Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Mistici din Carpaţi - vol. I duminică, 30 aprilie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Mistici din Carpaţi - vol. I

şi alţi oameni slăviţi din istoria mântuirii
de Vasile Andru
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Mistici din Carpaţi - vol. I Imaginea mare preţ Eu Sunt: 19,50 lei

preţ listă: 19,90 lei

reducere:
0,40 lei (2,01%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Mistici din Carpaţi - vol. I

"Un om care n-a trecut prin religie şi care n-a cunoscut tentaţia religioasă este un om vid." Aşa spunea un filosof român care s-a salvat de la neant dând scepticismul pe o cultură a duhului. Cartea de fată tine de cultura duhului, dar este mai ales o experienţă religioasă. Experienţa spirituală, adică asceza şi mistica, sunt singurele moduri de a extinde con ştiinţa de la normal la suprafiresc, până la theosis. Cartea oferă 22 de chipuri şi destine exemplare din Carpaţi sau având legătură intimă cu spaţiul carpato-danubiano-pontic. Misticii sunt personaje uriaşe, văzute sau tăinuite, care fac Istoria sau care îmbunătăţesc Istoria. Vasile Andru scrie despre ei cu vocaţie de prozator, dar şi ca un iniţiat în lucrarea Misticii creştine. Volumul se dovedeşte a fi nu numai un original "Sinaxar", ci şi un îndreptar de practică soteriologică, de "cumul de har", propunând modele pentru cei care vor să urmeze o Cale adevărată.
Preliminarii la taina salvării ... 5

Partea I - Asceţi din vechime şi principi teofori

Ioan Casian proto-românul, un ascet călător ... 17
Dionisie cel Mic, stră-românul, "tatăl erei creştine" ... 22
Teotim din Tomis, în apărarea lui Origene şi a lui Hrisostom ... 26
Sufletul strămoşului Traian a trecut din Iad în Rai ... 30
Grigorie Dialogul cercetează viaţa de după moarte ... 35
Nicodim de la Tismana. De la mersul pe ape la mersul pe jăratic ... 41
Daniil Sihastrul. Câtă legendă, atâta adevăr ... 50
Un sfânt controversat: Ştefan cel Mare ... 56
Cei patru Radu ai evlaviei creştine ... 63
Un principe care a dat depresia pe mistică: Neagoe Basarab ... 68

Partea a II-a - Destine si cununi

Ieremia Valahul, de la Sascut la Napoli şi înapoi după patru secole ... 75
Teodora de la Sihla. Despătimire, eliberare, levitaţie ... 82
Vasile de la Poiana Mărului sau Patria ubi sketis ... 87
Mistica cernicană ... 92
Calinic de la Cernica şi tentaţia suprafirescului ... 96
Destinul românesc al slavului Paisie Velicikovski ... 105
Destinul slav al românului Antipa Luchian ... 112
Pelerinul basarabean Ioan Zlotea ... 116

pag. 20-21

   ...despătimire, să rămâi în pustie pentru desăvârşire. Acestea ar fi cele două aspecte ale unei experienţe complete.

   "Să fugi de femei şi de episcopi"

   A treia etapă a formării lui Ioan Casian a constituit-o întâlnirea cu Ioan Hrisostomul (Gură de Aur), la Constantinopol. în preajma acestui mare luminat va sta cinci ani.
   Este anul 400. Marele Ioan Hrisostomul începe să fie perse-cutat. Oare de ce sunt persecutaţi oamenii mari? De ce patriarhul Teofil al Alexandrei a început să clevetească şi să-l calomnieze pe Ioan Cură de Aur? Din cauza invidiei, se vede. Dar oare de ce atâta invidie şi ocară la un patriarh, la un episcop? Se pare că atunci Ioan Casian, prieten întristat, a notat enigmatic această frază: "Monahul trebuie să fugă de femei şi de... episcopi"! Adică să fugă de legare afectivă şi de ispita apropierii de cei mari.

   Misiunea în lume - Slujirea

   în 405, Ioan Casian merge la Roma, să-i apere pe Ioan Hrisostomul şi pe Evagrie, cei doi maeştri ai săi. Etapa formării sale se încheiase.
   începe etapa misiunii. La Roma, îl apără cu succes pe Ioan Hrisostomul. Este doar un răgaz pentru marele om. Căci prigoana contra lui Hrisostom va continua până ce acesta va fi omorât de patru episcopi ai patriarhului Teofil din Alexandria.
   Pentru Ioan Cassian urmează 10 ani de interiorizare.
   După aceea, el vine la Marsilia (în anul 415), unde întemeiază două mănăstiri. Ultima parte a existenţei şi-o petrece la Marsilia, acolo îşi scrie cărţile, acolo scrie primul "regulament" monastic; primeşte binecuvântarea Bisericii pentru a-şi difuza învăţătura. Se ocupă de organizarea vieţii monahale şi de cristalizarea metodei. Azi exegeţii din Marsilia demonstrează cu aplomb că Ioan Casian este numai al lor. Aşa cum noi demonstrăm că-i numai al nostru.

   Metoda tainică "Rugăciunea focului"

   De la acest mare proto-român, Ioan Casian, au rămas două "metode" întru desăvârşire.
   1. Metoda exterioară, sintetizând idei de la Evagrie şi de la alţi părinţi filocalici, învăţând despre:
   - Despătimirea sau tămăduirea celor 8 păcate;
   - Crucificarea propriei voinţe (mai ales în viaţa cenobitică);
   - Purificarea minţii de orice urmă grosieră, prin unirea cu Hristos (mai ales în viaţa anahoretă).
   Ca procedeu de meditaţie, propune repetarea câtorva formule filocalice. Anticipează, aşadar, procedeul oratio mentis.
   Recomandă rugăciune scurtă şi silenţioasă. Ca să domini "valurile de gândire" (agitaţia interioară), singurul mod este să ţii mintea nedezlipită de Dumnezeu. A stopa "valurile de gândire" este chiar definiţia meditaţiei.
   Insistă mult pe dobândirea discernământului.
   La întrebarea care este virtutea cea mai înaltă dintre cele trei (postire, despuiere, milostenie), răspunde că cea mai înaltă dintre cele trei este... a patra: dreapta socoteală] Fără aceasta, orice virtute se transformă în contrariul ei!
   2. Metoda secretă, despre care aflăm doar câteva jaloane şi nu avem dreptul s-o spunem decât tot codificat. Metoda secretă e "rugăciunea focului", o rugăciune mistică, noera proseuche, fără cuvinte. Este numită într-un "cod" stabilit mai târziu, "rugăciunea văzătoare". O convorbire cu Dumnezeu care începe când tac gândurile. Rugăciunea focului nu trebuie descrisă, ci practicată. Şi foarte puţini o dobândesc într-un veac.

pag. 20-21

   ...despătimire, să rămâi în pustie pentru desăvârşire. Acestea ar fi cele două aspecte ale unei experienţe complete.

   "Să fugi de femei şi de episcopi"

   A treia etapă a formării lui Ioan Casian a constituit-o întâlnirea cu Ioan Hrisostomul (Gură de Aur), la Constantinopol. în preajma acestui mare luminat va sta cinci ani.
   Este anul 400. Marele Ioan Hrisostomul începe să fie perse-cutat. Oare de ce sunt persecutaţi oamenii mari? De ce patriarhul Teofil al Alexandrei a început să clevetească şi să-l calomnieze pe Ioan Cură de Aur? Din cauza invidiei, se vede. Dar oare de ce atâta invidie şi ocară la un patriarh, la un episcop? Se pare că atunci Ioan Casian, prieten întristat, a notat enigmatic această frază: "Monahul trebuie să fugă de femei şi de... episcopi"! Adică să fugă de legare afectivă şi de ispita apropierii de cei mari.

   Misiunea în lume - Slujirea

   în 405, Ioan Casian merge la Roma, să-i apere pe Ioan Hrisostomul şi pe Evagrie, cei doi maeştri ai săi. Etapa formării sale se încheiase.
   începe etapa misiunii. La Roma, îl apără cu succes pe Ioan Hrisostomul. Este doar un răgaz pentru marele om. Căci prigoana contra lui Hrisostom va continua până ce acesta va fi omorât de patru episcopi ai patriarhului Teofil din Alexandria.
   Pentru Ioan Cassian urmează 10 ani de interiorizare.
   După aceea, el vine la Marsilia (în anul 415), unde întemeiază două mănăstiri. Ultima parte a existenţei şi-o petrece la Marsilia, acolo îşi scrie cărţile, acolo scrie primul "regulament" monastic; primeşte binecuvântarea Bisericii pentru a-şi difuza învăţătura. Se ocupă de organizarea vieţii monahale şi de cristalizarea metodei. Azi exegeţii din Marsilia demonstrează cu aplomb că Ioan Casian este numai al lor. Aşa cum noi demonstrăm că-i numai al nostru.

   Metoda tainică "Rugăciunea focului"

   De la acest mare proto-român, Ioan Casian, au rămas două "metode" întru desăvârşire.
   1. Metoda exterioară, sintetizând idei de la Evagrie şi de la alţi părinţi filocalici, învăţând despre:
   - Despătimirea sau tămăduirea celor 8 păcate;
   - Crucificarea propriei voinţe (mai ales în viaţa cenobitică);
   - Purificarea minţii de orice urmă grosieră, prin unirea cu Hristos (mai ales în viaţa anahoretă).
   Ca procedeu de meditaţie, propune repetarea câtorva formule filocalice. Anticipează, aşadar, procedeul oratio mentis.
   Recomandă rugăciune scurtă şi silenţioasă. Ca să domini "valurile de gândire" (agitaţia interioară), singurul mod este să ţii mintea nedezlipită de Dumnezeu. A stopa "valurile de gândire" este chiar definiţia meditaţiei.
   Insistă mult pe dobândirea discernământului.
   La întrebarea care este virtutea cea mai înaltă dintre cele trei (postire, despuiere, milostenie), răspunde că cea mai înaltă dintre cele trei este... a patra: dreapta socoteală] Fără aceasta, orice virtute se transformă în contrariul ei!
   2. Metoda secretă, despre care aflăm doar câteva jaloane şi nu avem dreptul s-o spunem decât tot codificat. Metoda secretă e "rugăciunea focului", o rugăciune mistică, noera proseuche, fără cuvinte. Este numită într-un "cod" stabilit mai târziu, "rugăciunea văzătoare". O convorbire cu Dumnezeu care începe când tac gândurile. Rugăciunea focului nu trebuie descrisă, ci practicată. Şi foarte puţini o dobândesc într-un veac.

pag. 82-83

   Teodora de la Sihla. Despătimire, eliberare, levitaţie

   Cuvioasa Teodora de la Sihla a ajuns, în peste trei decenii de asceză, la măsura de sus a monahilor mari de altădată. Este o femeie din Carpaţi comparată cu Măria Egipteanca, după harismele dobândite pe urcuşul desăvârşirii.

   Unde ne sunt ascetele?

   într-o paranteză ad-hoc vom constata că, statistic vorbind, în planul sfinţeniei, la ortodocşi predomină bărbaţii, iar la catolici predomină femeile. Chiar şi-n această carte se vede că autorul, ortodox, s-a lăsat şi el pe panta falocrată... şi prea puţine efigii feminine sunt prezente în cuprinsul volumului. însă ar merita să fie cercetate multe chipuri de ascete românce care s-au ridicat până la focul mistic al nuntirii cu Hristos.
   între acestea, la loc de frunte: Cuvioasa Parascheva (sec. XI) din Tracia, cu destin postum românesc. Cuvioasa Teofana Basarab (n. 1330), sfântă româncă, având un destin bulgar, fiica voievodului Basarab cel Mare, măritată cu un ţar din Tîrnovo, apoi schimbând palatul regesc cu o chilie de monahie la Vidim, unde s-a desăvârşit. Moaştele ei făcătoare de minuni au fost răpite şi aduse la Istanbul, la 1520, de sultanul Soliman.
   Nazaria de la Văratec (sec. al XlX-lea), cea înainte-văzătoare. Safta Brâncoveanu, tot de la Văratec. Isidora Sihastra, de la Sihla, (1937), care a nevoit, la pustie, patruzeci de ani.
   Xenia Velisarie de la Agafton, nepoata lui Eminescu, pustnică vreme de şaizeci de ani; ucenica ei, Agafia Moisa, centenara.
   Melania Mincu, din comuna Chiajna, ascetă timp de douăzeci şi de ani la un schit românesc pe malul Iordanului, fiică duhovnicească a Sfântului Ioan Hozevitul.
   Olga Creceanu, ucenică la "Rugul Aprins" şi contemporană cu noi, mutată la Domnul în anul 1978, cea care şi-a dus toată viaţa ca într-o călugărie albă.

   Chemarea căii isihaste

   Teodora de la Sihla s-a născut în satul Vânători-Neamţ pe la 1650, fiind contemporană cu Antim Ivireanul şi cu Dimitrie Cantemir.
   S-a măritat devreme, cu un bărbat din Ismail. Amândoi evlavioşi, erau pregătiţi pentru o familie creştină exemplară, faţă de care să pălească şi monahismul. Voiau o familie cu mulţi copii şi mult respect pentru casă, credinţă, datină.
   După şapte ani de frumoasă vieţuire, văzând cu tristeţe că Domnul nu le dă copii, s-au gândit cu înţelepciune să-şi schimbe viaţa, să schimbe casa pe mănăstire. Căci ei nu concepeau o familie adevărată fără copii. Aşa că au hotărât amândoi să se călugărească. Teodora a intrat la schitul Vărzăreşti, iar soţul, Elefterie, la schitul Poiana Mărului.
   Au urmat câţiva ani de bună lucrare, de practica despătimirii la schitul Vărzăreşti, unde a găsit vrednică îndrumătoare: schimonahia Paisia.
   încercări mari - un incendiu la schit şi o invazie turcă - o fac pe Teodora să se ascundă în Munţii Buzăului, cu maica Paisia. îşi continuă pravila rugăciunii isihaste, care începe să-şi arate...

pag. 106-107

   La sfârşit, constată: "Şi prin harul lui Hristos am ţinut această făgăduinţă toată viaţa mea!" Chiar când a condus obştea, el nu "denunţa" pe greşitor, ci îi dădea îndreptare, individual, discret, demn, ca să încurajeze căinţa şi ridicarea aceluia.

   Şapte ani de asceză dură

   Paisie vine în Moldova la 21 de ani, la Trăisteni si Dălhăuti (lângă Râmnicu Sărat), schituri rânduite de Vasile de la Poiana Mărului. Este prima ucenicie a lui Paisie, care durează trei ani. După aceea pleacă la Athos. Este a doua ucenicie intensă şi ţine patru ani.
   La Athos nu găseşte îndrumător pe măsura exigenţelor sale. A căutat mereu un "bătrân", ştiind că numai ascultarea te despătimeşte. Nu găsea. Dar Paisie deprinsese rugăciunea, îşi putea asuma o asceză solitară de anahoret. Din relatarea schimonahului Mitrofan aflăm că asceza sa era dură. Mânca o dată pe zi, foarte puţin: câţiva pesmeţi, apă cu puţin oţet. Ţinea post negru de trei ori pe an. Bătea câteva sute de mătănii pe zi. Dormea foarte puţin, pe o scândură goală. Trăia în sărăcie extremă. Avea o stare lăuntrică de veşnică mulţumire. Mulţumea mereu lui Hristos că l-a învrednicit să imite întru totul sărăcia Lui. Repeta neîncetat rugăciunea minţii în inimă (oratio mentis). Era mereu muncit de gândul că nu se despătimeşte total şi că nu găsea un duhovnic căruia să i se predea în ascultare. Avea şi un program de studiu neîncetat. Studia cărţi de patristică. Traducea din greceşte autorii Filocaliei. De aceea Paisie a fost comparat cu sfinţii din vechime, cum astăzi nu se mai văd.

   Veşnica invidie

   în acest timp, Paisie a stârnit invidia unor fraţi. Este acuzat de erezie (!) de stareţul Atanasie cel Invidios, "bătrân în ani, nu şi la minte". Atanasie cel Invidios era potrivnic rugăciunii isihaste şi, mai ales, potrivnic lui Paisie. Oare există personalitate excepţională care să nu fi stârnit bănuieli şi împotriviri? întrebare retorică, sigur. Fără piedici, fără ispite, nu există mântuire.
   Paisie a apărut în faţa părinţilor atoniţi să se explice. El nu s-a apărat cu înverşunare, ci a apărat doar isihasmul. Părinţii atoniţi l-au găsit fără prihană şi Atanasie cel Invidios şi-a cerut iertare.

   Maestrul căii de mijloc

   în anul 1750 vine la Athos stareţul Vasile de la Poiana Mărului. El îi recomandă lui Paisie să renunţe la asceza anahoretică, să renunţe la singurătatea totală. I-a reamintit virtutea "dreptei măsuri" recomandată de Sfântul Ioan Casian. I-a cerut să practice "calea împărătească". Stareţul Vasile îşi făcuse din aceasta un principiu: calea împărătească şi rugăciunea lucrătoare (concentrarea). Calea împărătească este asceza în doi sau în trei. Nici în obşte, care îţi tulbură rugăciunea isihastă, dar nici în singurătate totală, care te poate rătăci. Evitarea extremelor, evitarea exceselor. La îndemnul părintelui Vasile, dar şi pentru că rodul ascezei se împlinise, Paisie părăseşte pustia şi vine la viaţa de obşte, organizând Schitul Sfântul Ilie. El mai rămâne la Athos, la acest schit, mulţi ani, până în 1763.

   Popas la schitul lui Paisie de pe Athos

   La Sfântul Munte am ajuns lesne la Schitul Sfântul Ilie, unde s-a nevoit Paisie. Sunt condus la o masă de piatră, sub arbori răcoroşi, lângă o fântână. Mi se spune: Este fântâna lui Paisie Velicikovski. Mi se dau lucumi şi apă din această fântână. Liniştea sufletească si bucuria evocării lui Paisie dau înălţime momentului.

  • cartea a apărut în aprilie 2013 la editura Mistica
  • cartea cuprinde 128 pagini în format 14x20.5cm şi o greutate de 0.140 kg
  • ISBN: 978-606-579-480-1
  • cartea a fost vizualizată de 1882 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Mistici din Carpaţi - vol. I"
carţi din acelaşi domeniu cu "Mistici din Carpaţi - vol. I"
(creştinism > isihasm, creştinism > ortodoxie)
derulare
Filocalia II
Filocalia II
(isihasm, ortodoxie)
Filocalia III
Filocalia III
(isihasm, ortodoxie)
Filocalia I
Filocalia I
(ortodoxie)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare sâmbătă, 29 aprilie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar