Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Mindset sâmbătă, 23 septembrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Mindset

o nouă psihologie a succesului
de Carol S. Dweck
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Mindset Imaginea mare preţ Eu Sunt: 31,00 lei

preţ listă: 33,00 lei

reducere:
2,00 lei (6,06%)
momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Mindset

Gândeşte-te la inteligenţa, talentele şi personalitatea ta. Le simţi ca pe nişte aspecte rigide, de neschimbat? Sau eşti de părere că ţi le poţi dezvolta în timp?
Oamenii cu mentalitate rigidă cred că însuşirile lor fundamentale sunt un dat, că inteligenţa şi talentele lor nu pot fi schimbate. Oamenii cu mentalitate flexibilă, pe de altă parte, sunt de părere că-şi pot dezvolta calităţile prin strădanie şi dăruire.
Carol S. Dweck discută pe larg despre influenţele celor două tipuri de mentalitate în toate aspectele vieţii, de la afaceri la dragoste. Şi susţine că poţi oricând să-ţi schimbi gândirea din rigidă în flexibilă, trecând, aşadar, în tabăra oamenilor de succes.
Introducere ... 7

Capitolul 1
Două mentalităţi ... 11
Capitolul 2
Mentalităţile, privite în profunzime ... 27
Capitolul 3
Adevărul despre înzestrare şi randament ... 82
Capitolul 4
Sport: mentalitatea învingătorului ... 120
Capitolul 5
Afaceri: mentalitatea şi leadershipul ... 159
Capitolul 6
Relaţii: mentalitatea şi dragostea ... 212
Capitolul 7
Părinţi, profesori şi antrenori: cum se formează mentalitatea? ... 253
Capitolul 8
Schimbarea mentalităţii: atelier de lucru ... 309

Note ... 357
Lecturi recomandate ... 377

pag. 32-33

   ...atenţie atunci când li s-a comunicat că răspunsurile lor erau bune sau greşite.
   Când li s-au prezentat informaţii cu rol în învăţare, acestea n-au mai afişat nicio urmă de interes. Nici când au greşit câte-un răspuns nu s-au arătat interesate să afle varianta corectă.
   Doar persoanele cu mentalitate flexibilă au fost foarte atente la informaţiile noi prin care-şi puteau îmbogăţi cunoştinţele. Doar lor li s-a părut prioritar să înveţe.

   Prioritatea ta care e?

   Dacă ai avea de ales, ce-ai alege? Un succes garantat, care să-ţi confirmare abilităţile, sau să fii provocat în permanenţă?
   Oamenii trebuie să ia astfel de decizii nu doar cu privire la aspecte intelectuale. Ei trebuie, de asemenea, să decidă ce fel de relaţii îşi doresc: unele în care să se simtă flataţi sau unele care să-i provoace să se dezvolte? Cum arată partenerul tău ideal? Le-am pus această întrebare unor adulţi tineri şi voi reda mai jos răspunsurile lor.
   Aceia cu mentalitate rigidă au afirmat că partenerul ideal ar trebui:
    să-i pună pe un piedestal;
    să-i facă să se simtă perfecţi;
    să-i venereze.
   Cu alte cuvinte, partenerul ideal n-ar trebui să intervină deloc asupra calităţilor lor de neschimbat. Soţul meu mi-a mărturisit că şi el obişnuia să simtă astfel, că voia să fie asemenea unui dumnezeu pentru persoana iubită. Din fericire, a renunţat la această idee înainte să mă întâlnească pe mine.
   Persoanele cu mentalitate flexibilă visează la un altfel de partener. Oamenii chestionaţi au spus că partenerul ideal ar trebui:
    să le vadă defectele şi să-i ajute să le corecteze;
    să-i determine să fie mai buni;
    să-i încurajeze să înveţe lucruri noi.
   Sigur, nu-şi doresc să aibă alături pe cineva care să le facă reproşuri sau să le submineze încrederea în sine. Vor o relaţie cu cineva care să-i ajute să se dezvolte. Nu pleacă de la premisa că sunt perfecţi, fără cusur, că nu mai au nimic de învăţat.
   Te întrebi cumva ce se întâmplă dacă două persoane cu mentalitate diferită ajung împreună? Iată ce spune o femeie cu mentalitate flexibilă despre căsătoria ei cu un bărbat cu mentalitate rigidă:
   "Nici n-am apucat să-mi scutur bine boabele de orez din păr, când am înţeles că făcusem o greşeală. De fiecare dată când îi spuneam iubitului meu: De ce nu încercăm să ieşim mai des în oraş? sau: Mi-ar plăcea să mă întrebi şi pe mine înainte să iei o decizie, era devastat. Apoi, în loc să discutăm despre problema noastră, pierdeam o oră-ntreagă pentru a repara răul făcut şi a-l ajuta să-şi revină. Ba mai mult, el dădea fuga la telefon s-o sune pe mama lui, care-l înconjura de fiecare dată cu adoraţia de care el părea să aibă nevoie în permanenţă. Eram amândoi tineri şi...

pag. 32-33

   ...atenţie atunci când li s-a comunicat că răspunsurile lor erau bune sau greşite.
   Când li s-au prezentat informaţii cu rol în învăţare, acestea n-au mai afişat nicio urmă de interes. Nici când au greşit câte-un răspuns nu s-au arătat interesate să afle varianta corectă.
   Doar persoanele cu mentalitate flexibilă au fost foarte atente la informaţiile noi prin care-şi puteau îmbogăţi cunoştinţele. Doar lor li s-a părut prioritar să înveţe.

   Prioritatea ta care e?

   Dacă ai avea de ales, ce-ai alege? Un succes garantat, care să-ţi confirmare abilităţile, sau să fii provocat în permanenţă?
   Oamenii trebuie să ia astfel de decizii nu doar cu privire la aspecte intelectuale. Ei trebuie, de asemenea, să decidă ce fel de relaţii îşi doresc: unele în care să se simtă flataţi sau unele care să-i provoace să se dezvolte? Cum arată partenerul tău ideal? Le-am pus această întrebare unor adulţi tineri şi voi reda mai jos răspunsurile lor.
   Aceia cu mentalitate rigidă au afirmat că partenerul ideal ar trebui:
    să-i pună pe un piedestal;
    să-i facă să se simtă perfecţi;
    să-i venereze.
   Cu alte cuvinte, partenerul ideal n-ar trebui să intervină deloc asupra calităţilor lor de neschimbat. Soţul meu mi-a mărturisit că şi el obişnuia să simtă astfel, că voia să fie asemenea unui dumnezeu pentru persoana iubită. Din fericire, a renunţat la această idee înainte să mă întâlnească pe mine.
   Persoanele cu mentalitate flexibilă visează la un altfel de partener. Oamenii chestionaţi au spus că partenerul ideal ar trebui:
    să le vadă defectele şi să-i ajute să le corecteze;
    să-i determine să fie mai buni;
    să-i încurajeze să înveţe lucruri noi.
   Sigur, nu-şi doresc să aibă alături pe cineva care să le facă reproşuri sau să le submineze încrederea în sine. Vor o relaţie cu cineva care să-i ajute să se dezvolte. Nu pleacă de la premisa că sunt perfecţi, fără cusur, că nu mai au nimic de învăţat.
   Te întrebi cumva ce se întâmplă dacă două persoane cu mentalitate diferită ajung împreună? Iată ce spune o femeie cu mentalitate flexibilă despre căsătoria ei cu un bărbat cu mentalitate rigidă:
   "Nici n-am apucat să-mi scutur bine boabele de orez din păr, când am înţeles că făcusem o greşeală. De fiecare dată când îi spuneam iubitului meu: De ce nu încercăm să ieşim mai des în oraş? sau: Mi-ar plăcea să mă întrebi şi pe mine înainte să iei o decizie, era devastat. Apoi, în loc să discutăm despre problema noastră, pierdeam o oră-ntreagă pentru a repara răul făcut şi a-l ajuta să-şi revină. Ba mai mult, el dădea fuga la telefon s-o sune pe mama lui, care-l înconjura de fiecare dată cu adoraţia de care el părea să aibă nevoie în permanenţă. Eram amândoi tineri şi...

pag. 168-169

   Cum acţionează liderii cu mentalitate rigidă

   Iacocca:"Sunt un erou1."

   Warren Bennis, un guru în materie de leadership, i-a studiat pe cei mai mari lideri corporatişti. Aceşti mari lideri considerau că nu au pornit la drum cu ideea de a deveni lideri. Nu aveau niciun interes în a-şi demonstra capacităţile. Făceau doar ceea ce le plăcea cu extrem de multă implicare şi entuziasm , şi asta i-a dus unde au ajuns.
   Iacocca nu era aşa. Da, îi plăcea domeniul auto, dar mai mult decât orice, tânjea să devină mare şefia Ford. Râvnea după aprobarea lui Henry Ford II şi însemnele regale ale postului. Acestea erau lucrurile cu care se putea măsura, care ar fi demonstrat că e cineva. Folosesc termenul "regal" cu un scop precis. Iacocca spune că sediul general al Ford, clădirea de sticlă, era un palat, iar Henry Ford, regele. Mai mult: "Dacă Henry era regele, eu eram prinţul moştenitor. Eram protejatul special al Maiestăţii Sale. Cu toţii... trăiam bine la curtea regală. Eram parte a ceva mult peste prima clasă clasa regală... Chelneri cu haine albe erau de serviciu toată ziua, iar noi luam prânzul în sala de mese a directorilor... Limba-de-mare era adusă zilnic cu avionul din Anglia."
   Iacocca a realizat lucruri mari la Ford, cum ar fi susţinerea şi promovarea modelului Ford Mustang, şi visa să-l urmeze pe Henry Ford ca CEO al companiei. Dar Henry Ford avea alte idei şi, spre marea uimire şi furie a lui Iacocca, în final l-a forţat pe acesta să plece. Interesant este faptul că Iacocca a fost foarte şocat şi a nutrit o furie de nestăvilit, tot restul vieţii, împotriva lui Henry Ford. în definitiv, îl văzuse pe acesta concediind oameni din vârf. Iar el, Iacocca, folosise aproape literal securea împotriva altora. Cunoştea jocul corporatist. Şi totuşi, mentalitatea sa rigidă i-a întunecat vederea: "Mă agăţasem de ideea că eram diferit. Că, într-un anume fel, eram mai deştept sau mai norocos decât ceilalţi. Nu mă gândeam că mi s-ar putea întâmpla şi mie la fel la un moment dat."
   încrederea lui în inerenta sa superioritate l-a orbit. Iar apoi a ieşit la iveală cealaltă parte a mentalităţii rigide. Iacocca se întreba dacă Henry Ford16 descoperise vreun cusur la el. Poate că, în definitiv, nu era superior. Şi de aceea nu se putea detaşa de întregul subiect. Mulţi ani mai târziu, a doua sa soţie i-a sugerat să treacă peste această problemă: "Nu înţelegi ce favoare ţi-a făcut Henry Ford?" Faptul că ai fost concediat de la Ford te-a ajutat să devii măreţ. Eşti mai bogat, mai faimos şi mai influent tocmai datorită lui Henry Ford!" La scurt timp după aceasta, a divorţat de ea.
   Aşadar, regele care îl definise ca un om competent şi merituos, acum îl respinsese, deoarece era plin de defecte. Cu o energie feroce, Iacocca şi-a impus sarcina monumentală de a-şi salva onoarea şi, mai mult, şi compania Chrysler Motors. Chrysler, cândva un rival prosper al lui Ford, era pe punctul de a falimenta, dar Iacocca a acţionat rapid prin a angaja oamenii potriviţi, a scoate noi modele şi a interveni pe lângă guvern pentru a-i aproba împrumuturi. La doar câţiva ani după plecarea umilitoare de la Ford, a reuşit să scrie o triumfătoare autobiografie în care declara: "Astăzi sunt un erou!"

pag. 218-219

   Să ai mentalitate flexibilă înseamnă că toate acestea pot fi dezvoltate. Toate tu, partenerul tău şi relaţia sunt capabile de evoluţie şi schimbare.
   Pentru cei cu mentalitate rigidă, idealul constă în compatibilitatea instantanee, perfectă. Un fel de sortire. Ca atunci când prinţul vine pe un cal alb. Un fel de "au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi".
   Mulţi vor să simtă că relaţia lor este specială şi nu doar la voia sorţii. Acest lucru pare să fie în regulă. Aşadar, care este problema cu mentalitatea rigidă? Sunt, de fapt, două.

   I. Dacă trebuie să lucrezi la relaţie înseamnă că nu e să fie

   O problemă este că oamenii cu mentalitate rigidă aşteaptă ca binele să se întâmple automat. Nu e necesar ca partenerii să se străduiască să-şi rezolve problemele sau să-şi dezvolte abilităţile în cuplu. Este ca şi cum totul se petrece în mod magic datorită iubirii lor, aşa cum i s-a întâmplat Frumoasei din pădurea adormită, al cărei leşin a fost vindecat de sărutul prinţului. Sau Cenuşăresei, a cărei viaţă nefericită a fost transformată brusc de către prinţ.
   Prietenii lui Charlene i-au povestit acesteia de Max, noul muzician din oraş. Venise să cânte la violoncel în cadrul orchestrei simfonice. în seara următoare, Charlene şi prietenii ei au mers să vadă concertul. După ce au intrat în culise, Max a luat-o de mână pe Charlene şi i-a spus: "Data viitoare o să-ţi cânt mai mult." Ea a fost cucerită de interesul lui, de aerul romantic, iar el a fost cucerit de modul ei fermecător de a fi şi de aspectul exotic. După ce au început să se întâlnească mai des, sentimentele lor s-au intensificat. Păreau să se înţeleagă foarte profund unul pe celălalt. Le plăceau aceleaşi lucruri mâncarea, să analizeze oamenii, să călătorească. Amândoi gândeau: "Unde ai fost până acum?"
   Cu timpul însă, Max s-a dovedit un tip cu toane. De fapt, aşa era el. Doar că nu s-a arătat la început. Când era în toane proaste, voia să fie lăsat în pace. Charlene voia să vorbească despre ceea ce îl deranja, dar acest lucru îl irita: "Lasă-mă în pace!", insista el, din ce în ce mai vehement. Charlene, pe de altă parte, se simţea dată la o parte.
   în plus, toanele lui erau uneori foarte inoportune. Apăreau când cuplul avea planificată o ieşire. Sau o cină în doi. Alteori Max nu avea chef de aşa ceva ori ea trebuia să-i îndure tăcerea posacă pe toată durata serii. Dacă încerca să deschidă o discuţie, el era dezamăgit de ea: "Credeam că mă înţelegi."
   Prietenii, văzând cât de mult ţineau cei doi unul la celălalt, îi îndemnau să lucreze la această problemă. Dar amândoi simţeau, cu mare tristeţe, că dacă relaţia ar fi fost cea potrivită nu ar fi trebuit să muncească atât de mult la ea. Dacă ar fi fost relaţia potrivită, şi-ar fi înţeles şi respectat nevoile reciproc. Aşa că s-au înstrăinat şi, în final, s-au despărţit.
   Cei cu mentalitatea flexibilă nu exclud acea flamă iniţială tulburătoare, dar nu aşteaptă nici minuni. Ei consideră că o relaţie bună şi durabilă vine prin efort şi prin înţelegerea diferenţelor inevitabile.
   Cei cu mentalitate rigidă însă nu cred aşa ceva. îţi mai aminteşti ideea de bază a mentalităţii rigide: dacă ai abilitatea, nu ar trebui să munceşti atât de mult? Aceeaşi...

pag. 281-282

   Profesori (şi părinţi): prin ce e un profesor (un părinte) extraordinar?

   Mulţi pedagogi cred că prin coborârea standardelor proprii le vor asigura elevilor experienţe ale succesului, le vor stimula respectul de sine şi le vor creşte realizările. Această convingere are la bază aceeaşi filozofie ca şi lauda exagerată a inteligenţei elevilor. Ei bine, e greşită. Coborârea standardelor a condus doar la elevi slab educaţi care se simt îndreptăţiţi la munci uşoare şi laude generoase.
   Timp de 35 de ani, Sheila Schwartz a format18 viitori profesori de engleză. A încercat să impună standarde ridicate, mai ales pentru că ei aveau să-şi transmită cunoştinţele mai departe, la nenumărate generaţii de copii. Dar viitorii profesori s-au indignat. "O studentă care scria cu multe greşeli gramaticale şi de ortografie, povesteşte ea, a intrat în biroul meu împreună cu soţul ei de la West Point în uniformă, cu pieptul plin de decoraţii şi mi-a zis că îi rănisem sentimentele cu insistenţa mea de a avea o ortografie corectă."
   Unui alt student i-am solicitat să rezume subiectul din Să ucizi o pasăre cântătoare, romanul lui Harper Lee despre un avocat din sud care a luptat împotriva prejudecăţilor şi a apărat (fără succes) un negru acuzat de crimă. Studentul insista că subiectul era: "Toţi oamenii sunt, în principiu, buni." Când Schwartz a pus la îndoială această concluzie, studentul a părăsit clasa şi a raportat-o decanului. Schwartz a fost mustrată pentru că avea standarde prea ridicate. De ce, întreabă Schwartz, ar trebui ca standardele slabe ale acestor viitori profesori să primeze în faţa nevoilor copiilor cărora le vor preda într-o bună zi?
   Pe de altă parte, ridicarea standardelor în şcolile noastre, fără a le oferi elevilor şi mijloacele de a le atinge, este o reţetă a dezastrului. Acest fapt îi împinge pe elevii slab pregătiţi sau slab motivaţi spre eşec şi afară din şcoală.
   Există un mod de a stabili standarde înalte şi de a face în aşa fel încât elevii să le atingă?
   în capitolul 3, am văzut din cercetarea lui Falko Rheinberg că profesorii cu mentalitate flexibilă au condus mulţi elevi cu rezultate slabe spre a avea rezultate bune. Am văzut în tehnica de predare a lui Jaime Escalante, conformă cu mentalitatea flexibilă, că elevi de liceu din comunităţi minoritare sărace puteau învăţa analiză matematică de nivel de facultate. Iar prin tehnica de predare pe care o avea Marva Collins am văzut cum copii de şcoală generală din comunităţi minoritare sărace puteau citi Shakespeare. în acest capitol, vom constata şi mai multe. Vom vedea că predarea orientată spre mentalitatea flexibilă impulsionează gândirea copiilor.
   Mă voi concentra asupra unui număr de trei profesori extraordinari: doi dintre ei au lucrat cu elevi consideraţi "dezavantajaţi" şi unul cu elevi care erau consideraţi super talentaţi. Ce au aceşti trei mari profesori în comun?

   Profesori extraordinari

   Marii profesori cred în dezvoltarea intelectului şi a talentului şi sunt fascinaţi de procesul de învăţare.
   Marva Collins le-a predat unor copii din Chicago care fuseseră judecaţi şi marginalizaţi. Pentru mulţi, clasa ei a fost ultima oprire. Un băiat schimbase 13 şcoli în patru...

pag. 338-339

   Există cineva în viaţa ta care încearcă să-ţi spună ceva ce refuzi să auzi? Adoptă mentalitatea flexibilă şi ascultă din nou.

   Schimbarea mentalităţii copilului tău

   Mulţi dintre copiii noştri, cel mai preţios lucru al nostru, sunt blocaţi în propria mentalitate rigidă. Le poţi prezenta un seminar Brainology. Haide să vedem câteva moduri prin care să faci acest lucru.

   Mentalitatea rigidă cultivată de timpuriu

   Majoritatea copiilor care adoptă mentalitatea rigidă nu devin cu adevărat marcaţi de ea decât mai târziu în copilărie. Dar sunt şi copii care manifestă această tendinţă de devreme.
   Dilema. Imaginează-ţi că fiul tău tocmai începe şcoala, când se întoarce acasă într-o zi şi îţi strigă: "Unii copii sunt deştepţi şi unii sunt proşti. Au minte mai puţină." Eşti îngrozit: "Cine ţi-a spus asta?" îl întrebi. "Mi-am dat singur seama", răspunde el cu mândrie. A văzut că unii copii ştiu să scrie, să citească şi să zică o mulţime de numere, iar alţii nu ştiu. A tras concluzia. Şi nu a renunţat la ea.
   Fiul tău este precoce în toate aspectele mentalităţii rigide, şi în curând mentalitatea lui va fi în plină floare. Dezvoltă un dispreţ faţă de efort vrea ca mintea sa iscusită să producă lucruri pe bandă rulantă pentru el. Şi deseori o şi face.
   Când ajunge să-i placă foarte repede şahul, soţia ta, gândindu-se să-l inspire, închiriază filmul Searchingfor Bobby Fisher, despre un tânăr campion la şah. Ceea ce învaţă fiul tău din film este că poţi să pierzi şi să nu mai ajungi deloc campion la şah. Aşa că se retrage: "Sunt campion la şah", le zice el tuturor. Un campion care nu va juca.
   Dat fiind că acum ştie ce înseamnă să pierzi, face în continuare lucruri pentru a evita acest fapt. începe să trişeze la Candyland, Chutes & Ladders şi alte jocuri.
   Vorbeşte deseori despre toate lucrurile pe care el le poate face, şi alţi copii nu. Când tu şi soţia îi argumentaţi că ceilalţi copii nu sunt proşti, doar că nu au exersat la fel de mult ca el, refuză să creadă acest lucru. Analizează cu atenţie lucrurile la şcoală şi apoi vine acasă şi relatează: "Chiar şi când învăţătoarea ne arată lucruri noi, eu pot să le fac mai bine decât ceilalţi. Eu nu trebuie să exersez."
   Acest băiat şi-a hrănit mintea nu prin a o face să se dezvolte, ci lăudând-o. Deja i-ai spus că totul este legat de practică şi de învăţare, că nu este vorba de a fi deştept sau prost, dar el nu crede. Ce altceva poţi face? Care sunt mijloacele prin care îi poţi transmite mesajul?
   Fă pasul spre mentalitatea flexibilă. Decizi că, decât să încerci să-l convingi să renunţe la mentalitatea lui rigidă, trebuie ca tu să trăieşti după mentalitatea flexibilă. în fiecare seară la cină, împreună cu soţia ta, structuraţi discuţia în jurul mentalităţii flexibile, întrebându-l pe fiecare copil (şi unul pe altul): "Ce ai învăţat astăzi?" "Ce greşeală ai făcut din care ai învăţat ceva?" "La ce ai lucrat din greu astăzi?" Puneţi întrebarea tuturor de la masă, discutând despre efortul, strategiile, obstacolele şi învăţăturile proprii şi ale celorlalţi.

  • cartea a apărut în mai 2017 la editura Curtea Veche, în cadrul colecţiei Cărţi cheie
  • traducător: Simona Karner
  • Titlu original: Mindset: The New Psychology of Success
  • cartea cuprinde 384 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.305 kg
  • ISBN: 978-606-588-957-6
  • cartea a fost vizualizată de 302 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Mindset"
carţi din acelaşi domeniu cu "Mindset"
(psihologie > aplicată, psihologie > dezvoltare personală)
derulare
Copii străluciţi, elevi fascinanţi
Copii străluciţi, elevi fascinanţi
(dezvoltare personală, educaţie)
MinteŞtiinţă
MinteŞtiinţă
(dezvoltare personală)
Mindfulness şi leadership
Mindfulness şi leadership
(dezvoltare personală)
Ne e suficient
Ne e suficient
(dezvoltare personală)
Miezul lucrurilor
Miezul lucrurilor
(dezvoltare personală)
Regulile creierului
Regulile creierului
(ştiinţă, aplicată)
Prezenţa corporală deplină
Prezenţa corporală deplină
(dezvoltare personală, general)
Mesaje de la un prieten
Mesaje de la un prieten
(dezvoltare personală)
Principiul placebo
Principiul placebo
(dezvoltare personală, general)
Inteligenţa personală
Inteligenţa personală
(dezvoltare personală)
Meditaţia de opt minute
Meditaţia de opt minute
(dezvoltare personală)
Superinteligenţa
Superinteligenţa
(aplicată, socială)
Zeiţele rămân tinere pentru totdeauna
Zeiţele rămân tinere pentru totdeauna
(dezvoltare personală, general)
Secretul fericirii permanente
Secretul fericirii permanente
(dezvoltare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare vineri, 22 septembrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar