Magia cerească - Filosofia ocultă sau magia

   CAPITOLUL X
       Despre numărul Şapte şi despre Scara lui

   Numărul şapte este un număr cu puteri multiple ce se manifestă în mai multe domenii, fiind compus din unu şi şase, sau din doi şi din cinci, sau din trei şi din patru, avându-l şi pe unu ce se adaugă la dublul lui trei; iată de ce, considerând toate numerele ce intră în alcătuirea lui şi care sunt o dovadă în sensul acesta, atât prin părţile ce îl compun cât şi prin el însuşi, şapte este un număr plin de măreţie. Pythagoricienii îl numesc vehiculul vieţii omeneşti, pentru că termenii din care este alcătuit nu se schimbă, pentru că se desăvârşeşte pe sine în virtutea dreptului său la totalitate, căci prin el se înţeleg atât trupul cât şi sufletul; corpul însuşi este alcătuit din patru elemente, având cele patru însuşiri ale acestora; tot aşa, numărul trei se referă la suflet, întrunind cele trei puteri ale acestuia, raţiunea, mânia şi lăcomia. Aşadar, numărul şapte este suma dintre trei şi patru, după care se îmbină sufletul cu trupul.
   însuşirile acestui număr contribuie la perpetuarea omului şi la alcătuirea sa, determinând conceperea lui, formându-l, zămislindu-l, hrănindu-l şi făcându-l să trăiască. Căci, dacă sămânţa bărbătească este primită în pântece, şi dacă rămâne acolo şapte ceasuri fără să se reverse în afară, este sigur că are în ea viaţă; iar dacă în primele şapte zile formează un cheag, înseamnă că este pregătită să ia chip omenesc; la şapte luni copilul este gata format şi există unii ce se nasc la şapte luni. După naştere, în cel de al şaptelea ceas se poate şti dacă nou-născutul va trăi, pentru că, potrivit acestui număr, cel care va putea suporta aerul şi după acest interval este pregătit să-şi înceapă viaţa. După şapte zile de la naştere îi cad resturile buricului; după de două ori câte şapte zile de la naştere începe să-şi întoarcă ochii înspre lumină; după cea de a treia săptămână, îşi roteşte uşor ochii şi îşi mişcă obrazul; la etatea de şapte luni încep să se formeze dinţii, iar după alte şapte luni poate să stea pe şezut fără să cadă; după al treilea interval de şapte luni, el începe să vorbească; după încă şapte luni, stă în picioare şi începe să meargă; după cinci intervale de câte şapte luni, copilul refuză să mai sugă de la sânul mamei. La şapte ani, încep să-i cadă primii dinţi de lapte iar în locul lor îi cresc alţii, mai potriviţi pentru a mesteca alimente solide şi tot până atunci îşi desăvârşeşte exerciţiul vorbirii. După al doilea interval de şapte ani, copiii devin puberi şi, de la această vârstă, au capacitatea de a se reproduce. După trei intervale de câte şapte ani, adolescentul devine bărbat în toată firea, puternic şi dezvoltat, cu barbă şi păr pe corp, iar mădularul lui devine puternic şi tare. Şi după această vârstă mai creşte, se dezvoltă pe lăţime, iar forma trupului lui se desăvârşeşte până la împlinirea a patru perioade de câte şapte ani. în cel de al cincilea septenar, îşi opreşte creşterea şi dezvoltarea, în cel de al şaselea interval de şapte ani, încearcă să-şi păstreze puterile dobândite. După cel de al şaptelea septenar, începe să fie grijuliu şi atent la felul cum trăieşte. Ajungând la cea de a şaptea decadă pentru cei mai mulţi, înseamnă că a ajuns la capătul vieţii, aşa cum spune profetul: Zilele vieţii tale vor fi de ani şaptezeci.
   Cea mai mare înălţime la care poate ajunge un bărbat este de şapte picioare. De asemenea, sunt şapte sisteme în corp ce-i completează dimensiunile, din lăuntru până în afară, înţelegând prin acestea măduva, oasele, nervii, venele, arterele, carnea şi pielea. Corpul omenesc are şapte organe principale, pe care grecii le numesc negre, limba, inima, ficatul, plămânul, splina şi cei doi rinichi. Părţile principale ale corpului omenesc sunt tot în număr de şapte, capul, pieptul, mâinile, picioarele şi părţile ruşinoase. Cu referire la respiraţie şi la hrană, este sigur că atunci când cineva nu respiră vreme de şapte ceasuri, el nu mai este în viaţă şi că, tot astfel, dacă nu mănâncă şapte zile, moare; aşa cum spun medicii, sângele din vene şi din...

   ...a cercetat cu atât de multă grijă acest număr încât, atunci când a înşirat ascendenţii lui Hristos, a preferat să-i lase pe unii de-o parte, numai şi numai pentru a se încadra în acest număr, 14.
   Cel de al cincisprezecelea număr este simbolul ascensiunilor spirituale şi, de aceea, se potriveşte foarte bine cu litania în cincisprezece psalmi, şi tot la acest număr se referă şi cei cincisprezece ani de răgaz din timpul domniei lui Iezechiel; ziua de cincisprezece din luna a şaptea era considerată zi de sfântă sărbătoare.
   Numărul şaisprezece compune un pătrat perfect şi, pentru că îl include şi pe zece, pythagoricienii l-au numit număr fericit; el mai reprezintă numărul profeţilor din Vechiul Testament, precum şi al celor doisprezece apostoli la care se adaugă cei patru evanghelişti, din Noul Testament.
   Teologii spun că numerele douăzeci şi opt şi douăzeci sunt numere nenorocite, din cauză că poporul lui Israel a stat douăzeci şi opt de ani în robia lui Eglon, regele Moabului; Iacob a fost luat în sclavie la douăzeci de ani iar Iosif a fost vândut la aceeaşi vârstă. în sfârşit, există multe animale ce au mai multe picioare, dar nu există niciunul care să aibă mai mult de douăzeci de picioare.
   Numărul douăzeci şi doi indică o foarte mare înţelep-ciune, pentru că alfabetul ebraic are douăzeci şi două de litere şi pentru că Vechiul Testament este scris în douăzeci şi două de cărţi.
   Numărul douăzeci şi opt ne spune ceva despre protecţia lunii, căci mişcarea ei, deosebindu-se de cea a celorlalte astre, este singura ce-şi încheie parcursul în douăzeci şi opt de zile, timp în care revine în acelaşi punct al Zodiacului din care a plecat. Din această cauză, în calculele astrale, socotim douăzeci şi opt de case ale Lunii, ele fiind deosebit de influente, având puteri aparte.
   Numărul treizeci este cu totul deosebit din cauza mis-terelor ce sunt cuprinse în el; Domnul nostru Iisus Hristos a început să fie cunoscut pe când avea trei decenii, căci, la vârsta de treizeci de ani a fost botezat, a început să facă minuni şi să propovăduiască împărăţia lui Dumnezeu. Ioan Botezătorul, tot la treizeci de ani, a început să predi-ce în pustie, pregătind căile Domnului; tot astfel, Iezechiel a început să prorocească la această vârstă. Iosif a fost scos din închisoare la treizeci de ani şi, tot atunci, Faraon l-a făcut mai-marele Egiptului.
   Doctorii evrei spun că treizeci şi doi este un număr al înţelepciunii, pentru că Avraam a stabilit ca fiind tot atâtea căile înţelepciunii. în schimb, pythagoricienii îl numeau numărul justiţiei, pentru că poate fi împărţit în numere egale, până la unu.
   Cei vechi erau foarte atenţi la numărul patruzeci, pe care îl cinsteau printr-o sărbătoare anume, numită Tessera-coston (adică, patruzeci de zile); se crede că acest număr are o putere generativă; sămânţa se aşează în matrice şi devine rodnică în patruzeci de zile, mai înainte ca ea să se transforme în corp organic perfect, pregătită să primească un suflet raţional prin toate măsurile şi proporţiile necesare ce contribuie la funcţiunile vieţii. Timp de patruzeci de zile după naştere, femeile sunt slăbite şi predispuse la îmbolnăviri; redevin sănătoase după ce şi-au făcut purificările cuvenite. în primele patruzeci de zile după naştere copiii nou-născuţi nu râd şi sunt în mare pericol, fiind expuşi îmbolnăvirilor. în religie, numărul patruzeci are semnificaţii aparte în ispăşiri, în canoane şi în multe dintre tainele cele mari, deoarece Domnul, în timpul potopului, a făcut să plouă pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; fiii lui Israel au rămas patruzeci de ani în pustie; nimicirea oraşului Ninive s-a înfăptuit în patruzeci de zile; sfinţii au consacrat acest număr ţinând post, căci Moise, Ilie şi Hristos au ajunat câte patruzeci de zile. Hristos a stat la sânul Fecioarei patruzeci de săptămâni iar, după naştere, înainte de a fi dus în templu, a rămas în Bethleem încă patruzeci de zile; a predicat mulţimii timp de patruzeci de luni; a zăcut în mormânt patruzeci de ceasuri şi s-a înălţat la cer după patruzeci de ore de la înviere. învăţaţii teologi ne încredinţează că acestea nu s-ar fi putut înfăptui dacă n-ar exista o taină anume privitoare la însuşirile ascunse pe care acest număr le are.

   Cel de al treilea aspect din Balanţă ne prezintă un bărbat violent, ţinând în mână un arc, în faţa lui aflându-se un al doilea bărbat, gol puşcă, precum şi un altul având într-o mână o pâine iar în cealaltă ţinând un pahar cu vin; semnificaţia acestor reprezentări constă în cele mai josnice pofte, arată plăcerea pentru cântece de petrecere şi pentru jocuri de noroc, lăcomia.
   Primul aspect al Scorpionului este reprezentat de o femeie ce pare cumsecade, cu o ţinută cuviincioasă, precum şi de doi bărbaţi care se bat între ei; favorizează buna-cuviinţă, frumuseţea, dar şi certurile, înjurăturile triviale, înşelăciunile, clevetirile, minciunile şi pierderile de vieţi.
   Al doilea aspect din acest semn este reprezentat de un bărbat şi de o femeie, în întregime goi, precum şi de un alt bărbat, aşezat pe pământ, având în faţa lui doi câini ce se muşcă unul pe altul; semnifică neruşinarea, înşelăciunea, prefăcătoria, invidia, bârfa, necazurile precum şi certuri între oameni.
   Al treilea aspect din Scorpion ne înfăţişează un om cu trupul îndoit, având capul în dreptul genunchilor, iar în spatele lui este o femeie care îl ciomăgeşte; aceste imagini semnifică beţia, fornicaţiile; apoi, stări de furie, violenţe, procese în tribunale.
   Aspectul primului decan din Săgetător este redat printr-un bărbat ce poartă armură, având într-o mână o sabie scoasă din teacă; acest aspect imprimă curaj, îndrăzneală şi libertate.
   Al doilea aspect din acest semn este reprezentat printr-o femeie care plânge şi care este acoperită cu un cearşaf; favorizează tristeţea, amărăciunea şi teama pentru sănătatea trupului propriu.
   Al treilea aspect din Săgetător primeşte înfăţişarea unui bărbat având o culoare asemănătoare cu cea a aurului, sau a unui bărbat ce trândăveşte jucându-se cu bastonul; îi reprezintă pe cei înzestraţi cu voinţă şi cu opinii puternice, ce răspund imediat răului ce li se face; favorizează certurile şi comiterea de fapte înspăimântătoare.
   Primul aspect din Capricorn este reprezentat printr-o femeie şi un bărbat negru ce-şi duce desagii plini; aceste imagini se referă la persoanele care îşi cheltuiesc averea pentru a-şi procura plăceri, curvia, pieirea în slăbiciune şi degradare.
   Cel de al doilea aspect al acestui semn ne arată două femei şi un bărbat care privesc o pasăre ce zboară în aer; reprezintă întrebările ce nu se pot pune şi cercetarea celor ce nu pot fi cunoscute.
   Al treilea aspect este reprezentat printr-o femeie cu trupul feciorelnic şi cuminte în tot ceea ce face, precum şi de un zaraf sau de un bancher ce-şi adună de pe o masă grămezile de aur; semnifică prudenţa în guvernare, dorinţa de a strânge avuţii şi zgârcenia.
   Primul aspect din Vărsător ne este arătat ca având forma unui bărbat grijuliu şi a unei femei care toarce; semnifică grijile, munca pentru câştigarea traiului de zi cu zi, sărăcia, starea umilă.
   Al doilea aspect din acest semn este reprezentat de un bărbat având o barbă lungă; semnifică înţelegerea, omenia, modestia, libertatea, traiul bun.
   Al treilea aspect din Vărsător ne este înfăţişat printr-un bărbat negru şi mânios; îi înseamnă pe cei care pârăsc şi fac dezvăluiri, favorizează obrăznicia şi neruşinarea.
   Aspectul din primul decan al Peştilor ne este înfăţişat printr-un bărbat bine îmbrăcat, dar care duce o sarcină în spinare; îi reprezintă pe cei ce călătoresc, care se mută dintr-un loc într-altul, pe cei ce sunt mereu neliniştiţi la gândul că nu vor câştiga destul pentru a-şi duce traiul.
   Aspectul al doilea din acest semn este înfăţişat printr-o femeie bine făcută şi cu chip frumos; semnifică pornirea de a pune mereu întrebări, îi reprezintă pe cei ce se încumetă să săvârşească fapte deosebite şi măreţe.
   Al treilea aspect din Peşti ne este arătat printr-un bărbat cu desăvârşire gol, sau de un bărbat tânăr având alături o tânără ce poartă o cunună de flori; semnifică odihna, trândăvia, fornicaţiile şi îmbrăţişările femeilor.

   CAPITOLUL LIII
       Nimeni nu poate face Previziuni dacă nu are cunoştinţe de Astrologie

   Am vorbit mai înainte despre diferite modalităţi de a face previziuni însă, pentru ca aceste strădanii să fie încununate de succes, trebuie aplicate regulile astrologiei; aşa cum pentru cunoaşterea oricărui secret ascuns este nevoie de o cheie, tot astfel se întâmplă şi în cazul previziunilor; avându-şi originea în astrologie, se bazează atât de mult pe aceasta încât, fără cunoaşterea ei, nu se poate obţine mare lucru sau chiar nu ajută la nimic. în acelaşi timp, previziunea astrologică, deoarece cauzele şi semnele ei provin din corpurile cereşti, ne oferă demonstraţiile cele mai convingătoare despre toate cele ce sunt sau care se fac în lumea noastră de aici-jos şi, cu atât mai mult, asupra celor ce ne sunt ascunse sau care urmează să se întâmple în viitor, prin situarea şi mişcările corpurilor cereşti.
   însă, nu este aici locul să spunem mai multe în aceas-tă privinţă, deoarece astrologii din antichitate ne-au lăsat tomuri groase despre această ştiinţă şi care sunt la îndemâna oricui ar vrea să le studieze. De aceea, fie că un fizionomist face aprecieri asupra conformaţiei corporale a cuiva, a obrazului, a frunţii sau a mâinii lui, fie că un ghicitor doreşte să descopere semnificaţia unui vis sau a unui auspiciu, dacă se doreşte să se ajungă la o dreaptă judecată, ei vor desena şi o hartă a cerului, pe care o vor cerceta pentru a se pune de acord cu ea. Indiciile cu adevărat importante trebuie extrase din această hartă, coroborate apoi cu probabilităţi asemănătoare şi cu ce spun semnele zodiacale. Tot astfel, când se întâmplă să avem o presimţire oarecare, trebuie desenată harta cerului din acel moment; va trebuie însă să se cerceteze şi cele ce s-au întâmplat pe parcursul anilor trecuţi cu prilejul marilor conjuncţii astrale sau în timpul eclipselor; trebuie să se mai ia aminte la naşterea principilor, naţiunilor, a regatelor şi a oraşelor în legătură cu lucrul presimţit; se vor mai avea în vedere originile, locurile pe care le ocupă, întemeierile, tranzitele, schimbările de loc şi călătoriile, direcţiile de mişcare şi ce determină acestea, precum şi locul de pe harta cerească unde se va întâmpla acea presimţire, pentru ca luând în calcul toate aceste aspecte să putem găsi o semnificaţie raţională şi credibilă a unui lucru de felul acesta.
   Pentru interpretarea viselor se va proceda în acelaşi fel şi în aceeaşi ordine, dar nu atât de amănunţit. Chiar şi nebunii nu pot prezice viitorul decât atunci când sunt tulburaţi de puterea astrelor sau de altele provenite din lumea de jos; din această cauză, la urmă, prezicerile lor trebuie corectate raportându-le la corpurile cereşti, aşa cum vedem în exemplul pe care ni-l oferă Lucan, poetul toscan:
   Cunoscând perfect ce vrea să spună tunetul când răbufneşte, ce semnifică sângele fierbinte din venele animalelor de jertfă, şi zborul păsărilor în văzduh.
   După ce se purifica oraşul în care se aducea sacrificiul şi după ce animalul era înjunghiat, se trecea la cercetarea măruntaielor şi, în sfârşit, după ce se analiza dispoziţia corpurilor cereşti, se rostea judecata profetică. în mod asemănător, geomantica ce operează cu farmece şi vrăji trebuie să fie foarte exactă; se înseamnă mai multe puncte pe pământ sau pe suprafaţa altui lucru, alegerea făcându-se la întâmplare sau dintr-un îndemn, puncte ce vor fi unite după modelul reprezentărilor cereşti simbolice, respectiv, ca cele şaisprezece din tabelul ce l-am prezentat într-un capitol anterior; iar aprecierile se vor face în maniera astrologilor în funcţie de însuşirile şi firea celor pe care le reprezintă.
   Mai trebuie subliniat şi că toată puterea şi certitudinea interpretărilor ce se fac prin magia naturală nu pot veni decât din cer şi din inteligenţa magicianului. Şi întrucât tot ce se mişcă, se agită şi se naşte în lumea de aici-jos îşi primeşte în mod necesar mişcările şi influenţele de la cele aflate mai presus, revenind mereu la acestea, atunci...