Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Proiectul Sfera miercuri, 22 februarie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Proiectul Sfera

studiu asupra entităţilor spirituale sferice
de Miceál Ledwith, Klaus Heinemann
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Proiectul Sfera Imaginea mare preţ Eu Sunt: 25,00 lei

preţ listă: 28,00 lei

reducere:
3,00 lei (10,71%)
momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Proiectul Sfera

În ultimii ani, oamenii s-au întrebat dacă obiectele sferice care apar în fotografiile lor sunt particule de praf sau ceva mai mult. În "Proiectul Sfera", Miceal Ledwith şi Klaus Heinemann, doi experţi de frunte în domeniul fenomenelor sferice, şi-au alăturat cunoştinţele dobândite de-a lungul anilor pentru a examina aceste apariţii fantomatice. Analizând detaliile fotografiilor color ale diferitelor tipuri de sfere şi rezultatele altor cercetări ştiinţifice, oferind sugestii practice pentru călăuzirea fotografilor amatori pasionaţi de fenomenul sferelor, precum şi detalii cuprinzătoare ale tiparelor vizuale, ale caracteristicilor şi comportamentelor sferelor, "Proiectul Sfera" demonstrează că realitatea noastră fizică convenţională este doar o extensie a dimensiunii spirituale infinite şi că sferele sunt legate de realităţi în afara percepţiei noastre umane normale.
"Proiectul Sfera" explorează domeniul spiritual care poate fi văzut în uimitoarele fotografii digitale făcute de Miceal Ledwith şi Klaus Heinemann. Sferele de diferite forme, mărimi, cantităţi şi culori plutesc, alunecă şi planează în fiecare fotografie. Ledwith şi Heinemann ne oferă expertiza lor în domeniul sferelor, dovedindu-ne că nu sunt nici particule de praf, nici picături de apă. Ei caută să comunice cu sferele, văzându-le cu ochiul liber si încercând să desluşească ce înseamnă existenţa lor pentru vieţile noastre.
După ce a descoperit cu uimire sferele care apăreau strălucitoare ca nişte becuri în fotografiile pe care le făcuse într-un loc de reculegere spirituală, Klaus Heinemann a simţit imediat că era vorba de ceva mult mai profund. Heinemann a cercetat din nou mii de fotografii pe care le făcuse anterior si a făcut alte mii pentru a testa ipoteza că aceste cercuri luminoase nu sunt altceva decât emanaţii ale unor fiinte spirituale.
Miceal Ledwith a avut o experienţă asemănătoare după ce a aflat pentru prima data despre fenomenul Sfera. Pentru a descoperi tot ce se putea despre natura lor, despre situaţiile în care prezenţa lor poate fi cel mai uşor detectată şi ce implicaţii ar putea avea ele pentru înţelegerea locului nostru în cosmos, el a început studierea intensă şi sistematică a sferelor, zi şi noapte, în diterite condiţii atmosferice. Până acum, el a adunat o colecţie de peste o sută de mii de imagini.
Cuvânt înainte de William A. Tiller ... 7
Prefaţă ... 27

Partea I: Fenomenul Sfera ... 31
Miceal Ledwith, doctor în teologie şi drept

Cuvânt înainte la Partea I, de J. Z. Knight ... 33

Introducere:
"Există mai multe lucruri în Cer şi pe Pământ..." ... 37

1. Călătorie fotografică de descoperire ... 45
2. Semnificaţia culorilor Sferelor ... 59
3. Enorma diversitate a manifestărilor sferice ... 107
4. Vârtejuri şi câmpuri de torsiune: sfere care ar putea să nu fie electromagnetice ... 117
5. Sugestii pentru fotografierea sferelor ... 127
6. Să deosebim imaginile false cu sfere de cele reale ... 139
7. Sferele şi locul nostru în cosmos ... 145

Partea a II-a - Sferele - Dovada prezenţei divine? ... 153
Klaus Heinemann, doctor în fizică

Mulţumiri ... 155
Introducere: Suntem înconjuraţi de un nor de martori ... 157

8. Dovada ... 165
9. Să privim mai de aproape ... 189
10. Să înţelegem ce am descoperit ... 245

Postfaţă: Emanaţii spirituale şi vindecare dirijată de spirite ... 263

Bibliografie ... 277
Concluzia autorilor ... 281

pag. 62-63

   Răspunsul evident şi simplu este fireşte să spunem că, atunci când camera digitală percepe lumină infraroşie, aceasta nu poate fi vizualizată pe micul ecran de control din spatele camerei şi nici nu poate fi imprimată pe hârtie fotografică. Camera este concepută să convertească lumina infraroşie invizibilă într-o formă de lumină şi de culoare care este vizibilă fiinţelor umane, altfel vânzările de camere digitale ar scădea vertiginos! Noi vedem lumina infraroşie convertită într-o frecvenţă apropiată mai joasă, care o face în acest fel vizibilă nouă.
   Însă lucrurile nu sunt chiar atât de simple, deoarece ocazional putem vedea sfere cu ochiul liber. Ne îndoim că ochii şi creierele noastre convertesc lumina infraroşie şi dincolo de aceasta, până acum invizibilă, într-o formă de lumină pe care să o putem vedea. Mai degrabă, pare mai probabil că vedem ceea ce există şi vedem în afara spectrului luminii vizibile. Problema, sau cheia (dacă preferăm să vedem lucrurile mai pozitiv), este că ni s-a spus despre acele culori că ar exista doar în cadrul lungimilor de undă şi frecvenţelor "luminii vizibile". Însă acum putem vedea că ele ar fi posibil să existe in afara acestui spectru.
   Deci gama culorilor din spectrul luminii vizibile poate exista şi dincolo de acest spectru în forme echivalente, dar aceste forme sunt vizibile pentru noi doar în anumite stări de conştiinţă? Dacă acest lucru este adevărat, atunci fiecare domeniu de frecvenţă "mai presus de percepţia noastră" poate avea ca replică sau ca ecou gama culorilor care alcătuiesc spectrul luminii vizibile, dar într-o formă mai intensă şi mai vibrant armonică. Ba mai mult, dacă este adevărat, ceea ce înregistrează camera digitală în gama infraroşie s-ar putea să nu fie lumină invizibilă care este convertită într-o formă de lumină vizibilă de cameră, pentru plăcerea noastră de a o vedea, ci ar putea să fie o versiune armonică - sau un ecou, dacă vreţi - în planul luminii infraroşii invizibile a culorilor, cu care suntem obişnuiţi din spectrul luminii vizibile.
   Avem acum cel puţin câteva ipoteze interesante despre noţiunea de "dincolo": în primul rând, aceste game de frecvenţe mai presus de percepţia noastră ar putea să fie în realitate domenii de existenţă la fel de solide pentru entităţile care le locuiesc, precum este lumea noastră pentru noi. În al doilea rând, armonicele spectrului luminii vizibile ar putea să existe şi sub formă de culori în acele domenii. Voi discuta condiţiile optime pentru fotografierea sferelor în relaţie cu aceste două ipoteze într-o secţiune ulterioară.
   Ca rezultat al mai multor ani de investigaţii, trebuie să adaug aici un al treilea postulat, care ne-ar putea schimba radical înţelegerea realităţii. Nu am nicio îndoială că, indiferent de condiţiile atmosferice, sferele pot influenţa momentul şi circumstanţele în care pot fi detectate. În multe ocazii, prima fotografie pe care o fac nu conţine nicio sferă; apoi, peste doar zece secunde, imaginea cerului este plină de sfere. Iar în a treia fotografie, făcută după alte câteva secunde, poate să nu mai fie prezentă aproape nicio sferă. Dacă mai mulţi oameni, cu camere identice, fotografiază acelaşi cadru, în acelaşi timp, unii vor surprinde o mulţime de sfere, în timp ce alţii doar câteva sau niciuna. Natura copleşitoare a acestei dovezi trebuie să arate cel puţin un nivel însemnat de conştiinţă la majoritatea, dacă nu la toate formele de sfere. Este la fel de evident că ele pot să manifeste şi o "minte" de grup, atunci când apar, dispar sau fac o altă manevră în perfectă unitate - aşa cum un stol mare de păsări îşi schimbă direcţia, se împrăştie şi se adună din nou, ca o singură entitate, pe cerul serii.

pag. 62-63

   Răspunsul evident şi simplu este fireşte să spunem că, atunci când camera digitală percepe lumină infraroşie, aceasta nu poate fi vizualizată pe micul ecran de control din spatele camerei şi nici nu poate fi imprimată pe hârtie fotografică. Camera este concepută să convertească lumina infraroşie invizibilă într-o formă de lumină şi de culoare care este vizibilă fiinţelor umane, altfel vânzările de camere digitale ar scădea vertiginos! Noi vedem lumina infraroşie convertită într-o frecvenţă apropiată mai joasă, care o face în acest fel vizibilă nouă.
   Însă lucrurile nu sunt chiar atât de simple, deoarece ocazional putem vedea sfere cu ochiul liber. Ne îndoim că ochii şi creierele noastre convertesc lumina infraroşie şi dincolo de aceasta, până acum invizibilă, într-o formă de lumină pe care să o putem vedea. Mai degrabă, pare mai probabil că vedem ceea ce există şi vedem în afara spectrului luminii vizibile. Problema, sau cheia (dacă preferăm să vedem lucrurile mai pozitiv), este că ni s-a spus despre acele culori că ar exista doar în cadrul lungimilor de undă şi frecvenţelor "luminii vizibile". Însă acum putem vedea că ele ar fi posibil să existe in afara acestui spectru.
   Deci gama culorilor din spectrul luminii vizibile poate exista şi dincolo de acest spectru în forme echivalente, dar aceste forme sunt vizibile pentru noi doar în anumite stări de conştiinţă? Dacă acest lucru este adevărat, atunci fiecare domeniu de frecvenţă "mai presus de percepţia noastră" poate avea ca replică sau ca ecou gama culorilor care alcătuiesc spectrul luminii vizibile, dar într-o formă mai intensă şi mai vibrant armonică. Ba mai mult, dacă este adevărat, ceea ce înregistrează camera digitală în gama infraroşie s-ar putea să nu fie lumină invizibilă care este convertită într-o formă de lumină vizibilă de cameră, pentru plăcerea noastră de a o vedea, ci ar putea să fie o versiune armonică - sau un ecou, dacă vreţi - în planul luminii infraroşii invizibile a culorilor, cu care suntem obişnuiţi din spectrul luminii vizibile.
   Avem acum cel puţin câteva ipoteze interesante despre noţiunea de "dincolo": în primul rând, aceste game de frecvenţe mai presus de percepţia noastră ar putea să fie în realitate domenii de existenţă la fel de solide pentru entităţile care le locuiesc, precum este lumea noastră pentru noi. În al doilea rând, armonicele spectrului luminii vizibile ar putea să existe şi sub formă de culori în acele domenii. Voi discuta condiţiile optime pentru fotografierea sferelor în relaţie cu aceste două ipoteze într-o secţiune ulterioară.
   Ca rezultat al mai multor ani de investigaţii, trebuie să adaug aici un al treilea postulat, care ne-ar putea schimba radical înţelegerea realităţii. Nu am nicio îndoială că, indiferent de condiţiile atmosferice, sferele pot influenţa momentul şi circumstanţele în care pot fi detectate. În multe ocazii, prima fotografie pe care o fac nu conţine nicio sferă; apoi, peste doar zece secunde, imaginea cerului este plină de sfere. Iar în a treia fotografie, făcută după alte câteva secunde, poate să nu mai fie prezentă aproape nicio sferă. Dacă mai mulţi oameni, cu camere identice, fotografiază acelaşi cadru, în acelaşi timp, unii vor surprinde o mulţime de sfere, în timp ce alţii doar câteva sau niciuna. Natura copleşitoare a acestei dovezi trebuie să arate cel puţin un nivel însemnat de conştiinţă la majoritatea, dacă nu la toate formele de sfere. Este la fel de evident că ele pot să manifeste şi o "minte" de grup, atunci când apar, dispar sau fac o altă manevră în perfectă unitate - aşa cum un stol mare de păsări îşi schimbă direcţia, se împrăştie şi se adună din nou, ca o singură entitate, pe cerul serii.

pag. 141-142

   ...Urmăriţi elementele circulare concentrice care caracterizează cea mai mare parte a sferelor autentice. Aceste cercuri concentrice s-ar putea datora fotonilor bliţului sau celor din zonele înconjurătoare, în care electronii "excedentari" se "înghesuie" pe diferite niveluri ale sferelor. Electronii le-ar putea face să emită separat lumină fluorescentă, creând impresia unor cercuri şi dând sferelor o imagine plată, în loc de sferică. Acest lucru poate explica şi faptul că sferele par să fie întotdeauna "cu faţa" spre cameră.
   Mulţi oameni susţin că aceste imagini sferice sau plasmoide apar deoarece lumina bliţului este reflectată de particulele de umiditate, de polen sau de praf din aer; sau datorită obiectivului camerei; sau din cauza strălucirii obiectivului, când lumina este reflectată de suprafeţele interne ale lentilelor şi aşa mai departe. Dacă acesta ar fi unicul motiv pentru care sferele apar, atunci ar trebui să putem demonstra efecte identice, repetate în imagini succesive.
   Nu avem nicio îndoială că greşeli de acest fel pot apărea cu uşurinţă, dar ele pot fi evitate cu grijă şi oricine are o experienţă rezonabilă în fotografierea sferelor poate învăţa uşor să deosebească efectele ce ar putea să fie datorate umidităţii sau precipitaţiilor, particulelor de praf sau de polen, de imaginile sferice autentice. Însă ar fi absurd, chiar în acest stadiu al dovezilor de care dispunem, să sugerăm că astfel de greşeli ar putea să ducă la respingerea fenomenului sferelor.
   De asemenea, dacă punem o picătură de apă direct de obiectivul camerei, este foarte uşor să vedem cum creează zone de neclaritate pe imagine. Acest experiment se poate face cel mai bine în timpul zilei. Picăturile de apă de pe obiectiv nu ar putea în mod normal să producă o reflectare a luminii bliţului în lentilele obiectivului, cu excepţia cazului în care poziţia obiectivului şi a bliţului, unul faţă de altul, ar fi complet neobişnuită, iar eu nu ştiu nicio cameră care să aibă un asemenea aranjament. Probabil că producătorii de camere evită astfel de poziţionări ale obiectivului şi bliţului, pentru că ar face imposibilă obţinerea unor imagini de calitate acceptabilă.
   Dacă, aşa cum s-a sugerat, sferele sunt produse de un obiect din afara camerei, care reflectă lumina bliţului în obiectivul camerei, lumina fiind apoi reflectată pe suprafaţa din spate a obiectivului de către obturator, producând deci o imagine a obiectivului, atunci ar trebui să putem repeta experimentul şi să obţinem rezultate identice. Dacă obturatorul ar produce o astfel de reflectare, ar trebui să fie cel puţin parţial închis, ceea ce ar însemna că gradul de expunere al aşa-zisei "sfere" ar fi mai mic decât în restul imaginii. Totuşi imaginile sferelor sunt în mod normal la fel de clare ca celelalte zone ale fotografiei. Dacă aceste amănunte "mecanice" ar putea explica fenomenul sferelor, atunci ar fi posibil să obţinem rezultate similare făcând fotografii succesive în condiţii aproape identice. Din câte ştiu eu, acest lucru nu a fost făcut până acum.
   Când facem o serie de fotografii la intervale foarte scurte, cu aceeaşi cameră, în aceleaşi condiţii atmosferice, adeseori fenomenele sferice nu apar în toate fotografiile din serie. Această situaţie apare în cazul imaginilor luate la intervale de circa zece secunde, timpul necesar camerei să "recicleze" imaginea anterioară: în prima imagine apar sfere, în a doua niciuna sau foarte puţine, iar în a treia fotografie vedem din nou un mare număr de sfere. Schimbarea condiţiilor atmosferice într-un interval de treizeci de secunde nu poate fi susţinută, deci putem spune că imaginile autentice cu sfere nu se datorează poluării atmosferice. Am un număr foarte mare de imagini înregistrate succesiv, care pot demonstra acest lucru.

pag. 193-194

   ...apoi este rezonabil să presupunem că este posibil ca acest "glob" de energie să poată fi stimulat de energia luminii vizibile a bliţului să emită energie electromagnetică, inclusiv în spectrul luminii vizibile (adică fotoni sau "lumină").
   Apariţia acestor imagini ale emanaţiilor spirituale într-o formă care este cumva ca o reminiscenţă a unei imagini defocalizate, cu contururi care seamănă cu franjurile Fresnel,49 ar putea fi explicată ca fiind datorată formei sferice a "globurilor" plasmatice. Câmpul puternic din interiorul globurilor ar putea să influenţeze schimbările de traiectorie ale luminii emise şi să explice acele franjuri. Cu alte cuvinte, lumina emisă în partea mai depărtată a globului ar trebui să treacă prin interiorul globului, având de parcurs o distanţă mai mare decât lumina emisă de partea mai apropiată a globului. Dacă globul însuşi este alcătuit dintr-o substanţă supranaturală, cum ar fi un anumit tip de plasmă magneto-electrică, este de conceput că ar devia traiectoria sau ar produce difracţia luminii fizice emise, fapt care ar explica, la rândul său, imaginea defocalizată.
   O astfel de explicaţie este, de fapt, destul de plauzibilă. Dată fiind circumstanţa incredibil de neobişnuită că noi fotografiem emanaţii ale spiritelor, se poate presupune că aceste fiinţe există într-o realitate care este superioară realităţii noastre, încât sunt capabile să-şi concentreze energia existenţei (care este echivalentă "masei" din realitatea noastră fizică) într-un asemenea mod încât undele electromagnetice ale bliţului să poată induce emisii energetice cuantice în spectrul luminii vizibile.
   Totuşi, sunt multe "găuri" în acest tip de explicaţie, care par să corespundă faptului că aveam de-a face, în ultimă instanţă, cu fenomene non-fizice, deşi reale.
   Extrăgând din această pseudo-explicaţie punctele însemnate şi incontestabile, trebuie să observăm că este vorba de o formă de energie - o energie care poate fi detectată cu mijloace fizice şi poate avea o influenţă asupra fenomenelor fizice.

         Cum să ne adresăm scepticilor

   Am atins deja subiectul autenticităţii emanaţiilor spirituale. Nu toate imaginile "fenomenelor" arată, de fapt, fenomene pe care cineva le caută ori la care se gândeşte la prima vedere. Este important să avem discernământ şi să deosebim lucrurile adevărate de cele false.
   Figura II-26 este un exemplu de fotografie cu elemente care seamănă cu sferele, dar nu sunt emanaţii autentice ale unor fiinţe spirituale. Mi-am stabilit în mod deliberat scopul de a demonstra cât este de uşor să "creezi"ceea ce seamănă cu o imagine uimitoare a unei mulţimi de spirite ale naturii. Fotografia a fost făcută cu acelaşi aparat Nikon Coolpix 8800, cu rezoluţie înaltă, pe care l-am folosit pentru multe alte fotografii prezentate aici. Singura diferenţă este că am produs o pâclă fină de vapori de apă dintr-un simplu tub de spray, la 1 - 1,5 m distanţă de obiectivul camerei, chiar înainte de expunere. Cum camera era reglată pentru focalizare asupra obiectelor aflate la distanţă, reflexia luminii bliţului în aceste picături de apă a creat imagini defocalizate ale picăturilor, care s-au dovedit că au multe trăsături ale imaginilor adevărate ale emanaţiilor spirituale.

pag. 271-272

   Operaţii chirurgicale spirituale "invizibile"

   Dovezile prezentate în această secţiune se referă într-adevăr la existenţa unui posibil mecanism al vindecării spirituale - fireşte nu singurul, ci poate unul dintr-o diversitate de mecanisme. Se pare că ceea ce se întâmplă în Brazilia acreditează ipoteza noastră.
   Să privim operaţiile chirurgicale care se efectuează acolo. De două ori pe zi, atunci când Casa este deschisă, la şedinţele de dimineaţă şi de după-amiază, au loc operaţii chirurgicale invizibile. În fiecare caz, ele sunt administrate "simultan" unui grup întreg de oameni. Pacienţii respectivi, circa o sută de oameni, sunt aşezaţi în grup într-o încăpere. După o scurtă introducere şi o rugăciune de început, operaţiile au loc în timp ce pacienţii rămân aşezaţi, cu ochii închişi. Unii oameni pot să simtă că se întâmplă ceva în corpurile lor, alţii simt foarte puţin sau nu simt nimic. Nimeni nu ştie cu adevărat unde are loc operaţia în corp. După câteva minute, este anunţată încheierea şedinţei de operaţii, iar pacienţii trec într-o "zonă de recuperare". Aici li se reaminteşte că tocmai au fost supuşi unor operaţii chirurgicale, indiferent de ceea ce au simţit, şi au nevoie de o perioadă de odihnă. Majoritatea oamenilor, chiar şi cei care nu au simţit nimic, vor simţi că s-a întâmplat într-adevăr ceva în corpul lor şi vor urma instrucţiunile sugerate.
   Ipoteza noastră concordă cu întreaga succesiune a evenimentelor. Procesul de preselecţie porneşte de la cerinţa ca pacientul să fie iniţiatorul procesului. Constituirea grupului şi timpul scurt necesar pentru operaţiile chirurgicale asupra tuturor oamenilor din grup sunt posibile, aşa cum am arătat, datorită vitezelor înalte disponibile în realitatea spirituală. Observaţia că mulţi pacienţi nici măcar nu simt că a avut loc o operaţie porneşte de la faptul că nu a fost nevoie de incizie pentru realizarea operaţiei; nicio celulă nervoasă (sau doar un număr minim) nu a fost afectată; operaţia nu a compromis cantităţi inutile de ţesuturi sănătoase, ci s-a limitat doar la organele, ţesuturile şi celulele bolnave. Necesitatea recuperării este uşor de înţeles, deoarece, în ultimă instanţă, a avut loc o operaţie, iar slăbiciunea şi sensibilitatea pe care le simt cei mai mulţi dintre pacienţi după operaţie întăresc această motivaţie.
   S-a spus că anumite entităţi spirituale care au lucrat în domeniul medical în timpul celei mai recente întrupări sunt spiritele care efectuează în primul rând operaţiile chirurgicale de la Casa de Dom Inácio. Faptul că multe entităţi nu au "pregătirea de bază" şi au aceeaşi eficienţă ca cele care au această pregătire, atestă că toate cunoştinţele concrete necesare pentru realizarea operaţiilor pot fi dobândite de orice entitate spirituală. S-ar putea totuşi să ne adevărat că, în lumea spiritelor, ca şi în lumea noastră fizică, entităţile fac ceea ce le place şi sunt înclinate să facă. Asta explică de ce entităţile care au avut "cariere" medicale în timpul vieţii în trup cel mai probabil îşi vor dedica talentul lor cauzei vindecării spirituale, mai degrabă decât cei care au desfăşurat alte activităţi umane în cursul întrupării.

         Operaţii chirurgicale spirituale "vizibile"

   Ce putem spune despre operaţiile chirurgicale vizibile efectuate la Casa de Dom Inácio şi despre tipul de vindecare practicat de vindecătorii spirituali cum ar fi Ron Roth sau, cu decenii în urmă, Aimee Semple McPherson şi Kathryn Kuhlman (a se vedea bibliografia)?

  • cartea a apărut în februarie 2010 la editura Adevăr Divin, în cadrul colecţiei Vindecare spirituală
  • traducător: Mihai Popescu
  • cartea cuprinde 288 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.460 kg
  • ISBN: 978-606-8080-18-5
  • cartea a fost vizualizată de 4657 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

carţi din acelaşi domeniu cu "Proiectul Sfera"
(orientări spirituale > mistere, orientări spirituale > ştiinţă)
derulare
Dr. Quantum şi cărticica marilor idei
Dr. Quantum şi cărticica marilor idei
(transformare personală, ştiinţă)
Salvat de lumină
Salvat de lumină
(ştiinţă, transformare personală)
Programarea mentală
Programarea mentală
(mistere, transformare personală)
Jocul divin
Jocul divin
(ştiinţă, dezvoltare personală)
Secretul suprem - vol. 1
Secretul suprem - vol. 1
(mistere, experienţe paranormale)
Nu-mi amintesc ce-am uitat
Nu-mi amintesc ce-am uitat
(dezvoltare personală, ştiinţă)
Armaghedon 2012
Armaghedon 2012
(antropozofie, ştiinţă, mistere)
CQ: coeficientul de conştientizare
CQ: coeficientul de conştientizare
(ştiinţă, transformare personală)
Lumea mea
Lumea mea
(ştiinţă)
Controlul maselor
Controlul maselor
(ştiinţă, mistere)
Lumea sufletelor
Lumea sufletelor
(ştiinţă, mistere)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare marţi, 21 februarie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar