Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Manual de utilizare a creierului - vol. 2 vineri, 20 ianuarie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Manual de utilizare a creierului - vol. 2

excelenţa în NLP-ul sistemic
de Michael Hall, Bob G. Bodenhamer
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Manual de utilizare a creierului - vol. 2 Imaginea mare preţ Eu Sunt: 50,00 lei

preţ listă: 57,00 lei

reducere:
7,00 lei (12,28%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Manual de utilizare a creierului - vol. 2

Pentru a deveni Practitioner NLP (programare neurolingvistică) trebuie să porneşti într-o aventură - aventura de a învăţa să-ţi foloseşti la maximum potenţialul psihic. În această aventură, vei descoperi structura experienţei şi îţi vei utiliza mult mai eficient stările complexului minte-corp. Mai întâi, vei învăţa modelul NLP de bază. Urmează practica intensivă şi aplicaţii, pentru a dobândi aptitudini şi competenţă.
Oricine a experimentat NLP-ul e convins de magia şi forţa cu care această abordare lucrează cu dimensiunea umană. în mod cert, NLP-ul oferă numeroase modele şi tipare care fac minuni pentru minţile şi inimile oamenilor. Însă, dacă vrem să folosim această putere transformatoare în moduri profund magice, trebuie să operăm noi înşine având o minte puternică şi de pe o poziţie puternică.
Pentru a gândi sistemic despre NLP astfel încât să devenim adevăraţi profesionişti în utilizarea acestui model, trebuie să trecem dincolo de conţinut (meta) şi să învăţăm să gândim în termeni structurali. Mare parte din materialul acestui al doilea volum se concentrează exact asupra acestui aspect. Am inclus un capitol despre utilizarea presupoziţiilor. Dincolo de detaliile acelei secţiuni, este tipul de gândire pe care va trebui să o adoptaţi pentru a înţelege presupoziţiile, adică meta-gândirea despre structură şi proces, aflată dincolo de conţinut.
Introducere: Cum să devii maestru ... 11

Partea I: Introducere în excelenţă ... 19
Capitolul 1 - Gândirea sistemică despre NLP ... 21
Capitolul 2 - Cinematograful minţii ... 33
Capitolul 3 - Calea spre excelenţă ... 67

Partea a II-a: Stăpânirea celor patru meta-domenii NLP ... 105
Capitolul 4 - Cum să ne controlăm stările pe care le creează filmele noastre ... 107
Capitolul 5 - Controlul meta-stărilor ... 125
Capitolul 6 - Excelenţa în crearea meta-stărilor ... 163
Capitolul 7 - "Sub-modalităţile" ca meta-niveluri editoriale ... 193
Capitolul 8 - Meta-modalităţi ... 213
Capitolul 9 - Utilizarea profesionistă a programelor de percepţie ... 229
Capitolul 10 - O listare avansată a meta-programelor ... 251
Capitolul 11 - Sistemul de meta-reprezentare ... 287
Capitolul 12 - Meta-Magia şi Meta-Modelul extins ... 303

Partea a III-a: NLP-ul sistemic ... 317
Capitolul 13 - NLP-ul sistemic ... 319
Capitolul 14 - Meta-stările ca teorie a câmpului unificat ... 347
Capitolul 15 - Teorii ale câmpului unificat pentru NLP ... 365

Partea a IV-a: Modelarea folosind NLP-ul sistemic ... 393
Capitolul 16 - Modelul Strategiilor NLP îmbogăţit ... 395
Capitolul 17 - Modelarea cu ajutorul meta-nivelurilor ... 417

Partea a V-a: Excelenţa personală ... 443
Capitolul 18 - Utilizarea profesionistă a transei ... 445
Capitolul 19 - Linii mentale ... 475
Capitolul 20 - Utilizarea liniilor mentale în viaţa de zi cu zi ... 503
Capitolul 21 - Limbajul presupoziţional. Partea I ... 527
Capitolul 22 - Limbajul presupoziţional. Partea a II-a ... 551
Capitolul 23 - NLP-ul practic ... 579
Capitolul 24 - Excelenţa NLP ... 605

Bibliografie ... 611
Despre autori ... 619
Glosar de termeni folosiţi în NLP ... 627

Listă a figurilor
2.2 Modelul de comunicare fundamental al NLP-ului ... 43
2.3 Meta-nivelurile producţiei interne ... 47
4.1 Cele trei diviziuni ale personalităţii ... 108
4.2 Componentele magiei neuro-lingvistice ... 109
4.3 Jurnal al stărilor ... 114
4.4 Balanţa emoţiilor ... 120
5.4 Abstracţiuni de ordin secundar sau stări-despre-stări ... 138
5.6 De la "gând" la "convingere" ... 144
5.7 Nivelurile minţii ... 149
6.1 Uciderea dragonului ... 178
6.2 Continuum al întâmpinării cu bucurie ... 182
7.1 Validarea unui gând ... 207
7.3 "Sub-modalităţile": Simbolurile cinematografice ale reprezentărilor senzoriale ... 211
10.1 Niveluri de gândire şi limbaj ... 254
11.5 Meta-Modelul ... 300
12.2 Meta-Modelul extins ... 315
13.1 Bătrână urâtă/femeie frumoasă ... 336
14.1 Buclele de feedback multiple ... 360
15.1 Jungle Gym ... 368
15.3 Privire de ansamblu asupra celor cinci modele care formează teoria câmpului unificat a lui Dilts ... 369
15.4 Sistem de modele ... 370
16.2 Diagrama modelului TOTE ... 400
16.3 Modelul TOTE pentru ortografiere ... 402
16.4 Modelul TOTE ... 403
17.1 Modelareal şi Modelarea II ... 418
17.2 Meta-niveluri în strategia de ortografiere ... 421
17.5 Nivelurile neuro-logice sau nivelurile de convingeri ... 429
17.6 Niveluri neuro-logice ... 430
17.9 Imprimări şi etape de dezvoltare a inteligenţei ... 432
17.10 Remodelarea şi nivelurile neuro-logice ... 434
17.11 Modelarea utilizând meta-nivelurile: cadre până sus ... 441
18.1 Starea hipnotică ... 448
18.2 Cum simţim transa ... 451
18.5 Nivelurile logice de "timp" ... 464
19.1 Cutia magică sau cubul magic ... 486
19.2 Liniile mentale Pascal ... 492
21.2 "Direcţiile" minţii ... 544
22.1 Sau inclusiv/exclusiv ... 556

pag. 22-23

   Gândirea sistemică

   În mare măsură, gândirea sistemică este cea care face diferenţa între nivelul NLP Practitioner - de exemplu, să cunoşti părţile şi elementele modelului, să foloseşti tehnologia, să urmezi tiparele - şi nivelul Master Practitioner. Dincolo de părţi şi elemente se află măiestria de a şti cum să îmbini totul într-un sistem. Adică să gândeşti sistemic. Gândirea sistemică este esenţială pentru a stăpâni cu adevărat acest model non-aristotelic minte-corp. Este unul dintre obiectivele principale pe care ni le-am propus în cartea de faţă.
   A-l îndeplini, însă, e cu totul altceva. Aşadar, cum învăţăm să gândim sistemic? Cum integrăm gândirea sistemică între abilităţile şi procesele noastre NLP?
   Totul începe cu o privire proaspătă asupra NLP-ului ca sistem: părţile şi elementele cave alcătuiesc modelul, modul în care se potrivesc aceste elemente, felul în care ele operează ca sistem. De asemenea, e necesar să micşorăm şi să mărim distanţa focală asupra materialelor. Adică să ne focalizăm asupra detaliilor unui anume tipar sau a unei înţelegeri, apoi să ne depărtăm pentru a avea o imagine mai largă, tiparul de ansamblu care se obţine însumând părţile, dar care înseamnă mai mult decât suma părţilor respective. Aici intervine ceva diferit, dar şi ceva în plus.
   Pentru a gândi sistemic, e necesar să trecem dincolo de "gândirea în părţi". Gândirea în părţi este opusul gândirii sistemice. Poţi să cunoşti toate părţile, elementele, chiar mecanismele şi procesele care leagă între ele aceste părţi, dar să nu fii capabil să vezi ori să sesizezi sistemul.
   Sistemele nu sunt obiecte văz-auz-simţire. Ele presupun relaţii, tipare şi procese invizibile care au loc între elementele componente. Aşadar, pe măsură ce abordăm gândirea sistemică, trecem dincolo, depăşim gândirea în detaliu. Ne însuşim meta-programul gândirii globale, apoi gândirea gestalt. Cu cât atenţia voastră conştientă este concentrată asupra detaliilor, a conţinutului, cu atât vă va fi mai greu să stăpâniţi NLP-ul. Însă, dacă vreţi cu adevărat să deveniţi experţi, când înţelegeţi acest lucru, gândirea voastră se va schimba; atenţia voastră va deveni una riobală.
   Realmente, veţi deveni mai competenţi în ceea ce noi numim meta-detaliere. Nu faptul că veţi vedea imaginea de ansamblu în loc să vă concentraţi asupra detaliilor este important. O asemenea descriere ar însemna rindire liniară, gândire fie/fie şi gândire de-a lungul unui continuum. Fie global, fie specific. Esenţial este că veţi deveni mai flexibili şi veţi reuşi să vă mutaţi atenţia de la detalii la imaginea de ansamblu şi de la însamblu la detalii. Însă, dacă ai o imagine de ansamblu în procesarea informaţiilor nu înseamnă automat că ai o mai bună gândire sistemică. Gândirea globală (ca meta-program de ghidare) nu e unul şi acelaşi lucru cu gândirea sistemică. Prima o uşurează oarecum pe a doua, dar nu se suprapun. Am întâlnit mulţi oameni cu gândire globală, dar care nu gândesc sistemic, prin urmare nu sunt experţi în NLP.
   Când gândeşti sistemic, poţi să revii, să mergi meta şi să ai o imagine a întregului. Este un lucru esenţial. Dar e mai mult decât atât. Gândirea sistemică presupune reflexivitatea la care facem referire când descriem Meta-Stările - ea ne permite să ne deplasăm în cerc la modul eficient.
   Cuvântul-cheie este "eficient". Cu toţii ştim să mergem în cerc. E pur şi simplu o descriere a modului în care funcţionează conştiinţa, cu toate astea mulţi oameni nu au o părere bună despre acest lucru. Ba chiar îl detestă. încearcă să nu procedeze astfel. Dar, refuzând să accepte ambiguitatea, faptul că nu ştiu şi complexitatea, ei comit o greşeală gravă. Pentru a gândi sistemic, trebuie să învăţăm să ne angajăm în bucle, chiar în spirale, şi să ne bucurăm de întregul proces. Abia atunci vom învăţa să dirijăm gândirea sistemică în mod eficient. E un adevărat chin pentru cei care preferă şi se lasă conduşi de "procedură" ca meta-program.
   Procesarea şi sortarea pe bază de procedură reprezintă un ultim pas important al gândirii sistemice. După ce am pătruns, am explorat, am experimentat, am dansat în buclele conştiinţei şi am modelat sistemul, e necesar să sortăm etapele care au dus la alcătuirea întregului. In continuare, putem crea un proces liniar progresiv care le permite altora să copieze experienţa. E nevoie să aducem laolaltă, în ultima etapă, toată...

pag. 22-23

   Gândirea sistemică

   În mare măsură, gândirea sistemică este cea care face diferenţa între nivelul NLP Practitioner - de exemplu, să cunoşti părţile şi elementele modelului, să foloseşti tehnologia, să urmezi tiparele - şi nivelul Master Practitioner. Dincolo de părţi şi elemente se află măiestria de a şti cum să îmbini totul într-un sistem. Adică să gândeşti sistemic. Gândirea sistemică este esenţială pentru a stăpâni cu adevărat acest model non-aristotelic minte-corp. Este unul dintre obiectivele principale pe care ni le-am propus în cartea de faţă.
   A-l îndeplini, însă, e cu totul altceva. Aşadar, cum învăţăm să gândim sistemic? Cum integrăm gândirea sistemică între abilităţile şi procesele noastre NLP?
   Totul începe cu o privire proaspătă asupra NLP-ului ca sistem: părţile şi elementele cave alcătuiesc modelul, modul în care se potrivesc aceste elemente, felul în care ele operează ca sistem. De asemenea, e necesar să micşorăm şi să mărim distanţa focală asupra materialelor. Adică să ne focalizăm asupra detaliilor unui anume tipar sau a unei înţelegeri, apoi să ne depărtăm pentru a avea o imagine mai largă, tiparul de ansamblu care se obţine însumând părţile, dar care înseamnă mai mult decât suma părţilor respective. Aici intervine ceva diferit, dar şi ceva în plus.
   Pentru a gândi sistemic, e necesar să trecem dincolo de "gândirea în părţi". Gândirea în părţi este opusul gândirii sistemice. Poţi să cunoşti toate părţile, elementele, chiar mecanismele şi procesele care leagă între ele aceste părţi, dar să nu fii capabil să vezi ori să sesizezi sistemul.
   Sistemele nu sunt obiecte văz-auz-simţire. Ele presupun relaţii, tipare şi procese invizibile care au loc între elementele componente. Aşadar, pe măsură ce abordăm gândirea sistemică, trecem dincolo, depăşim gândirea în detaliu. Ne însuşim meta-programul gândirii globale, apoi gândirea gestalt. Cu cât atenţia voastră conştientă este concentrată asupra detaliilor, a conţinutului, cu atât vă va fi mai greu să stăpâniţi NLP-ul. Însă, dacă vreţi cu adevărat să deveniţi experţi, când înţelegeţi acest lucru, gândirea voastră se va schimba; atenţia voastră va deveni una riobală.
   Realmente, veţi deveni mai competenţi în ceea ce noi numim meta-detaliere. Nu faptul că veţi vedea imaginea de ansamblu în loc să vă concentraţi asupra detaliilor este important. O asemenea descriere ar însemna rindire liniară, gândire fie/fie şi gândire de-a lungul unui continuum. Fie global, fie specific. Esenţial este că veţi deveni mai flexibili şi veţi reuşi să vă mutaţi atenţia de la detalii la imaginea de ansamblu şi de la însamblu la detalii. Însă, dacă ai o imagine de ansamblu în procesarea informaţiilor nu înseamnă automat că ai o mai bună gândire sistemică. Gândirea globală (ca meta-program de ghidare) nu e unul şi acelaşi lucru cu gândirea sistemică. Prima o uşurează oarecum pe a doua, dar nu se suprapun. Am întâlnit mulţi oameni cu gândire globală, dar care nu gândesc sistemic, prin urmare nu sunt experţi în NLP.
   Când gândeşti sistemic, poţi să revii, să mergi meta şi să ai o imagine a întregului. Este un lucru esenţial. Dar e mai mult decât atât. Gândirea sistemică presupune reflexivitatea la care facem referire când descriem Meta-Stările - ea ne permite să ne deplasăm în cerc la modul eficient.
   Cuvântul-cheie este "eficient". Cu toţii ştim să mergem în cerc. E pur şi simplu o descriere a modului în care funcţionează conştiinţa, cu toate astea mulţi oameni nu au o părere bună despre acest lucru. Ba chiar îl detestă. încearcă să nu procedeze astfel. Dar, refuzând să accepte ambiguitatea, faptul că nu ştiu şi complexitatea, ei comit o greşeală gravă. Pentru a gândi sistemic, trebuie să învăţăm să ne angajăm în bucle, chiar în spirale, şi să ne bucurăm de întregul proces. Abia atunci vom învăţa să dirijăm gândirea sistemică în mod eficient. E un adevărat chin pentru cei care preferă şi se lasă conduşi de "procedură" ca meta-program.
   Procesarea şi sortarea pe bază de procedură reprezintă un ultim pas important al gândirii sistemice. După ce am pătruns, am explorat, am experimentat, am dansat în buclele conştiinţei şi am modelat sistemul, e necesar să sortăm etapele care au dus la alcătuirea întregului. In continuare, putem crea un proces liniar progresiv care le permite altora să copieze experienţa. E nevoie să aducem laolaltă, în ultima etapă, toată...

pag. 148-149

   Cum transformăm filmul "eşecului"

   Gândiţi-vă că "eşecul" e o stare pe care unii oameni o experimentează şi o declanşează printr-un singur cuvânt care îi îndeamnă să ruleze în minte un film negativ. Vorbim deja despre o meta-stare care se referă la un cadru mental privind eşecul.
   Să începem prin a întreba: "Unde simţi eşecul în corpul tău?" În general, cei mai mulţi oameni nu vor fi capabili să vă răspundă. De ce? Pentru că eşecul nu este un sentiment, ci o evaluare şi o judecată. Ca nominalizare, el indică faptul că am generalizat pe baza anumitor evenimente şi am evaluat acele evenimente. Iată de ce majoritatea oamenilor nu experimentează "eşecul" ca senzaţie kinestezicâ. Când cineva ia această nominalizare şi se identifică apoi cu ea ("Sunt un eşec"), persoana respectivă creează prin aceste cuvinte o structură de meta-stare mult mai complexă.
   Să chestionăm limbajul pentru a dezlipi suferinţa codificată în interior:
    In ce anume ai eşuat?
    Când ai eşuat în privinţa acestui lucru?
    Ce criterii şi standarde foloseşti pentru a face această evaluare?
    Cât de des ai eşuat în privinţa acestui lucru?
    Ce lucruri ai învăţat care te vor ajuta acum să reuşeşti?
    Ce ajustări intenţionezi să faci?

   Aceste întrebări de modelare şi de indexare abordează felul în care o persoană îşi alcătuieşte harta unui film interior. Ele funcţionează asemeni unui critic de film care desface în bucăţi intriga ineficientă şi modul în care e structurat scenariul unui film. îl îndeamnă pe actor să recitească într-un mod critic replicile, pentru a vedea dacă intriga filmului are cu adevărat o semnificaţie.
   Acest lucru ucide sau îmblânzeşte starea-dragon încapsulată în replica "Sunt un eşec". Pentru a crea o astfel de stare toxică, o persoană trebuie să ia o experienţă de non-succes şi, pornind de la ea, să generalizeze până ajunge la ideea de "eşec". Apoi, să o încadreze ca fiind serioasă, periculoasă, personală şi având caracter de previziune. În continuare, acea persoană trebuie să se identifice cu ea şi să o utilizeze ca eticheta sa de identitate, apoi să-şi închidă mintea faţă de orice alte experienţe de învăţare şi competenţe şi să folosească "eşecul" ca pe o cutie în care să-şi întemniţeze speranţele.

   Reflexivitatea Meta-Stărilor

   În centrul modelului Meta-Stărilor avem o stratificare dinamică şi fluidă pe niveluri ale minţii. Nivelurile gândirii ne permit să ne deplasăm mai uşor de la un gând de nivel primar la unul de nivel secundar, de nivel terţiar şi aşa mai departe. Ne oferă o modalitate de a sorta confuzia care apare de obicei când ne gândim la stratificarea minţii. Din punct de vedere istoric, filosofii s-au tot învârtit în cerc asupra acestui subiect şi s-au pierdut, confundând straturile cu un soi de entitate aflată în interiorul "minţii" (încă una dintre nominalizările lor). Prin urmare, au pornit să caute "fantoma din maşinărie". Bineînţeles, nu există nicio rantomă în maşinăria minţii.
   Atunci, despre ce este vorba? Este vorba despre reflexivitate. Din punct de vedere conceptual, aceasta înseamnă că putem să ieşim din gândurile...

pag. 322-323

   ...aflate în interiorul şi în spatele experienţelor mai complexe şi stratificate şi să le identificăm la alte persoane în timp ce comunică.
   Urcăm şi instalăm un cadru superior, iar acesta, la rându-i, guvernează şi controlează experienţa şi ne permite să ajustăm mesajele superioare care organizează lucrurile. În felul acesta preluăm controlul asupra propriilor categorii conceptuale, a contextelor şi cadrelor care guvernează semnificaţiile pe care le experimentăm. Răspunde la întrebarea: "Ce structură de organizare folosesc eu...?"
   Putem astfel să caracterizăm, să ajustăm şi să structurăm stările. Acum putem să caracterizăm, să ajustăm şi să structurăm proprietăţile (sau calităţile) experienţelor de stare pe care le dorim. Prin urmare, putem să ajustăm, să echilibrăm şi să creăm o sinergie a stărilor noastre.
   Procedând astfel, putem să evităm "erorile de categorie" de nivel logic. Ne obişnuim să identificăm diferenţa dintre descriere şi evaluare, astfel încât să nu confundăm nivelurile. învăţăm să recunoaştem şi să utilizăm termeni multiordinali. Acest lucru ne permite să lucrăm cu realitatea în mod holistic.

   Crearea meta-stărilor ca gândire sistemică

   Fiecare "sistem" este alcătuit din numeroase părţi interactive în care introducem ceva şi apoi obţinem un rezultat. Un "sistem" procesează informaţiile introduse pentru a le transforma în rezultat. În general, un sistem primeşte informaţii şi produce un răspuns la acele informaţii. În consecinţă, un sistem va avea bucle de feedback şi bucle de anticipare (feed-forward). Acestea pot fi deschise sau închise, în funcţie de natura sistemului.
   Dată fiind definiţia de bază a unui "sistem", ce înseamnă "să gândeşti" sistemic? Cum ne ajută Meta-Stările să dobândim o gândire sistemică?
   Răspunsul este următorul: întrucât conştiinţa autoreflexivă sau reflexivitatea descrie în principal procesul de meta-stare, ea descrie şi gândirea non-liniară. Acesta este motivul pentru care învăţarea Meta-Stărilor implică un tip de gândire diferit. Este mai degrabă non-liniară decât liniară, este "atât/cât şi" mai degrabă decât "fie/fie". Este simultană mai degrabă decât secvenţială. Este "meta-detaliere" mai degrabă decât "fie global, fie specific". Este reflexivitate stratificată în cadrul unui proces haotic mai degrabă decât o procedură bine stabilită.
   Această descriere oferă multe distincţii pe care le vom sorta în acest capitol, în diferite moduri. Mai întâi, vom prezenta un set de principii fundamentale care guvernează meta-nivelurile; apoi vom identifica şaisprezece interfeţe de stare-peste-stare care au loc în sistemul neuro-semantic minte-corp; după aceea, vom transpune aceasta în termeni de gândire a sistemelor.

   Principii pentru o gândire sistemică

   Aşa cum presupoziţiile NLP stabilesc ipotezele teoretice şi epistemologice în NLI| avem şi un set de presupoziţii pe care le folosim ca premise sau principii fundamentale pentru a gândi despre logica meta-nivelurilor. Următoarele principii rezumă şi totodată indică diversele tipuri de gândire pe care le folosim în Meta-Stări.
   1. "Nivelurile logice" superioare conduc, modelează, organizează si controlează nivelurile inferioare.
   Gregory Bateson (1972) a fost cel care a formulat acest principiu fundamental despre "nivelurile logice". Inspirându-se din Russell şi White-head şi din teoria lor despre tipurile logice, Bateson a aplicat-o în cazul învăţării, schizofreniei, artei, comunicării şi înţelepciunii. Un meta-nivel serveşte întotdeauna drept cadru de referinţă care îi clasifică şi îi împarte membrii în categorii. Astfel, instalează cadrul de semnificaţie pentru aceşti membri, deci stabileşte filtrul şi cheia interpretativă privind modul de a gândi despre membrii săi. În calitate de cadru superior, "informează" despre semnificaţia acestor membri şi despre cum ar trebui să răspundem la astfel de lucruri. În felul acesta, nivelul sau cadrul superior guvernează cadrele inferioare. Datorită acestui fapt, nivelurile superioare sau meta-nivelurile operează ca "atractori" într-un sistem care se autoorganizează.
   Practic, înseamnă că de fiecare dată când instalăm un cadru de referinţă de nivel superior, împuternicim acel cadru să domine şi să impregneze nivelurile inferioare.

pag. 446-447

   Partea I

   Ce este hipnoza, la urma urmei?


   În primul rând, hipnoza este experienţa şi procesul prin care se modifica starea unei persoane. În hipnoză, în mod specific, pătrundem în interior şi accesăm semnificaţii, amintiri, plăsmuiri şi înţelegeri. Se creează o focalizare internă a atenţiei, astfel încât, din exterior, putem să arătăm ca şi cum am dormi sau am fi duşi departe. De fapt, pur şi simplu a avut loc o tranziţie dintr-o stare într-alta. Cuvintele şi grupurile nominale fără referent nu ne permit să alegem ceva concret din mediul nostru imediat ori să transpunem imediat pe ecranul nostru de reprezentare. Acest fapt evocă o focalizare internă. Trebuie să pătrundem în interior pentru a crea, a inventa şi/sau a rememora informaţiile care ne permit să creăm filmul nostru intern.
   Aceasta înseamnă că hipnoza este un răspuns la limbaj, la idei şi la crearea semnificaţiei. Ne hipnotizăm pe noi înşine şi îi hipnotizăm pe alţii comunicând şi mutându-ne atenţia spre un alt referent. Dacă acea stare este una care îi fortifică sau una care îi vlăguieşte, asta e o cu totul altă chestiune. Bandler şi Grinder (1979) au descris-o după cum urmează: "Hipnoza nu este în mod fundamental diferită de orice comunicare eficientă. Nu există hipnoză ca proces separat şi distinct", [p. 21
   Când pătrundem în interior şi ne concentrăm puternic asupra unui gând, asupra unei idei, a unei amintiri sau a unei emoţii, ne dezvoltăm o transă "mai profundă" şi mai puternică. Concentrarea noastră devine mai intensă şi mai focalizată. Cu cât intrăm "mai adânc" sau "mai sus" în astfel de stări de transă, cu atât părem mai absenţi, ca şi cum am fi în cu totul altă parte. Şi, în mintea noastră, chiar suntem... în altă parte.
   O asemenea înţelegere a stărilor de transă ne ajută să conştientizăm că transa este un fenomen care se produce în mod natural şi pe care îl facem cu toţi. Intrăm în astfel de stări de fiecare dată când suntem absorbiţi de o sarcină, când suntem captivaţi de elocvenţa "magică" a unui vorbitor, când suntem prinşi de un film sau când visăm cu ochii deschişi în timp ce şofăm pe autostradă. Tot ce ne captează atenţia şi ne subjugă inima poate să arunce o vrajă asupra noastră. O poveste captivantă poate să facă acest lucru. Acelaşi lucru poate să-l facă şi o bârfă savuroasă. Stările hipnotice nu sunt deloc ciudate, nu sunt misterioase, supranaturale, demonice sau apanajul câtorva oameni speciali.
   Când ne schimbăm orientarea faţă de realitate, experimentăm o orientare diferită faţă de realitate. În mod tipic, în stările de transă trecem de la o orientare spre exterior la una spre interior, către matricele cadrelor noastre. Şi, întrucât aceste niveluri superioare implică gânduri care sunt în general în exteriorul atenţiei noastre conştiente, spunem că mintea noastră "inconştientă" a devenit dominantă. De fapt, această terminologie creează unele dintre neînţelegerile în legătură cu hipnoza. Când ne îndreptăm atenţia spre interior şi ne ocupăm de ceea ce în mod tipic nu este conştient, în interior devenim foarte conştienţi de acele gânduri şi în acelaşi timp nu mai suntem atenţi la (conştienţi de) mediul înconjurător.

   Suntem "inconştienţi"?

   Da şi nu. Suntem simultan e-conştienţi de un lucru şi conştienţi de un altul. Ceea ce era în conştiinţă este acum în afara conştiinţei. Lucrul de care nu eram conştienţi este acum conştientizat. Când vorbim de niveluri ale minţii, nu suntem niciodată conştienţi simultan de toate lucrurile pe care le ştim. Acum intră în joc numărul magic 7-plus-sau-minus-2 biţi de informaţie al lui George Miller. Din punct de vedere practic, e suficient să stratificăm mai multe niveluri ale conştientei şi să distragem atenţia între ele pentru a crea diferite tipuri de stări inconştiente. În general, "inconştient" înseamnă în afara conştientei. Uneori, când ne referim la "ce ştie" sistemul nostru imunitar, sistemul nervos autonom sau la alte informaţii "sub-conştiente", folosim tot termenul de "inconştient".
   Folosind aceşti termeni pentru a descrie diferitele tipuri, niveluri şi stiluri de cunoaştere din sistemul nostru minte-corp, este bine să reţinem că nu avem decât o minte. Nu avem "o minte inconştientă" şi apoi o minte conştientă. Când mintea noastră se concentrează asupra unor...

pag. 600-601

   7. Găseşte semnificaţii pozitive pentru evenimente negative.
   Ce semnificaţie pozitivă ar fi putut să aibă acel eveniment la un alt nivel?

   8. Reeditează.
   Ia aceste învăţături şi resurse pozitive şi întoarce-te la un moment aflat înainte ca toate aceste evenimente negative să se fi petrecut şi foloseşte-le în timp ce le retrăieşti.

   Tiparul de luare a deciziilor

   Uneori, când încercăm să luăm o hotărâre, ne luptăm cu indecizia. însă, întrucât experienţa noastră de "luare a unei decizii" implică folosirea filmelor mentale interne, producerea unor decizii mai bune implică folosirea sistemelor de reprezentare în ordinea cea mai eficientă. In general, ne e greu să "simţim" o alegere bună şi să luăm decizii bune fără să comparăm vizual alternativele. Folosind acest tipar, putem să producem decizii de calitate superioară.
   Ca nominalizare, cuvântul "decizie" se referă la procesul de a decide între alternative. Mişcându-ne înainte şi înapoi printre alternative, luând în considerare sau alegând mai întâi o alternativă, apoi alta, e necesar să facem acest lucru dintr-o meta-poziţie care să ne permită o perspectivă mai amplă asupra lucrurilor. Ca să luăm cele mai eficiente decizii trebuie să folosim meta-stări bogate în resurse, pentru o observare lucidă şi pentru a aplica cele mai înalte valori şi principii.

  Tiparul

   1. Identifică o arie de decizie.

   Ce decizie ai vrea să iei? Ai un rezultat formulat corespunzător în legătură cu ceea ce vrei ca decizia să facă pentru tine?
   2. Accesează o posibilitate vizuală.
   Mai întâi, permite-ţi să vezi o posibilă decizie şi soluţia pe care ea o aduce. (Când lucrezi cu cineva, gesticulează spre dreapta şi asigură-te că persoana te urmăreşte vizual.)
   3. Meta-comentează în legătură cu acea opţiune.
   Când te gândeşti la posibilele opţiuni şi vezi ceea ce vezi, ce gânduri şi sentimente îţi vin în minte?
   (Gesticulează în jos şi spre dreapta în timp ce exprimi acest lucru, pentru a facilita discuţia despre imagine, sau gesticulează în sus spre o meta-poziţie.)
   4. Accesează un răspuns kinestezic.
   In timp ce faci acest lucru, pur şi simplu observă cum te simţi având această opţiune.
   Iţi place această opţiune când te uiţi la ea?
   5. Repetă pentru alte opţiuni.
   Ce alte posibilităţi ai? Vezi-le, simte-le. Sunt luate în considerare toate opţiunile semnificative la care te poţi gândi?
   6. Mergi meta, pentru a selecta cea mai bună variantă.
   Acum, că ai văzut şi ai simţit toate aceste posibilităţi, vreau să te îndepărtezi de ele şi să adopţi o meta-poziţie deasupra lor. în timp ce faci acest lucru, ce criterii vei folosi pentru a lua decizia ta?
   Care dintre aceste standarde este cel mai important? Care e pe locul al doilea? Care opţiune crezi că îndeplineşte majoritatea criteriilor tale?
   7. Efectuează o trimitere în viitor.
   Selectând cea mai dorită soluţie, când plasezi această opţiune în filmul tău mental şi apoi îl rulezi cu maximă conştientizare senzorială, cum funcţionează ea şi cum se potriveşte în viaţa şi în viitorul tău?
   8. Verifică dacă există obiecţii.
   Eşti pe deplin aliniat cu această alegere? Există vreo parte care să obiecteze la această opţiune? De ce anume ai nevoie pentru a integra obiecţia în opţiunea ta?
   Ce preţ vei plăti pentru această alegere? Ce preţ ai plăti pentru o altă alegere?

  • cartea a apărut în mai 2012 la editura Vidia, în cadrul colecţiei Dezvoltare umană - NLP
  • traducător: Nicoleta Radu
  • cartea cuprinde 656 pagini în format 16.5x24.5cm şi o greutate de 0.820 kg
  • ISBN: 978-606-8414-01-0
  • cartea a fost vizualizată de 3050 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Manual de utilizare a creierului - vol. 2"
carţi din acelaşi domeniu cu "Manual de utilizare a creierului - vol. 2"
(psihologie > NLP)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare vineri, 20 ianuarie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar