Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Istorie şi taină la Muntele Athos duminică, 22 ianuarie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Istorie şi taină la Muntele Athos


de Vasile Andru
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Istorie şi taină la Muntele Athos Imaginea mare preţ Eu Sunt: 29,00 lei

preţ listă: 32,00 lei

reducere:
3,00 lei (9,38%)
momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Istorie şi taină la Muntele Athos

La Sfântul Munte Athos timpul pare încremenit. Nimic nu se schimbă în rânduiala locului. Nimic nu se schimbă în rituri şi ritmuri interioare, de secole...
E sărbătoare. începem o nouă săptămână pe Sfântul Munte. înainte de ora 3 dimineaţa, bate toaca. Urmează o simfonie de clopote. Te scoli într-o stare de trezie completă, de slăvire. Viaţa se înnoieşte toată. Clopotul este un generator de viitor bun. Dangătele rup legăturile somnului, ale ţărânei, îmbunează pe toată lumea, întrezăreşti că-n fiinţă este o zare de supra-fiinţă.
Aceasta mi-a rămas în amintire, mult timp după Athos, şi acum când scriu: bucuria de a te trezi, de a te naşte pe un pământ al slavei. îmi aminteam cum tatăl lui Montaigne îl trezea pe el în muzici, când era copil, ca inima să i se înalţe şi viaţa să îi apară frumoasă. Dar aici este mai mult decât un artificiu pedagogic: aici este începutul unui dialog cu cerul, sensibilizarea legăturii între profunzimi umane şi ceruri; clopotul, "glasul exterior al bisericii", actualizează o amintire adamică. (Vasile Andru)
în loc de prolegomene: O epistolă de la Ierom. Petroniu Prodromitu ... 5

Drumul spre Athos ... 7
Amiază în "Republica Monahală" ... 13
"Acest munte este în soarta mea" ... 20
Istorie şi taină la Muntele Athos ... 21
Cu Părintele Petroniu despre isihasmul cu mirenii ... 43
încă o convorbire sub chiparoşi cu părintele Petroniu ... 55
Ultima zi la Prodromu ... 62
Farmecul şi solemnitatea mănăstirii bizantine ... 75
Popas la mănăstirea Vatopedu ... 86
Pacea deplină a schitului Colciu ... 95
Cu Părintele Dionisie ... 109
Peripeţii şi catadixii, pe drumul de la schitul Colciu la schitul Lacu ... 118
Lakkos, "Pustia cea mai dinăuntru" ... 144
Athosul văzut şi cel nevăzut ... 152
Părintele Gavril de la Russikon, ascet cu har şi cu umor ... 157
Părintele Gavril, un vindecător ... 168
"O noapte în pustia sfântului munte" ... 174
învăţăturile Muntelui Athos ... 178
Vestigii româneşti la Sfântul Munte ... 185
Continuitate Athos-Carpaţi ... 199
La Marea Lavră iarăşi ... 205
De cine se tem athoniţii ... 212
Trânta cu diavolul pe Athos ... 219
Izvorul minunilor ... 226
Fapte şi miracole cu Maica Domnului ... 234
Despre viaţă şi vis la mănăstirea Aghiu Pavlu (Sf. Pavel) ... 241
Smerirea intelectualilor la mănăstiri athonite ... 250

Addenda
Fragmente inedite din Istoria Sfântului Munte Athos, de Schimonah Irinarh Sisman ... 259

pag. 24-25

   Maica Domnului a întrebat ce munte este acesta "aşa înalt şi frumos". I se răspunde că-i Muntele Athos, locuinţa zeilor.
   Aflând Maica Domnului că-i locuinţa deşerţilor zei, a oftat din adâncul inimii, că un aşa munte măreţ să fie locuit de zei, "sau mai bine zis de draci", notează cronicarul...
   De ce zeii au fost identificaţi cu dracii? S-a petrecut aşa. In greceşte daimon avea un sens pozitiv, oarecum echivalent cu "înger". Ştim că Socrate, în trăirile sale vizionare, era vizitat de un Daimon, înger al înţelepciunii din lumea nevăzută, care-1 avertiza pe filosof ce să nu facă - în primejdii.
   Cu timpul, sensul cuvântului s-a modificat. Daimon a însemnat "zeu străin". Deci tot ce era divinitate de im-port - devenea daimon, era negativ. De aici, iată, cuvântul demon.
   Mai notăm diferenţa între zei şi îngeri. Zeii au trup, îngerii nu au trup. Aşadar, zeii se adresează simţurilor grosiere, îngerii se adresează spiritului. Acest fapt are mare importanţă în civilizarea omului.

   Aşadar, Maica Domnului a aflat că muntele măreţ era locuit de zei (de "draci"!) şi era plin de idoli (şi chiar se aduceau jertfe umane la idoli: am văzut - lângă Meghiste Lavra - un altar la care se aduceau jertfe umane, relicvă primitivă pe Sf. Munte). Cel mai mare idol era al lui Apolon, la care lumea alerga să se închine... Maica Domnului a văzut că furtuna care a deturnat corabia a avut rostul ei! A poruncit să ancoreze.
   A zis: "Precum se vede, pentru aceasta s-a făcut venirea mea aici, căci acest munte va fi în soarta mea; şi de acum nu va mai fi locuit de zei, ci de oameni aleşi si sfinţi, şi le voi fi protectoare şi acoperire".
   A ancorat acolo unde acum este Mănăstirea Iviru.
   Lumea a şi venit s-o întâmpine. Căci, după ce a spus "acest munte este în soarta mea", atunci "dracul din zeul Apolon a prins a striga şi a ţipa: ce vom face noi de-acum?! - se văicărea - că a fost dovedit fals si înşelător al minţilor umane. Se jeluia: A venit Maica Domnului să ne izgonească!".
   Demonii se aflau prin idoli; contra voinţei lor, au fost siliţi de puterea lui Dumnezeu a prevesti adevărul şi chiar nevrând... Atunci toţi idolii din Aton au căzut şi s-au sfărâmat. Toţi demonii au fost goniţi. Poporul s-a creştinat, s-au pus preoţi şi episcopi.
   "Aşa Atonul revarsă şi până acum puterea darurilor Maicii Domnului, asupra monahilor care au fost şi sunt apăraţi de neghina relelor credinţe, mai mult decât Ierusalimul şi alte părţi religioase ale lumii".
   Şi Muntele Athos a fost într-adevăr apărat în multe rânduri în chip spectaculos şi admirabil. Un exemplu: A stat cinci veacuri sub stăpânirea Imperiului Otoman, precum tot Răsăritul, însă Muntele a fost păzit: acolo dreapta credinţă a fost neştirbită, rugăciunea minţii a fost neîntreruptă. Şi, zice un vizionar, acolo va fi "locuinţa moştenirii călugăreşti până la sfârşitul veacurilor".

pag. 24-25

   Maica Domnului a întrebat ce munte este acesta "aşa înalt şi frumos". I se răspunde că-i Muntele Athos, locuinţa zeilor.
   Aflând Maica Domnului că-i locuinţa deşerţilor zei, a oftat din adâncul inimii, că un aşa munte măreţ să fie locuit de zei, "sau mai bine zis de draci", notează cronicarul...
   De ce zeii au fost identificaţi cu dracii? S-a petrecut aşa. In greceşte daimon avea un sens pozitiv, oarecum echivalent cu "înger". Ştim că Socrate, în trăirile sale vizionare, era vizitat de un Daimon, înger al înţelepciunii din lumea nevăzută, care-1 avertiza pe filosof ce să nu facă - în primejdii.
   Cu timpul, sensul cuvântului s-a modificat. Daimon a însemnat "zeu străin". Deci tot ce era divinitate de im-port - devenea daimon, era negativ. De aici, iată, cuvântul demon.
   Mai notăm diferenţa între zei şi îngeri. Zeii au trup, îngerii nu au trup. Aşadar, zeii se adresează simţurilor grosiere, îngerii se adresează spiritului. Acest fapt are mare importanţă în civilizarea omului.

   Aşadar, Maica Domnului a aflat că muntele măreţ era locuit de zei (de "draci"!) şi era plin de idoli (şi chiar se aduceau jertfe umane la idoli: am văzut - lângă Meghiste Lavra - un altar la care se aduceau jertfe umane, relicvă primitivă pe Sf. Munte). Cel mai mare idol era al lui Apolon, la care lumea alerga să se închine... Maica Domnului a văzut că furtuna care a deturnat corabia a avut rostul ei! A poruncit să ancoreze.
   A zis: "Precum se vede, pentru aceasta s-a făcut venirea mea aici, căci acest munte va fi în soarta mea; şi de acum nu va mai fi locuit de zei, ci de oameni aleşi si sfinţi, şi le voi fi protectoare şi acoperire".
   A ancorat acolo unde acum este Mănăstirea Iviru.
   Lumea a şi venit s-o întâmpine. Căci, după ce a spus "acest munte este în soarta mea", atunci "dracul din zeul Apolon a prins a striga şi a ţipa: ce vom face noi de-acum?! - se văicărea - că a fost dovedit fals si înşelător al minţilor umane. Se jeluia: A venit Maica Domnului să ne izgonească!".
   Demonii se aflau prin idoli; contra voinţei lor, au fost siliţi de puterea lui Dumnezeu a prevesti adevărul şi chiar nevrând... Atunci toţi idolii din Aton au căzut şi s-au sfărâmat. Toţi demonii au fost goniţi. Poporul s-a creştinat, s-au pus preoţi şi episcopi.
   "Aşa Atonul revarsă şi până acum puterea darurilor Maicii Domnului, asupra monahilor care au fost şi sunt apăraţi de neghina relelor credinţe, mai mult decât Ierusalimul şi alte părţi religioase ale lumii".
   Şi Muntele Athos a fost într-adevăr apărat în multe rânduri în chip spectaculos şi admirabil. Un exemplu: A stat cinci veacuri sub stăpânirea Imperiului Otoman, precum tot Răsăritul, însă Muntele a fost păzit: acolo dreapta credinţă a fost neştirbită, rugăciunea minţii a fost neîntreruptă. Şi, zice un vizionar, acolo va fi "locuinţa moştenirii călugăreşti până la sfârşitul veacurilor".

pag. 114-115

   - Din 1970, acolo nu mai este nici un român, nici un rus. Când am stat la Kapsala, erau mulţi; erau şi câte 16 părinţi români la o casă. Şi erau multe "case" (chilii, schituri). Acum acolo sunt chilii pustii.
   - Deci se pustiesc chiliile anahoreţilor. Scade viaţa duhovnicească la Athos?
   - Scade. La Cutulmuşi a fost o chilie, "Sfânta Teodora". Mare. Făcută de români. După moartea stareţului român, s-a ruinat.

   Cum sporeşte harul

   - Părinte Dionisie, de o viaţă faceţi rugăciunea lui Iisus. Aveţi rugăciunea?
   - Toţi ne străduim s-o avem... (Tăcere lungă). Vrei s-o agoniseşti? Prima dată îţi trebuie o temelie sănătoasă. Poveştile din cărţi sunt bune şi ele. Dar înainte de toate, să agonisim smerita cugetare. O poţi agonisi. Dar păstrarea ei este grea. Dacă o pierzi, pierzi cea mai mare avuţie. O pierzi cu egoismul. Mulţi au agonisit-o, dar n-au putut s-o ţină.
   - De ce?
   - Ispititorul intră cu înălţarea minţii.
   - Şi la Sfântul Munte intră ispititorul? îndrăzneşte să intre? Rugăciunile atâtor cuvioşi nu-l ţin la distanţă?
   - îndrăzneşte chiar mai mult. Aici este lupta!
   - Există monahi care au rugăciunea inimii (iluminarea) cu siguranţă.
   - Mulţi o au, socotesc eu. Nimeni nu spune că o are. Dacă ar spune ar însemna "înălţarea minţii" (slavă deşartă). înălţarea minţii este urât păcat. Şi-i dispare harul, rămâne gol.
   "Despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic" (Ioan, 15:5).
   - Dacă ai "înălţarea minţii", nu te rogi, că eşti fără El.
   - înţeleg. Eşti cu tine, plin de tine, deci nu poţi fi cu El.
   - Nu poţi zice: "Iartă-mă, Doamne".
   V.A.: - Am aflat că cel mai greu nu-i să ţii mintea nedezlipită de Dumnezeu (că aceasta au reuşit-o unii), ci să te consideri mai prejos decât toată creaţiunea. Adică "fără egoul cel presus".
   Părintele Dionisie: - Este o patimă atât de subţire care o bagă ispititorul în mintea noastră... Ispititorul ştie că, dacă ai mândrie, nu poţi ajunge la împărăţia cerurilor. Invidia, concurenţa, lipsa blândeţii: toate vin cu înălţarea minţii, înălţarea minţii caută răzbunare. Nici Dumnezeu, nici oamenii nu te iubesc dacă eşti vanitos. Omul este injectat de mic cu părerea că el este ceva! Să scoţi din el această rădăcină grea şi putredă, şi să pui rădăcina blândeţii, smereniei... Osârduim. Osârduirea este o faptă bună.

   Cât aur costă un sfânt

   O mare întristare a părintelui Dionisie este că moaştele Sfântului Ioan de la Neamţ - Ioan Hozevitul sunt departe de ţară. Românii sunt astfel frustraţi de un mare semn divin de protecţie şi de binecuvântare; ei sunt marcaţi încă o dată de lipsă de energie şi păguboasă indiferenţă la înălţarea lor în veac şi peste veac.

pag. 175-179

   învăţăturile Muntelui Athos

   Athosul e locul unui mare laborator mistic. Aici se trăieşte sub pecetea sacrului.
   Unii vor vrea să relativizeze această afirmaţie şi vor zice: "Dar nu toţi sunt la mare realizare, acolo!" Acestei observaţii îi poţi răspunde prin constatarea: Simpla retragere pe Athos valorează cât o schimbare a vieţii, cât o înnoire. Simpla păşire, simpla instalare pe Athos înseamnă cel puţin "asceza exterioară", adică dobândirea cadrului unde n-ai cum să trăieşti decât lipit de divinitate. Lângă o icoană făcătoare de minuni, lângă un policandru aprins, lângă glas de clopot, într-o strană mezanoptică, perfect treaz sau poate somnolent o dată, de prezenţa divină, care lucrează asupra ta.
   Vei auzi: "Călugării de pe Athos explorează căile contemplaţiei mistice". Şi vei merge, deodată, cu gândul departe, la minuni şi la suprafiresc. Vei întreba: ce căi teribile explorează (sau cercetează) ei? Căile purificativă şi iluminativă? Calea Theosis? Ce fac ei? Sunt purtători de raze?
   Calea numărul unu este chiar retragerea pe Sfântul Munte: venind aici, intri într-o altă lume. Cadrul de aici ne aminteşte mereu de Dumnezeu. Ştim că pravila cea mai înaltă este: "Ţine mintea nedezlipită de Dumnezeu, în orice clipă, în orice loc." Pe Dumnezeu nu trebuie să-L înţelegi; ci să-ţi aminteşti de El. Primul exerciţiu ascetic este această lipire a minţii de Dumnezeu.
   Să închizi ferestrele "simţurilor!" a zis Nicodim Aghioritul. Prin venirea la Sfântul Munte, realizezi spontan această condiţie: închizi ferestrele simţurilor.
   Când ia o înghiţitură de apă, călugărul athonit face în prealabil cruce: participă, cu mulţumire, la comuniunea elementelor cu omul. Când ia o firimitură de pâine, el face cruce: de recunoştinţă, sau poate retrăind taina împărtăşaniei pe care se clădeşte frăţia universală, dar şi transformarea actului biologic al mâncării în act spiritual şi slăvitor.
   Toate acestea clădesc isihia. Pe Athos, pot avea isihia chiar şi mireni care vin acolo pentru prima dată.
   Pe Athos isihia este în toţi şi în toate.
   Evident, isihasmul este altceva. Este o cale particulară şi doar unul din o mie merge pe ea.

   La sfatul părintelui Petroniu, iarăşi

   La Prodromu, pe bancheta de sub chiparoşi, sunt iarăşi la sfatul părintelui Petroniu. La tema isihasmului cu mirenii, Părintele adaugă:...

pag. 247-248

   - O floare din grădina Maicii Domnului! îmi spune părintele Daniil. Despre unii din aceştia nu s-a păstrat nici o amintire, dar ei sunt numiţi cu acest nume generic mistic, care închide şi deschide taina vieţii athonite.

   Dobândirea iluminării

   Părintele Mitrofan de la mănăstirea Aghiu Pavlu avea rugăciunea inimii. A primit rugăciunea, adică iluminarea, după ani mulţi de repetare a numelui Mântuitorului. El ilustrează cazul când un contemplativ primeşte iluminarea deşi rămâne în viaţa de obşte, adică nu s-a retras la pustie. Părinţii care au iluminarea şi rămân în mănăstire sunt oameni puternici. Ei au dobândit viaţa vizionară şi totuşi rămân în obşte, în lume... Dar se vede că sunt rupţi de lume şi nu-s afectaţi de tulburările lumii. Iar când te privesc, simţi că ei văd prin tine - nu fizicul.
   Părintele Mitrofan, deşi străluminat, deşi "eliberat" - era prezent la toate slujbele! Avea 78 de ani şi stătea la slujbe numai în picioare, nemişcat ca un stâlp. Nu se aşeza niciodată, în toate acele ore lungi de laude şi cântări. Şi făcea aceasta fără efort, căci iluminarea îi dădea o putere neobişnuită.
   El a continuat să ceară "ascultări", adică să facă muncă, slujire la mănăstire. Şi a fost 20 de ani slujitor la arhondaric, ceea ce nu-i uşor, că mereu eşti chemat să primeşti şi să serveşti pelerinii.
   Nu şi-a făcut nici un prieten, nici o relaţie, căci era egal cu toţi: nu avea "emoţii personale", ci avea o dragoste nesfârşită faţă de semeni. Dragostea aceasta se manifesta ca sobrietate totală. Era foarte calm. Tulburarea lumii nu-l afecta.
   îndată se împlinesc 7 ani de la trecerea sa, mor-mântul său se va deschide, ca să fie mutat în osuariu, şi mulţi aşteaptă cu mare interes deschiderea criptei ca să afle ce semne sunt pe trupul şi oasele acestui om mult sporit.

   Visul corectează viaţa?

   Părintele Ieronim (bunul nostru compatriot) nu credea că părintele Mitrofan are iluminarea! Nu credea că acela are Rugăciunea, cum se zice. Dar, pentru neîncrederea lui, a fost certat astfel: trei nopţi la rând, părintele Mitrofan i-a apărut în vis, întrebându-1 blând: "De ce eşti neîncrezător în darurile ce se fac rugătorilor?... De ce nu crezi că am rugăciunea?"
   Deci treaz fiind, părintele Mitrofan nu voia să-l ia la rost... Dar îi ştia gândul nedrept! Şi i-a dat "îndreptarea" în vis.Trezindu-se, părintele Ieronim a ştiut că aceste vise au fost semne îngereşti corectându-i suspiciunea faţă de fratele cel sporit...

   Partea bună a meandrelor onirice

   Părintele Ieronim l-a visat şi pe părintele Pavlu, sirian de origine, care a fost chemat la Domnul la 58 de ani. Părintele Ieronim a visat că părintele Pavlu era într-o chilie strâmtă, plină de şerpi...
   S-a trezit şi a spus: "Fratele Pavlu nu-i la loc bun..."

  • cartea a apărut în mai 2014 la editura Herald, în cadrul colecţiei Confluenţe
  • cartea cuprinde 272 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.235 kg
  • ISBN: 978-973-111-301-2
  • cartea a fost vizualizată de 1249 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Istorie şi taină la Muntele Athos"
carţi din acelaşi domeniu cu "Istorie şi taină la Muntele Athos"
(creştinism > general)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare sâmbătă, 21 ianuarie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar