea explicaţie: "Am fost dintotdeauna genul de persoană curioasă, care se interesează de lucrurile neobişnuite care îi atrag atenţia... cum ar fi o reclamă cu textul Căutăm persoane bune la rezolvarea de probleme." Notează mai jos explicaţiile...

  • cartea a apărut în aprilie 2017 la editura Curtea Veche, în cadrul colecţiei Biblioterapia
  • traducător: Silvia Guță
  • Titlu original: Emotional Intelligence in Action. Training and Coaching Activities for Leaders, Managers, and Teams, second edition
  • cartea cuprinde 480 pagini în format 15x22.5cm şi o greutate de 0.520 kg
  • ISBN: 978-606-588-941-5
  • cartea a fost vizualizată de 176 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Inteligenţa emoţională în acţiune"
(psihologie > dezvoltare personală)
derulare
Ia decizii bune!
Ia decizii bune!
(dezvoltare personală)
Viaţa ca o ţeapă
Viaţa ca o ţeapă
(dezvoltare personală)
Bărbatul conştient
Bărbatul conştient
(cuplu, dezvoltare personală)
Iartă cu adevărat
Iartă cu adevărat
(dezvoltare personală)
Calea spre succes
Calea spre succes
(dezvoltare personală)
Cum gândeşte omul - CD
Cum gândeşte omul - CD
(dezvoltare personală)
Descoperă-ţi destinul
Descoperă-ţi destinul
(dezvoltare personală, NLP)
Găseşte răspunsuri despre...
Găseşte răspunsuri despre...
(dezvoltare personală)
Vindecarea unei inimi îndoliate
Vindecarea unei inimi îndoliate
(dezvoltare personală)
Renaşterea interioară
Renaşterea interioară
(dezvoltare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare sâmbătă, 29 aprilie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar