Lao Zi si Biblia (Yuan Zhiming) - Cărţi Libraria EuSunt.ro

Detalii despre cartea Lao Zi şi Biblia

Confucius îl adora pe Marele Dao şi l-a durut profund când acesta s-a îndepărtat. El credea că pierderea principiilor lui Dao era o realitate ireversibilă. De aceea, renunţând la Dao, a început să urmeze virtutea omenească, cu speranţa că prin reînvierea riturilor să fie promovat Dao, şi în felul acesta să se remedieze ceea ce s-a pierdut, ca poporul să se întoarcă la credinţa adevărată...
În schimb, Lao Zi a avut convingerea că dacă Dao este pierdut, El nu poate fi înlocuit nici cu virtutea, nici cu dreptatea, nici cu riturile, nici cu legile. Chiar dacă Dao s-a îndepărtat, el nu a pierit; dacă Dao s-a ascuns şi este fără nume, aceasta nu înseamnă că El nu există. Marele Dao rămâne acelaşi de la început până astăzi şi este mereu prezent printre noi: "Dao pare mereu în nefăptuire, dar de fapt lucrează în toate lucrurile. Măreţul Dao se revarsă peste toate, de-a stânga şi de-a dreapta. Din vechime până astăzi, numele Lui nu a pierit, ca oamenii să-L vadă pe Tatăl tuturor lucrurilor. Cum îl cunosc pe Tatăl tuturor lucrurilor? Chiar prin El însuşi".
Isus a venit în lume pentru ca oamenilor să li se arate imaginea spirituală a lui Dumnezeu. El îi cheamă pe oameni "să se întoarcă la începuturi", "să se căiască", "să se reîntoarcă la viaţă", "să se ţină de Mama (tuturor lucrurilor)", "să meargă la Tatăl". Aceasta este tema principală a Bibliei şi misiunea lui Isus Hristos cărora li se adaugă nemuritoarele vorbe lăsate de Lao Zi.

Introducere: Marele Dao în China antică ... 5
1. Mâhnirea lui Lao Zi, Confucius şi Mo Zi la sfârşitul epocii "Primăvara şi Toamna": Marele Dao s-a ascuns! ... 5
2. Punerea în practică a Marelui Dao în China antică ... 11
3. Virtutea promovată de Confucius şi Dao propovăduit de Lao Zi ... 25
5. Interpretarea lui Lao Zi: Cel care-L urmează pe Dao este una cu Dao, cel care-L pierde pe Dao este una cu pierzania ... 37

PARTEA ÎNTÂI ŞAPTE PRELEGERI DESPRE DAO (DAO ORIGINAR)

Capitolul I Prelegere despre Cel ce este ... 45
Art 1. Existenţa lui Dao prin sine însuşi (zi ran) ... 45
1. Ce înseamnă "Dao îşi urmează Sieşi" (dao fa zi ran) ... 45
2. Sensul originar al lui "YHWH" ... 46
3. Despre (Yi, Xi, Wei) ... 47
4. El este de sine stătător şi veşnic ... 48
5. Teoria "Primul Mişcător" a lui Aristotel ... 49
Art. 2. Nemărginirea lui Dao: "Unul" ... 50
1. Dao este "Unul": originar, unificator şi unic ... 50
2. "Unul" este infinitul: analogie geometrică ... 51
3. Dao infinit: omniprezent, atotcuprinzător şi omnipotent ... 52
4. Taina dobândirii "Unului" ... 53
5. Spiritele (shen) şi Zeitatea (di) în Dao De Jing ... 54
Art. 3. Veşnicia lui Dao (chang) ... 55
1. Veşnicia lui Dao: însuşirea lui Dao este nemurirea ... 56
2. Cunoaşterea veşniciei: "a cunoaşte veşnicia înseamnă a fi iluminat", "Cel care cunoaşte veşnicia devine îngăduitor" ... 56
3. Moştenirea de către om a veşniciei: nu va cunoaşte primejdia chiar dacă trupul-i piere, nu va lăsa în urma sa nici o năpastă ... 58
4. Întoarcerea celor pierduţi ... 61

Capitolul II Prelegere despre Cel ce creează ... 63
Art. 1. Meritele de creator ale lui Dao ... 63
1. Denumire: Mama şi Tata ... 63
2. Procesul: a da viaţă şi a crea ... 64
3. Diferenţiere şi analize despre "Unu, doi, trei" ... 66
4. Obârşie: You şi Wu - Fiinţa şi Nefiinţa ... 67
Art. 2. Harul lui Dao de a naşte şi de a hrăni ... 69
1. Hrăneşte toate lucrurile cu dragoste şi le duce la împlinire ... 69
2. Câinii de paie, lutul şi olarul ... 69
3. Năvodul Cerului este rar, dar nimic nu scapă-n afară ... 73
Art. 3. Autotăinuirea lui Dao ... 74
1. A-ţi împlini lucrarea şi-apoi a te retrage - Dao al Cerului ... 74
2. Dao a creat omul liber ... 76
3. Libertatea nu este în afara lui Dao ... 79

Capitolul III Prelegere despre Cel ce transcende ... 81
Art.1. Dao transcende toate imaginile ... 81
1. Neasemuit şi nedesluşit ... 81
2. Fără formă, având însă chip ... 82
3. Duh şi materie ... 83
Art. 2. Dao transcende înţelepciunea omenirii ... 84
1. Smerenia lui Lao Zi ... 84
2. Când se iveşte înţelepciunea, apare marea făţărnicie ... 86
3. "Voi prăpădi înţelepciunea celor înţelepţi" ... 88
Art. 3. Dao transcende aşa numita "dialectică" ... 89
1. Critica la adresa realităţii: în lume totul este relativ ... 89
2. Limita omului: puterea raţională nu poate pătrunde în Dao ... 91
3. Transcendenţa ontologică: Dao este unitatea absolută ... 93

Capitolul IV Prelegere despre Cel viu care dă viaţă ... 96
Art.1 Marele Dao are viaţă ... 96
1. Dao al vieţii pătrunde în toate lucrurile ... 96
2. Personalitatea lui Dao şi cea a omului ... 98
3. De ce lumea nu vede viaţa în Dao ... 100
Art.2. Marele Dao dă viaţa omului ... 101
1. Dao naşte: Harul şi dragostea Mamei ... 101
2. A mânca şi a bea din Mamă: urmându-l pe Dao capeţi viaţă ... 102
3. Foalele fierarului: Creaţie şi evoluţie ... 104
Art. 3. Întoarcere la Dao al vieţii ... 107
1. Viaţa omului se află în Dao ... 107
2. Lumea şi-a pierdut viaţa adevărată ... 108
3. Întoarcere la viaţa cea adevărată ... 109

Capitolul V Prelegere despre Cel ce revelează ... 113
Art.1. Lao Zi a avut o revelaţie ... 113
1. Ce este revelaţia ... 113
2. Dao De Jing - opera revelaţiei divine ... 114
3. Despre revelaţia divină ... 116
Art. 2. Dao este Dao al revelaţiei ... 117
1. Revelaţia lui Dao în Cuvânt ... 117
2. Revelaţia lui Dao fără cuvinte ... 119
3. Revelaţia primită prin pătrunderea în Dao ... 120
4. Prin proverbe Îl privim pe Dao al revelaţiei ... 120
Art.3. Cel ce revelează Treimea ... 113
1. Provenienţa "Treimii" ... 123
2. "Numele (ming), Realitatea (shi) şi Chipul (xiang)- trei în unu ... 124
3. Lao Zi despre Nume (ming), Realitate (shi) şi Chip (xiang) ... 126

Capitolul VI Prelegere despre Cel ce este drept ... 129
Art. 1. Dao reprezintă sfinţenia desăvârşită ... 129
1. Descrierea concretă ... 129
2. Metafora luminii ... 130
3. Analogia lumii ... 131
Art.2 Dao este dragostea nemărginită ... 132
1. Dragostea universală ... 132
2. Dragostea pentru sufletele omeneşti ... 133
3. Dragostea este comoara ... 134
Art. 3. Dreptatea absolută a lui Dao ... 135
1. Conducătorul, legislatorul şi judecătorul suprem ... 135
2. Credincioşie, dreptate şi pace ... 136
3. Dreptatea şi judecata ... 139

Capitolul VII Prelegere despre Cel ce mântuieşte ... 142
Art. 1. Lumea căzută: păcatul şi moartea ... 142
1. Manifestările păcatelor ... 142
2. Rădăcina păcatelor ... 144
3. Plata păcatelor ... 146
Art. 2. Disperarea de te mântui singur: înţelepciune şi virtute ... 148
1. "Geocentrismul bazat pe valoarea umană" ... 148
2. Viclenia înţelepciunii ... 151
3. Neputinţa virtuţii ... 152
Art. 3. Sensul mântuirii: întoarcerea şi veşnicia ... 153
Explicaţia 1: ce înseamnă "a te opri" ... 154
Explicaţia 2: ce înseamnă "a fi contrar" ... 154
Explicaţia 3: ce înseamnă "întoarcere şi reîntoarcere" ... 155
Explicaţia 4: A fi în repaus şi linişte ... 156
Explicaţia 5: a fi veşnic ... 156
Art.4. Marele Dao al mântuirii: Comoară şi mijlocitor ... 157
1. Mântuirea de către Dao: Comoară şi mijlocitor ... 157
2. întruparea lui Dao în Omul Sfânt: învăţătorul şi materialul ... 159
3. Cu Dao vei fi mântuit: pruncul şi mama ... 161

PARTEA A DOUA ÎNTRUPAREA LUI DAO (OMUL SFÂNT)

Capitolul I Numele Sfânt ... 165
Art.l. Omul Sfânt nu este doar un concept fictiv, El are un sens ... 165
Art. 2. Omul Sfânt nu este un sfânt numit ca atare de către lume, ci întruparea lui Dao în lume ... 166
Art. 3. Omul Sfânt nu este orice om care îl dobândeşte pe Dao, ci manifestarea Lui în lume ... 168
Art. 4. Omul Sfânt nu e omul înţelept din vremurile vechi şi nici nu poate fi definit în timp şi spaţiu ... 168
Art. 5. Existenţa Omului Sfânt n-a fost evidenţiată prin argumente logice, ci prin revelaţia Marelui Dao ... 170
Art. 6. Sfântul prorocit de Isaia ... 172

Capitolul II Atributele ... 174
Art. 1. Prooroc ... 174
1. Omul Sfânt nu umblă, însă cunoaşte; nu priveşte, însă percepe ... 174
2. Omul Sfânt moşteneşte lumina, face ca oamenii să moştenească veşnicia şi este învăţătorul celor răi ... 174
3. Omul Sfânt oferă învăţătură fără mijlocirea cuvintelor şi îi întoarce pe oameni din greşelile lor ... 175
Art. 2. Preot ... 176
1. Instrument (shi): Marele Preot - instrumentul prin care oamenii cunosc Cerul ... 177
2. Mijlocitor (bao): mijlocitorul celor păcătoşi (răi) ... 178
3. Trup (shen): jertfă de ispăşire; nu se cruţă pe sine ... 179
Art. 3. Împărat ... 180
1. Stăpânul şi Împăratul umilit şi pătimit ... 180
2. Domnitorul care-şi cunoaşte gloria, însă păzeşte umilinţa ... 181
3. Strămoşul şi stăpânul care "îmbracă haine grosolane, dar în sân ţine jad" ... 181

Capitolul III întipărirea Fiinţei lui Dao ... 183
Art.l. Prezentare directă: Cel ce poartă Marele Chip ... 183
Art.2. Prezentarea indirectă prin folosirea sintagmei "de aceea" (shi yi) şi a altor cuvinte ... 185
Art. 3. Prezentarea prin sine: ce înseamnă înfăptuire fără făptuire ... 187

Capitolul IV Misiunea ... 189
Art. 1. Mântuirea universală ... 189
Art. 2. Sensul mântuirii: îi întoarce pe oameni de la păcatele lor ... 191
Art. 3. Calea mântuirii: este Una cu Dao şi este calea (instrumentul) prin care lumea cunoaşte Cerul ... 193
Art. 4. Obiectivul mântuirii: o inimă dată celor o sută de clanuri ... 194

Capitolul V Coborârea la smerenie ... 195
Art.1. "Cunoaşte gloria, păzeşte umilinţa, aflându-se în locurile urâte de oameni" ... 195
Art. 2. "Contrariul este mişcarea lui Dao" ... 197

Capitolul VI Sacrificiul ... 200
Art.1. Sacrificiul şi învierea ... 200
Art. 2. Sacrificiul şi Lumea de sub Cer ... 200
Art. 3. Sacrificiul şi a fi Împărat ... 201

Capitolul VII Împlinirea ... 202
Art. 1. Vorbele sfinte: nu sunt nici frumoase, nici elocvente şi nici erudite ... 202
Art. 2. Înfăptuirea Sfântă: Nu adună nimic, cu cât face mai mult pentru oameni, cu atât capătă mai mult ... 203
Art. 3. Dragostea Sfântă: a aduce folos fără a vătăma, a făptui fără a se întrece ... 204

PARTEA A TREIA CALEA DE A-L REALIZA PE DAO (DESPRE DEVOŢIUNE)

Capitolul I Principiile fundamentale pentru a-L realiza Dao ... 210
Principii generale: a se întoarce la rădăcină şi viaţă; a fi în Dao şi a moşteni veşnicia ... 210
1. Avem o rădăcină, avem o mamă ... 211
2. Se întoarce la mamă şi se bucură de pace şi odihnă ... 211
3. Locul liniştii, obârşia vieţii ... 211
4. Întoarcerea la obârşia vieţii înseamnă a intra în veşnicie ... 211
5. Numai prin lumina lui Dao se poate intra în Dao cel veşnic ... 212
6. Dao cel minunat iartă păcatele şi dă binecuvântare ... 212
Primul Principiu: a fi contrar şi a se întoarce ... 212
1. Contrariul este mişcarea lui Dao ... 212
2. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia ... 213
3. A se întoarce la linişte şi odihnă ... 214
Al doilea principiu - a se împuţina sau a se smeri (sun) ... 214
1. Celui ce caută să înveţe, cunoştinţele îi sporesc zi de zi; celui ce-L caută pe Dao, dorinţele i se împuţinează zi de zi ... 214
2. Prin împuţinare continuă, omul ajunge la nefăptuire. În stare de nefăptuire, nimic nu rămâne nefăptuit ... 215
3. În pierdere vei câştiga, în câştig vei pierde ... 216
Al treilea principiu - linişte, odihnă (jing) ... 216
1. A se linişti ... 216
2. A rămâne în linişte ... 217
3. A intra în linişte ... 217
Al patrulea principiu - a moşteni (xi) ... 218
1. A moşteni lumina şi a moşteni veşnicia ... 218
2. Ipostaza umană şi cea divină (Umanitatea şi Divinitatea) ... 219
3. A moşteni şi Harul ... 219

Capitolul II Stăruinţe pentru a se desăvârşi în Dao ... 221
Argumente premergătoare: concentrarea pentru a te desăvârşi în Dao şi argumente pentru opţiuni ale celor două lumi ... 221
1. Observaţii filosofice ... 221
2. Implicaţii ştiinţifice ... 222
3. Convergenţa celor trei civilizaţii ... 224
4. Cu privirile aţintite la Omul Sfânt ... 225
Art. 1. Stăruinţa lepădării ... 226
1. Conţinutul lepădării ... 226
2. Esenţa lepădării ... 228
3. Lepădarea şi desăvârşirea în Dao ... 228
4. Desăvârşirea în Dao şi rugăciunea ... 230
5. Desăvârşirea în Dao şi apartenenţa duhului ... 231
6. A preţui faptul de a te hrăni din Mamă ... 232
7. Scurtă concluzie ... 233
Art. 2. Stăruinţa în starea de vid şi linişte ... 233
1. Introducerea generală despre starea de vid şi linişte ... 233
2. De la starea de agitaţie la starea de linişte ... 235
3. Purificarea inimii, lăsând-o neîntinată precum o oglindă ... 236
4. Depăşirea cunoaşterii ... 236
5. Golirea de sine ... 237
6. Starea de moarte ... 237
7. Trăieşte în Dao ... 238
Art. 3. Stăruinţa în blândeţe şi smerenie ... 239
1. Blândeţea ... 239
2. Smerenia ... 240
3. Aplicarea ... 242
Art. 4. Stăruinţa în nefăptuire ... 243
1. Marea taină a nefâptuirii ... 243
2. Căutarea lui Dao prin nefăptuire ... 246
3. Fii în Dao şi vei fi în nefăptuire ... 247
Art. 5. Stăruinţă în unitatea cu Dao ... 249
1. Fără alte opţiuni ... 249
2. A fi una cu Dao ... 250
3. Aplicaţiile cotidiene ... 251
4. Omul Sfânt ... 252

Capitolul III Metafora desăvârşirii în Dao ... 254
Prima metaforă: Lumina ... 254
1. Lumina de sine-stătătoare ... 254
2. Cel ce moşteneşte lumina ... 254
3. Prin strălucirea Lui se întoarce la lumină ... 255
4. Semnificaţia luminii ... 255
5. Luminat şi deschis ... 256
A doua metaforă: Apa ... 257
1. Apa şi Dao ... 257
2. Apa şi Duhul Sfânt ... 259
3. Apa şi desăvârşirea spirituală ... 260
A treia metaforă: Mama şi pruncul ... 261
1. Dao este Mama a tot ce este sub ceruri ... 261
2. Omul-pruncul în Dao ... 263
3. Taina pruncului ... 264

pag. 69

Art. 2. Harul lui Dao de a naşte şi de a hrăni

1. Hrăneşte toate lucrurile cu dragoste şi le duce la împlinire Lao Zi a spus: "Dao naşte cele zece mii de lucruri, Virtutea (De) le hrăneşte, lumea le dă forme, iar împrejurările le desăvâr-şesc.Iată de ce printre cele zece mii de lucruri nu se află nici unul care să nu-L respecte pe Dao şi să nu-I preţuiască Virtutea (De). Dao e venerat şi De este preţuit, pentru că nu lucrează din porunca nimănui, ci aşa a fost dintotdeauna, de la sine".
Acest paragraf a inclus şi lucrarea de creaţie şi harul de a hrăni ale lui Dao, dovedind că Dao nu numai că transcende timpul şi spaţiul, dar le şi face să se întrepătrundă.
În primul rând, Dao dă naştere tuturor lucrurilor.
În al doilea rând, Dao prin harul lui hrăneşte toate lucrurile, le dă formă şi le duce la desăvârşire, pentru că "Numai acest Dao ştie să dăruiască şi să ducă toate lucrurile la împlinire".
În al treilea rând, printre cele zece mii de lucruri nu se află nici unul care să nu-L respecte pe Dao şi să nu-I preţuiască Virtutea.
În al patrulea rând, Dao este respectat şi harul lui este de preţuit, nu din porunca cuiva, ci pentru că aşa a fost întotdeauna, de la sine.
Lao Zi a mai vorbit în repetate rânduri despre harul lui Dao de a crea şi de a hrăni lucrurile: "Se îngrijeşte de fiinţe cu dragoste şi le hrăneşte, dar nu se crede stăpân".
"Bunătatea desăvârşită se aseamănă apei: în bunătatea ei, apa de folos le este celor zece mii de lucruri şi nu caută să se întreacă cu ele"..
Dao face ca atunci "Când Cerul şi pământul se unesc, pretutindeni o dulce rouă se revarsă fără ca cineva s-o împrăştie".
"Dao al Cerului aduce folos fără a vătăma."
"Aceasta se numeşte cel mai adânc Har (De)".
"O, Virtute tainică şi adâncă!".
În Psalmi se găsesc nenumărate exclamaţii la adresa Harului lui Iahve de a crea şi de a hrăni, de pildă în Psalmul 8, care este foarte renumit.

2. Câinii de paie, lutul şi olarul

"Cerul şi Pământul nu cunosc omenia: cele zece mii de lucruri şi fiinţe sunt pentru ele precum câinii de paie...

pag. 69

pag. 87

...Oamenii sunt familiarizaţi cu maxima lui Bacon - "Cunoaşterea este putere", însă ignoră efectele acestui raţionament: cunoaşterea superficială îi duce pe oameni la ateism - un fals adevăr conceput de ei înşişi, Însă o continuă şi intensă căutare poate duce spiritul omului la religie. Şi nici aşa raţiunea omului nu poate percepe taina Împărăţiei Cerului, pentru că toate cunoştinţele, ca şi ştiinţele percepute de organele de simţ nu folosesc cu nimic în această privinţă. Organele de simţ sunt asemenea soarelui care luminează faţa pământului, dar umbreşte în acelaşi timp adevărata faţă a Împărăţiei Cerului. Noi trebuie să ne supunem legii Duhului Sfânt cu toate că voinţa noastră se opune făţiş acestui lucru; noi trebuie să ne supunem poruncii lui Dumnezeu, cu toate că raţiunea noastră rămâne uimită în faţa acestui lucru.
În al doilea rând, din moment ce prin cunoştinţele omului nu se poate pătrunde în lumea lui Dao, Lao Zi deduce mai departe că a te lăsa dominat de cunoştinţe este totuna cu a împiedica omul să-l caute pe Dao. Căutarea unilaterală a cunoştinţelor este totuna cu îndepărtarea de Dao. Cine crede că adevărul îl reprezintă cunoştinţele, e dispus să creadă că Dao este un fals. Lao Zi spune: "Vorbele mele sunt uşor de-nţeles şi uşor de urmat. Însă nimeni în Lumea de sub Cer nu le-ar putea înţelege şi nu le-ar putea urma." De ce? Numai şi numai din cauză că "Voi credeţi că ştiţi multe, de aceea nu mă cunoaşteţi". Lao Zi a subliniat că "trebuie să ajungi la capătul vidului inimii şi să păstrezi liniştea deplină"; să "lepezi înţelepciunea, să renunţi la cunoaştere" şi să ajungi la starea de "fără cunoaştere, fără dorinţă şi de nefăptuire". Desigur, aceste lucruri nu se afirmau nici măcar în vremea lui Lao Zi, darămite să fie aplicate în epoca noastră modernă, o epocă a exploziei ştiinţelor, când oamenii îşi câştigă un trai mai bun, după cum cred ei, pe baza cunoaşterii şi tehnicilor noi. Doar legea lui Dao rămâne neschimbată.
În al treilea rând, Lao Zi a arătat mai departe că gravitatea problemei constă nu numai în faptul că înţelepciunea şi cunoştinţele omeneşti nu-i pot ajuta pe oameni să pătrundă în Dao, ci mai ales în acela, mai de temut, că aceste cunoştinţe îi pot împinge pe oameni să cadă în păcate fără să-şi dea seama. Lao Zi a spus: "Când înţelepciunea se face cunoscută, se iveşte marea făţărnicie" şi a mai spus: "A nu şti, dar a te preface că ştii, înseamnă boală".

pag. 130

..."Omul Sfânt este drept şi nu caută să-i judece pe alţii; e fără prihană şi nu caută să-i vatăme pe alţii; e cinstit şi nicicând nestăpânit; e luminos şi nu caută să strălucească". "Omul Sfânt păstrează partea stângă din înţelegere, dar nu cere plata datoriei: astfel, cel înzestrat cu virtute respectă înţelegerea şi nu caută să ia nimic înapoi, iar cel lipsit de virtute are grijă să strângă tot ce poate, şi să nu scape nimic" .
În al treilea rând, sfinţenia şi altruismul lui Dao se manifestă de asemenea în smerenie şi autonegarea lui - nu se laudă şi nu se crede cel mai mare, ceea ce poate fi numit "Virtutea Tainică":
"Când lucrarea-ţi e împlinită, te retragi - acesta este Dao al Cerului".
"Dao dă naştere fiinţelor şi le hrăneşte, le creează, dar nu le stăpâneşte, lucrează şi nu se mândreşte, este Stăpânul tuturor fiinţelor şi lucrurilor, dar le lasă în voia lor - aceasta se numeşte cel mai adânc Har (De)."
"Face ca cele zece mii de lucruri să prospere, dar nu vorbeşte despre asta, le naşte, dar nu le stăpâneşte, lucrează şi nu se mândreşte, îşi împlineşte lucrarea, dar nu cere răsplată. Şi tocmai pentru că el nu cere răsplată, împlinirea-i rămâne". În al patrulea rând, sfinţenia şi dezinteresul lui Dao îl fac să fie umil de bună voie: "Virtutea superioară se aseamănă Văii, albul cel mai curat pare să fie şi cel mai batjocorit, Virtutea de necuprins pare neîndestulătoare, Virtutea trainică pare nestatornică, adevărul simplu pare de neînţeles" .
"Cel care îndură umilinţele ţării este Stăpânul ţării; cel care îndură suferinţele ţării este Împăratul Lumii".
Lao Zi a mai folosit apa pentru a se exprima metaforic: "Bunătatea desăvârşită se aseamănă apei: în bunătatea ei, apa de folos le este celor zece mii de lucruri şi nu caută să se întreacă cu ele. Ea se află în locurile cele mai urâte de oameni şi astfel este aproape de Dao".

2. Metafora luminii

Lumina este prezenţa sfinţeniei. Lao Zi a zis că Dao însuşi este lumina desăvârşită: "Deasupra lui nu este nimic strălucitor, dedesubtul lui nu este nimic întunecat".
Însă oamenii nu cunosc lumina lui Dao: "Dao este luminos, dar pare întunecat. A merge înainte în Dao pare a merge înapoi.

pag. 196

...în Lumea de sub Cer nimeni nu se poate lua la întrecere cu El.
O vorbă din vechime spune: "Cel ce e umilit şi plecat rămâne întreg şi împlinit". Să fie doar o vorbă goală? Tot ce se află în Lumea de sub Cer se întoarce la Cel ce le împlineşte pe toate".
"Cel ce-şi cunoaşte tăria bărbătească, dar îşi păstrează
[deopotrivă] blândeţea femeiască devine slujitorul lumii. Cel ce-i slujitor al lumii, nu este părăsit de Virtutea veşnică şi se întoarce la pruncie. Cel ce cunoaşte strălucirea, dar rămâne în întuneric devine unealta prin care oamenii cunosc Cerul. Astfel nu este părăsit de Virtutea veşnică şi se întoarce în Nemărginire. Cel ce cunoaşte mărirea, dar păzeşte umilinţa devine albia lumii. Albie a lumii fiind, Virtutea veşnică va fi din belşug cu el
şi el se va întoarce la simplitatea lemnului neprelucrat" .
(5) "Prin urmare, Omul Sfânt îndepărtează de la el necum-pătarea, bogăţia nemăsurată şi trufia".
(6) "Dao este luminos, dar pare întunecat. A merge înainte în Dao pare a merge înapoi. Calea (Dao) este netedă, dar pare plină de hârtoape. Virtutea superioară se aseamănă Văii, albul cel mai curat pare să fie şi cel mai batjocorit, Virtutea de necuprins pare neîndestulătoare, Virtutea trainică pare nestatornică, adevărul simplu pare de neînţeles".
(7) "Omul Sfânt este drept şi nu caută să-i judece pe alţii; e fără prihană şi nu caută să-i vatăme pe alţii; e cinstit şi nicicând nestăpânit; e luminos şi nu caută să strălucească." (58:4).
(8) "Prin urmare, Omul Sfânt nu se socoteşte niciodată măreţ şi astfel îi este cu putinţă să-ndeplinească lucrări măreţe.
(9) "De aceea, Omul Sfânt socoteşte că orice lucru este greu şi, drept urmare, nu întâmpină nicicând vreo greutate".
(10) "Prin urmare, Omul Sfânt nu făptuieşte prin propria-i putere şi deci nu dă greş, nu ţine lucrurile prin propria-i putere şi deci nu le pierde".
(11) "Omul Sfânt doreşte ce nu doreşte lumea, preţuieşte ce nu preţuieşte lumea, învaţă ce nu învaţă lumea; îi întoarce pe oameni din greşelile lor. Astfel, Omul Sfânt ajută cele zece mii de lucruri să fie ceea ce sunt, dar nu se încumetă să făptuiască". "Marea şi fluviul adună toate apele pentru că se află mai jos decât ele. De aceea, marea şi fluviul pot să domnească peste toate apele. Cine doreşte să se înalţe deasupra oamenilor, trebuie să se pună mai prejos decât ei. Cine doreşte să fie înaintea oamenilor, trebuie să se smerească şi să fie în urma lor. Prin urmare, Omul Sfânt stă deasupra, dar oamenii nu-L socotesc o...

pag. 234

Cum să ajungem la starea de vid şi linişte? Lao Zi a amintit de două lucruri:
În primul rând "Liniştită, se aşează jos": Femeia biruieşte adeseori bărbatul tocmai pentru că e liniştită şi supusă" . Apa când este "agitată" se evaporă, iar când este "liniştită" se strânge. La fel se întâmplă şi cu qi-suflul. Oamenii din vechime considerau că omul trăieşte prin acumulare de suflu şi moare când acesta se dispersează. Deci tot ce se agită, se ridică şi se evaporă, va pieri; iar tot ce e liniştit, imperturbabil, se strânge, va câştiga. Cel care e smerit şi umil, se aşează jos, are inima netulburată şi e stăpân pe viaţa lui; cel care se agită decade, nu are linişte În inimă, viaţa lui e de necontrolat, iar aceasta îl duce la pieire.
În al doilea rând "Astupă-ţi simţurile, închide-ţi poarta cunoaşterii" şi "curăţă gândurile tulburate": Astupă-ţi simţurile şi închide-ţi poarta cunoaşterii, curăţă inima, păstrând-o neîntinată ca o oglindă . Neliniştea omului adeseori este cauzată de vicleşuguri, ispite şi pofte ale firii pământeşti care sunt legate de instincte. Acestea sunt atât de puternice încât acoperă prezenţa duhului; sunt puternice, dar efemere precum norii, florile şi apele curgătoare dispar o dată cu stingerea vieţii. De aceea se manifestă printr-o lăcomie nerăbdătoare. Iar duhul, prin natura sa veşnică, se manifestă îngăduitor, liniştit, fără grabă şi agitaţie. Dacă omul reuşeşte să înlăture perturbările provocate de instinctele sale, duhul cel veşnic i se va arăta, de-venindu-i stăpânul vieţii.
De ce să intrăm în starea de vid şi de linişte? Conform lui Lao Zi: "Ajungând la capătul vidului inimii şi păstrând liniştea deplină, voi vedea întoarcerea celor zece mii de lucruri care prosperă laolaltă. Fiinţele şi lucrurile capătă o sumedenie de înfăţişări şi toate se vor întoarce la obârşia lor. întoarcerea la rădăcină se numeşte Linişte. Liniştea înseamnă întoarcerea la Viaţă. Reîntoarcerea la Viaţă se numeşte Veşnicie. Cunoaşterea Veşniciei se numeşte Iluminare. Necunoaşterea Veşniciei duce la neînfrânare, iar neînfrânarea duce la ruină. Cine cunoaşte Veşnicia devine îngăduitor; a fi îngăduitor înseamnă a fi drept. Cine este drept, devine desăvârşit. A fi desăvârşit înseamnă a fi una cu Cerul, a fi una cu Cerul înseamnă a fi una cu Dao. Cine e una cu Dao, trăieşte de-a pururi. Chiar trupul de-i piere, nu va fi nicicând primejduit" .
Nefiind în stare de vid şi linişte, omul vede numai cele zece mii de lucruri împrăştiate din jur lui şi nu pe Mama lor; vede numai lumea în care trăieşte şi nu pe Dao cel divin; este stârnit numai prin simţurile cărnii şi nu aude şoaptele duhului; este...

cartea a apărut în iulie 2009 la editura Herald, în cadrul colecţiei Daoism
traducător: Su Yan
cartea cuprinde 272 pagini în format 13x22cm şi o greutate de 0.255 kg
ISBN: 978-973-111-118-6
cartea a fost vizualizată de 309 ori începând cu data de 06.05.2011

Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.

Poşta Română
6.00 lei
Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
- Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 100.00 lei
Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe
8.00 lei
Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
- Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 100.00 lei
Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
19.00 lei
livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
- Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 250.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte

Magul din Java
(transformare personală, general, experienţe paranormale)

Cartea despre Tao
(Osho, general)

Învăţături spirituale despre Tao
(general)

Calea neştiutului Dao
(general)