Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Mistici din Carpaţi - vol. III marţi, 28 martie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Mistici din Carpaţi - vol. III

şi alţi oameni slăviţi din istoria mântuirii
de Vasile Andru
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Mistici din Carpaţi - vol. III Imaginea mare preţ Eu Sunt: 19,50 lei

preţ listă: 19,90 lei

reducere:
0,40 lei (2,01%)
momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Mistici din Carpaţi - vol. III

După asceţii închisorilor vine timpul înţelepţilor. Câte chipuri ale înţelepciunii există? Nuanţând, zicem că există atâtea chipuri câţi înţelepţi. în esenţă, există trei chipuri: sophia, phronesis, synesis. Sophia este bazată pe cunoaşterea divină, ca să-ţi desăvârşeşti viaţa în armonie cu Thelema Su ("Voia Ta"). Phronesis înseamnă "prudenţă". Synesis înseamnă "judecată". Românii mireni mizează pe phronesis, ne lăudăm noi. înţelepţii mănăstirilor mizează pe sophia, iar în practică, pe rugăciunea minţii. Aceasta, în condiţii ştiute de un îndrumător niptic, duce la extensia conştiinţei până la suprafiresc, până la theosis. Vasile Andru şi-a construit această carte în 17 ani. O "ciornă" a ei s-a publicat în anii nouăzeci. De atunci s-au adăugat capitole şi revelări, întregind un tablou expresiv, o schiţă de epopee soteriologică, având ca posibil motto un aforism filocalic: Raiule, noi te putem dobândi, dar nu te putem înţelege!
Partea I Chipuri ale înţelepciunii

Despre experienţa mistică ... 7
Cronica pictată a isihasmului la Mănăstirea Lainici ... 21
Calinic Cărăvan din Lainici, un mistic tăinuit ... 27
Eremiţii de la Râmeţ ... 35
Ispitirile lui Arsenie Praja Pustnicul ... 41
Părintele Cleopa Ilie, un Ion Creangă mănăstiresc ... 46
Părintele Teoni Părăian, înţeleptul de la Sâmbăta de Sus ... 58

Partea a II-a in căutarea Raiului pierdut

Nostalgia raiului ... 71
în căutarea raiului ... 78
Există o "poartă" spre altă lume? ... 82
Simbolismul clopotelor ... 88
Sensul sărbătorii ... 93
Sensul iniţiatic al colindului creştin ... 98
înnoirea Timpului ... 112
Secolul XXI va fi, totuşi, religios? ... 116

pag. 14-15

   ...iubeşti şi lucrurile; dacă-i vorba de persoană, o persoană pe care o cunoaştem bine, sub toate aspectele, o iubim.

   Meditaţia

   V.A.: Acum, despre meditaţia creştină. Există rugăciunea pastorală, de cerere, de implorare, de mulţumire, de laudă. Dar există şi "noera proseuche", rugăciunea minţii în inimă, de la care începe trăirea mistică: tac gândurile ca să vorbească Dumnezeu.
   Pr. N.S.: în faza purificaţi vă, intră şi meditaţia. Nu este suficient numai să ne rugăm şi să postim. Nu putem întotdeauna. Mai citim cărţi, medităm asupra lor, sau medităm asupra unei învăţături de credinţă.
   V.A.: Sau medităm pur şi simplu!
   Pr. N.S.: La noi în ortodoxie, meditaţia nu prea este dezvoltată dar acum se încearcă unele lucruri ca să ajungă şi la noi să se cunoască meditată. Apusenii au practica aceasta şi mai ales de la Teresa din Avila, Ioan al Crucii şi alţii, la ei e foarte dezvoltată lucrarea de a medita asupra unui adevăr, asupra unei învăţături de credinţă. Noi să medităm când ne apropiem de scaunul spovedaniei, să medităm "în ce stare sunt acuma", să nu ne prezentăm acolo cu starea că n-am făcut mari păcate...
   Să ştii să te descifrezi mai bine si să-ti descarci sufletul în fata Domnului Hristos având martor pe preot, care-i duhovnic, care te îndrumă şi care te ajută să te ridici.

   Obstacole

   V.A.: Noi cercetăm acum obstacolele în calea rugăciunii, în calea progresiei spirituale.
   Pr. N.S.: Da. Sunt aşa-zişii duşmani ai progresului duhovnicesc. Noi toţi vrem să progresăm dar mereu ni se ridică în faţă duşmani: carnea, diavolul şi lumea: sunt cei 3 mari duşmani ai progresului duhovnicesc de care se vorbeşte în tratatul părintelui Mladin, în aceste prelegeri. Ce atitudine să avem noi faţă de ei, în momentul ispitelor? Toţi suntem ispitiţi. Ni se dau îndrumări. Care-i atitudinea în momentul ispitelor.
   Ce-i ispita? E uşor de înţeles. Dar când îmi dau seama că ideea care e în mintea mea acuma e o ispită, o îndepărtez cu putere. Dacă încep să stau de vorbă cu ispita şi mă gândesc apoi şi la mijloacele de a realiza ispita, gata, am pierdut terenul, lupta. Mai ales astăzi când este Televiziunea mare ispită pentru noi, pentru toţi. Mai ales filmele erotice, pornografice zic unii că tineretul ar trebui să le cunoască, să nu fie tabu. E uşor să zică asta, dar acel tânăr care n-are putere şi experienţa de a rezista în faţa ispitei, ce face? A fost întrebat unul: de ce-ai făcut asta? Păi aşa am văzut la televizor. De ce ai atacat pe cineva la o bancă? aşa a văzut la televizor. Vedeţi ce înseamnă ispita.
   V.A.: Acum aş vrea, pornind tot de la Părintele Mladin, să vorbim despre fenomenele mistice autentice şi cele înşelătoare.
   Pr. N. S.: Stau de vorbă cu mulţi creştini; unii spun: "Am avut un vis, aşa am văzut, aşa mi s-a arătat Maica Domnului, mi s-a arătat Domnul Hristos". Şi astea sunt viziunile. Dar ele pot să fie şi false, pot să fie provocate de imaginaţia lui. Patericul şi Filocalia sunt pline de astfel de întâmplări. îndrumarea e...

pag. 14-15

   ...iubeşti şi lucrurile; dacă-i vorba de persoană, o persoană pe care o cunoaştem bine, sub toate aspectele, o iubim.

   Meditaţia

   V.A.: Acum, despre meditaţia creştină. Există rugăciunea pastorală, de cerere, de implorare, de mulţumire, de laudă. Dar există şi "noera proseuche", rugăciunea minţii în inimă, de la care începe trăirea mistică: tac gândurile ca să vorbească Dumnezeu.
   Pr. N.S.: în faza purificaţi vă, intră şi meditaţia. Nu este suficient numai să ne rugăm şi să postim. Nu putem întotdeauna. Mai citim cărţi, medităm asupra lor, sau medităm asupra unei învăţături de credinţă.
   V.A.: Sau medităm pur şi simplu!
   Pr. N.S.: La noi în ortodoxie, meditaţia nu prea este dezvoltată dar acum se încearcă unele lucruri ca să ajungă şi la noi să se cunoască meditată. Apusenii au practica aceasta şi mai ales de la Teresa din Avila, Ioan al Crucii şi alţii, la ei e foarte dezvoltată lucrarea de a medita asupra unui adevăr, asupra unei învăţături de credinţă. Noi să medităm când ne apropiem de scaunul spovedaniei, să medităm "în ce stare sunt acuma", să nu ne prezentăm acolo cu starea că n-am făcut mari păcate...
   Să ştii să te descifrezi mai bine si să-ti descarci sufletul în fata Domnului Hristos având martor pe preot, care-i duhovnic, care te îndrumă şi care te ajută să te ridici.

   Obstacole

   V.A.: Noi cercetăm acum obstacolele în calea rugăciunii, în calea progresiei spirituale.
   Pr. N.S.: Da. Sunt aşa-zişii duşmani ai progresului duhovnicesc. Noi toţi vrem să progresăm dar mereu ni se ridică în faţă duşmani: carnea, diavolul şi lumea: sunt cei 3 mari duşmani ai progresului duhovnicesc de care se vorbeşte în tratatul părintelui Mladin, în aceste prelegeri. Ce atitudine să avem noi faţă de ei, în momentul ispitelor? Toţi suntem ispitiţi. Ni se dau îndrumări. Care-i atitudinea în momentul ispitelor.
   Ce-i ispita? E uşor de înţeles. Dar când îmi dau seama că ideea care e în mintea mea acuma e o ispită, o îndepărtez cu putere. Dacă încep să stau de vorbă cu ispita şi mă gândesc apoi şi la mijloacele de a realiza ispita, gata, am pierdut terenul, lupta. Mai ales astăzi când este Televiziunea mare ispită pentru noi, pentru toţi. Mai ales filmele erotice, pornografice zic unii că tineretul ar trebui să le cunoască, să nu fie tabu. E uşor să zică asta, dar acel tânăr care n-are putere şi experienţa de a rezista în faţa ispitei, ce face? A fost întrebat unul: de ce-ai făcut asta? Păi aşa am văzut la televizor. De ce ai atacat pe cineva la o bancă? aşa a văzut la televizor. Vedeţi ce înseamnă ispita.
   V.A.: Acum aş vrea, pornind tot de la Părintele Mladin, să vorbim despre fenomenele mistice autentice şi cele înşelătoare.
   Pr. N. S.: Stau de vorbă cu mulţi creştini; unii spun: "Am avut un vis, aşa am văzut, aşa mi s-a arătat Maica Domnului, mi s-a arătat Domnul Hristos". Şi astea sunt viziunile. Dar ele pot să fie şi false, pot să fie provocate de imaginaţia lui. Patericul şi Filocalia sunt pline de astfel de întâmplări. îndrumarea e...

pag. 64-65

   Judecata şi locul de răsplată

   întrebat "ce se întâmplă cu sufletul omului după moartea trupească", Părintele Teofil dă un răspuns neconvenţional, netipizat, poate revelatoriu (în volumul Bucuriile credinţei, 2004). Zice:
   "Sufletul ajunge la Judecata de Apoi. De fapt, la judecata omului, pentru că sentinţa nu o dă Dumnezeu, ci o dă omul atunci când îsi vede stările sale înaintea lui Dumnezeu."
   "Adică Dumnezeu va fî, să zicem aşa, pretextul de a ne cunoaşte pe noi înşine.(...) Noi ştim doar atât, că după moarte urmează judecata particulară şi după aceea se hotărăşte locul de răsplată, pozitiv sau negativ, în rai sau în iad, şi că până la Judecata de Apoi există posibilitatea să se schimba starea omului de la iad la rai."
   în ce mod se schimbă, acum si-n posteritate? Prin rugăciune şi prin ofrandă. Ofranda înseamnă / produce expulzarea egoului. Iar rugăciunea este locul unor întâlniri excepţionale: întâi, cu negativitatea din tine, cea dobândită şi cea moştenită. "Rugăciunea are darul de a ne descoperi pe noi înşine nouă." "în rugăciune te întâlneşti cu tine cel necunoscut tie."
   Cu atât mai mult, când ai conştienta că în faţa ta se află Judecătorul, şi îi simţi prezenţa.
   Părintele Teofil îndrăznea să spună că el, când se va muta la Domnul, va merge la rai; şi va trage şi pe alţii după el.
   Dintre multele definiri ale sale cu privire la rai, o notăm pe aceasta: "Raiul este o aşezare lăuntrică".
   Şi deferitor la iad, aduce o explicaţie dincolo de clişee folclorice, dincolo de superstiţii acreditate. Zice:
   "Iadul - nu l-a creat Dumnezeu; nicăieri în scripturi nu se spune <şi a creat iadul>, ci doar că există iad. Dar cum există? Păi există prin cei care sunt în iad, care sunt cu o stare sufletească ieşită din sfera lui Dumnezeu."

   Despre extaze şi viziuni

   La una din întâlnirile cu Părintele Teofil, în chilia sa de la Sâmbăta de Sus, l-am întrebat dacă avut momente de extaz mistic.
   Părintele Teofil: - Nu, n-am avut niciodată momente de extaz, ci momente de linişte, de bucurie, de nădejde. Lucruri care ţin de viaţa religioasă comună. N-am urmărit niciodată altceva. Totdeauna m-am lăsat în mâinile Domnului Dumnezeu. Când am venit aici la mănăstire, când am hotărât să vin la mănăstire, nu mi-am propus nimic în legătură cu o viaţă excepţională, ci am zis: mă duc acolo şi-i slujesc lui Dumnezeu în condiţiile date. îi slujesc lui Dumnezeu, am zis, nu mă duc să câştig [dobândesc] ceva ce nu pot avea în altă parte şi acolo pot avea... Şi o să mă facă Dumnezeu - ştiu eu - folositor oamenilor. Voi face ce va vrea Dumnezeu, ce plan are Dumnezeu cu mine, important pentru mine este să-i slujesc lui. Şi cu asta am călătorit 42 de ani de viaţă mănăstirească. N-am fost nepăsător, mi-am văzut de treabă, am fost la slujbă, n-am neglijat datoriile pe care le are în general un călugăr; dar nici n-am avut nişte lucruri [stări] de performanţă în nimic.
   - Nu zic să-ţi propui, să cauţi o anumită stare. Dar rugăciunea neîntreruptă aduce... starea de răpire...
   - Da, am dus lucrurile aşa, înainte, cum cresc plantele în natură, aşa mi-am dorit să fie întotdeauna, adică fără opintiri, fără - ştiu eu - nişte încercări de depăşire. Am zis: dacă Dumnezeu vrea ceva cu mine, eu trebuie să mă supun lui Dumnezeu. Şi să cer de la Dumnezeu ce vrea Dumnezeu cu mine, nu ce vreau eu cu Dumnezeu.
   - Dar survin momente extatice... Nu le cauţi, ci ele vin.
   - Vin, vin. Ştiu eu la cine? Poate la unii nu, iar la alţii vin prea mult. Dumnezeu ştie. Eu nu mă compar cu nimenea, pentru că viaţa nu se trăieşte prin comparaţie. Fiecare om are viaţa lui. Sf. Ioan Gură de Aur e unic în existenta istoriei bisericeşti. Nu poate să mai fie cineva Sfântul Ioan Gură de Aur. Sau, ştiu eu,...

pag. 107-108

   A existat un filon ascuns de transmitere a mesajului religios, în literatura română, în timpul prohibiţiei spirituale.
   Astăzi nu mai este ocultat sensul, ci este la vedere, dar azi se degradează, mai ales la oraş, unde colindul nu mai are funcţia iniţiatică de altă dată.

   "Trei crai de la Răsărit"

   Care era primul pas iniţiatic propus de colindă? Era vestirea revelaţiei cu privire la mântuire. Aşadar, sens soteriologic.
   în colind mai apar cei trei magi. Nu-i confundaţi pe magii biblici cu magicienii, nici cu Simon magul, nici cu cele trei vrăjitoare din Rahova care au fost arestate zilele astea pentru înşelăciune!... Magii caldeeni erau oameni de ştiinţă. închinarea magilor semnifică: Ştiinţa se închină în faţa revelaţiei hristice. Prin evocarea magilor în colinzi, trebuie să luăm cunoştinţă de acest aspect: că o cunoaştere informaţională se închină în faţa cunoaştereii revelatorii.

   Când se deschide cerul

   Alt sens iniţiatic al colindelor şi al nopţii Crăciunului. Se spune că în noaptea de Crăciun se deschide cerul. Colindele vorbesc despre cer şi despre deschiderea cerului. Sugestia deschiderii cerului produce ceea ce psihologia numeşte traumă de iniţiere sau soc iniţiatic.
   Ce înseamnă iniţiatic? Trecerea de la simţuri la duh. Ascultând colindele şi trăind tot contextul sărbătorii împărăteşti, se creează condiţia trecerii de la simţuri la duh. Noi nu mai sun-tem trăitori în simţuri, atunci. Chiar dacă suntem si simţuri... că vedeţi, boieri dumneavoastră... de Crăciun se pregătesc şi bucate alese, si se fac adesea excese culinare! în sărbătorile erestine este şi un rest de Saturnalii! Sunt mulţi trăitori în trup, la sărbătorile de iarnă! Dar alţii, mai ales cei care au ţinut şi postul, s-au pregătit sufleteşte, vor face mai lesne trecerea de la trăitul în simţuri la trăitul în duh. Acesta e pasul iniţiatic.
   Deschiderea cerurilor are şi această semnificaţie. Uităm că suntem trup şi iată ne aducem aminte că doar istoriceşte suntem trup. Că în realitate, noi suntem suflet, suntem noos. Trupul este doar un adăpost trecător, repede trecător, al corpului noetic, care suntem noi, adică materie cugetătoare şi înalt cugetătoare şi materie înduhovnicită. Iată un sens al deschiderii cerului, şi un sens iniţiatic, adică trecerea spre duh, să devii tot mai mult duh şi tot mai puţin lutul sau ţărâna care ne compune.
   Practic, cum e deschiderea cerului? Hai să ne gândim unde sunt cerurile? Le vezi privind pe geam? Aşa credeau cei naivi, demult... în folclorul nostru, se spune că, la deschiderea cerului, spre miez de noapte, de Crăciun, să priveşti cerul pe geam şi să îţi pui în cap o dorinţă, şi se va împlini.
   Vă spun, din folclor, că dacă îţi pui în cap o dorinţă când se deschid cerurile, ea se îndeplineşte pe loc. Aşadar personajul anecdotei a zis: - Doamne, dorinţa mea, la deschiderea cerului, este să am un cap marel Şi spontan i s-a împlinit cererea. însă, când a vrut să închidă fereastra, a văzut că nu mai reuşea să închidă fereastra. Capul crescuse atât de mare, încât nu mai intra în cameră, prin cercevele; şi săracul om a trebuit să aştepte până la următoarea deschidere a cerurilor, să ceară revenirea la cap normal. în noaptea de Paşti, iarăşi se deschide cerul. Aşa că fiţi atenţi ce dorinţă vă puneţi, când veţi deschide geamul şi când veţi privi deschiderea cerului. Fiţi atenţi ce cereţi, că vi se va da!
   Să revenim la expresia "deschiderea cerului". Ce înţelegeţi? Crigore Lese răspunde: "înţeleg că omul devine mai bun!"
   Aşa este. Hai să explicăm. Unde se află cerul? Unde a spus Hristos că se află cerul? Revelaţia hristică ne va însoţi de acum;...

  • cartea a apărut în iunie 2013 la editura Mistica
  • cartea cuprinde 128 pagini în format 14x20.5cm şi o greutate de 0.150 kg
  • ISBN: 978-606-579-482-5
  • cartea a fost vizualizată de 1337 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Mistici din Carpaţi - vol. III"
carţi din acelaşi domeniu cu "Mistici din Carpaţi - vol. III"
(creştinism > general)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare luni, 27 martie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar