Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Puterea vitaminei D duminică, 30 aprilie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Puterea vitaminei D

cele mai folositoare şi practice sfaturi ştiinţifice despre Vitamina D sau Hormonul D
de Sarfraz Zaidi
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Puterea vitaminei D Imaginea mare preţ Eu Sunt: 36,00 lei

preţ listă: 39,00 lei

reducere:
3,00 lei (7,69%)
momentan indisponibilă *

Puteţi cere ca să fiţi anuntaţi atunci când această carte devine disponibilă.
Pentru aceasta trebuie ca să fiţi autentificaţi.
Apasaţi aici pentru a vă autentifica.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Puterea vitaminei D

În cartea Puterea vitaminei D veţi afla:
De ce ne confruntăm cu o adevărată deficienţă de vitamina D.
Rolul crucial pe care îl poate juca vitamina D în prevenirea şi în tratamentul diferitelor tipuri de cancer.
Cum poate ajuta Vitamina D la prevenirea diabetului, bolilor coronariene, a hipertensiunii şi a bolilor de rinichi.
Cum poate Vitamina D să prevină şi să trateze durerile musculare, oboseala, fibromialgia, durerile cronice de oase şi osteoporoza.
Cum poate Vitamina D să împiedice şi să trateze bolile autoimune: astmul, Lupusul, artrita, boala Crohn, colita ulcerativă şi bolile tiroidiene.
Cum poate Vitamina D să împiedice şi să trateze scleroza multiplă, autismul, demenţa Alzheimer, boala Parkinson, precum şi alte boli neurologice
Rolul esenţial al vitaminei D în timpul sarcinii, pentru mame şi copii.
Doctorii ratează de multe ori diagnosticul deficienţei de Vitamina D pentru că cer efectuarea testului greşit.
Care este testul corect pentru diagnosticarea carenţei de vitamina D.
Cel mai bun mod de a preveni şi trata deficienţa de vitamina D.
PREFAŢĂ ... I
INTRODUCERE ... III

CAPITOLUL 1
DE CE ESTE IMPORTANTĂ VITAMINA D? ... 1
CAPITOLUL 2
CE ESTE VITAMINA D? ... 4
CAPITOLUL 3
CONCEPŢII GREŞITE REFERITOARE LA VITAMINA D ... 9
CAPITOLUL 4
SURSE NATURALE DE VITAMINA D ... 13
CAPITOLUL 5
O VERITABILĂ PANDEMIE A DEFICIENŢEI DE VITAMINA D ... 18
CAPITOLUL 6
DEFICIENŢA DE VITAMINA D, DURERILE ŞI SINDROMUL OBOSELII CRONICE ... 29
CAPITOLUL 7
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI OSTEOPOROZA ... 41
CAPITOLUL 8
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI FOLOSIREA STEROIZILOR ... 63
CAPITOLUL 9
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI INFECŢIILE ... 66
CAPITOLUL 10
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI BOLILE AUTOIMUNE ... 76
CAPITOLUL 11
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI CANCERUL ... 116
CAPITOLUL 12
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI BOLILE DE INIMĂ ... 127
CAPITOLUL 13
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI DIABETUL ZAHARAT ... 133
CAPITOLUL 14
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI FICATUL GRAS ... 145
CAPITOLUL 15
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ... 153
CAPITOLUL 17
DEFICIENŢA DE VITAMINA D LA PACIENŢII CU INTERVENŢII DE BYPASS GASTRIC ... 164
CAPITOLUL 18
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI PROBLEMELE DENTARE ... 167
CAPITOLUL 19
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI PROBLEMELE PIELII ... 169
CAPITOLUL 20
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI DEPRESIA ... 177
CAPITOLUL 21
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ŞI BOLILE NEUROLOGICE ... 180
CAPITOLUL 22
DEFICIENŢA DE VITAMINA D ÎN TIMPUL SARCINII ŞI AL ALĂPTĂRII ... 187
CAPITOLUL 23
DEFICIENŢA DE VITAMINA D LA COPII ŞI ADOLESCENŢI ... 198
CAPITOLUL 25
DIAGNOSTICAREA DEFICIENŢEI DE VITAMINA D ... 213
CAPITOLUL 26
TRATAREA DEFICIENŢEI DE VITAMINA D ... 217
CAPITOLUL 27
SUPLIMENTAREA VITAMINEI D ÎN SITUAŢII SPECIALE ... 240
CAPITOLUL 28
INTOXICAŢIA CU VITAMINA D ... 246
CAPITOLUL 29
VITAMINA D, CALCIUL ŞI MAGNEZIUL ... 256
CAPITOLUL 30
VITAMINA D ŞI VITAMINA K2 ... 268

REZUMAT ... 285
MULŢUMIRI ... 288
DESPRE DR. ZAIDI ... 290

pag. 4-5

   CAPITOLUL 2
   Ce este vitamina D?


   Cei mai mulţi oameni, printre care se numără şi majoritatea medicilor, nu înţeleg cu adevărat ce este cu adevărat vitamina D. De ce s-a ajuns la această situaţie? Pentru a răspunde la întrebare, să trecem puţin în revistă felul în care această vitamină a fost studiată şi înţeleasă de-a lungul timpului.

   Cum am ajuns să înţelegem cu adevărat ce înseamnă vitamina D

   Ne vom întoarce înapoi în timp, în Europa de după Revoluţia industrială de la sfârşitul secolului al XIX-lea, când medicii au început să observe o nouă afecţiune în rândul copiilor care locuiau în marile oraşe industriale, precum Londra sau Varşovia. Aceşti copii aveau retard de creştere, muşchi nedezvoltaţi şi picioarele deformate. Boala a fost numită rahitism, fără ca cineva să înţeleagă ce anume o cauza.
   Acum, când privim în urmă, ne dăm seama că aceşti copii nu se expuneau foarte mult la soare. Trăiau în oraşe aglomerate, cu clădiri suprapopulate şi înghesuite pe străduţe înguste. Iernile prelungite, dar şi poluarea cauzată de arderea cărbunilor şi a lemnului au condus la scăderea razelor solare care ating suprafaţa pământului. Prin urmare, a apărut deficienţa severă de vitamina D. Copiii au fost afectaţi în mod special, fiindcă oasele lor, aflate în plină dezvoltare, au avut foarte mult de suferit. Răspândindu-se într-un ritm ameţitor, rahitismul s-a extins în nord-estul Statelor Unite, dar şi în oraşele industriale. În anul 1900, aproximativ 80% dintre copiii din Boston erau afectaţi de rahitism.
   În perioada 1930-1940, legătura dintre rahitism şi vitamina D a fost pe deplin stabilită. Această descoperire remarcabilă a dus la apariţia laptelui fortificat cu vitamina D. În ţările în care a fost adoptată această practică, rahitismul aproape că a fost eradicat.
   Odată cu eliminarea rahitismului, medicina aproape că a uitat de vitamina D, până acum câteva decenii, când s-a descoperit că nu este cu adevărat o vitamină, ci un hormon.
   Ce este un hormon? Un hormon este o substanţă produsă de organism, care intră în fluxul sanguin şi îşi exercită efectele în locuri îndepărtate de locul în care a fost produs. De exemplu, hormonul tiroidian este produs în glanda tiroidă, după care intră în fluxul sanguin şi acţionează în inimă, în muşchi, în creier şi în aproape în orice alt organ al corpului.

   Vitamina D: un hormon

   Vitamina D este, de fapt, un hormon. Este produs în piele, din 7-dehidrocolesterol (provitamina D3), derivat din colesterol. Iată, aşadar, dovada că nu tot colesterolul este rău, contrar convingerilor adânc împământenite în zilele noastre. Realitatea este următoarea: colesterolul este un precursor al celor mai mulţi hormoni din organism.
   Razele ultraviolete de tip B (UVB) de la soare acţionează asupra provitaminei D2 şi o transformă în previtamina D3, convertită apoi în vitamina D3. În termeni medicali, se numeşte colecalciferol. Vitamina D3 părăreşte apoi pielea şi intră în fluxul sanguin, unde este transportată de o proteină specială, numită proteina de legare a vitaminei D (VDBP).

pag. 4-5

   CAPITOLUL 2
   Ce este vitamina D?


   Cei mai mulţi oameni, printre care se numără şi majoritatea medicilor, nu înţeleg cu adevărat ce este cu adevărat vitamina D. De ce s-a ajuns la această situaţie? Pentru a răspunde la întrebare, să trecem puţin în revistă felul în care această vitamină a fost studiată şi înţeleasă de-a lungul timpului.

   Cum am ajuns să înţelegem cu adevărat ce înseamnă vitamina D

   Ne vom întoarce înapoi în timp, în Europa de după Revoluţia industrială de la sfârşitul secolului al XIX-lea, când medicii au început să observe o nouă afecţiune în rândul copiilor care locuiau în marile oraşe industriale, precum Londra sau Varşovia. Aceşti copii aveau retard de creştere, muşchi nedezvoltaţi şi picioarele deformate. Boala a fost numită rahitism, fără ca cineva să înţeleagă ce anume o cauza.
   Acum, când privim în urmă, ne dăm seama că aceşti copii nu se expuneau foarte mult la soare. Trăiau în oraşe aglomerate, cu clădiri suprapopulate şi înghesuite pe străduţe înguste. Iernile prelungite, dar şi poluarea cauzată de arderea cărbunilor şi a lemnului au condus la scăderea razelor solare care ating suprafaţa pământului. Prin urmare, a apărut deficienţa severă de vitamina D. Copiii au fost afectaţi în mod special, fiindcă oasele lor, aflate în plină dezvoltare, au avut foarte mult de suferit. Răspândindu-se într-un ritm ameţitor, rahitismul s-a extins în nord-estul Statelor Unite, dar şi în oraşele industriale. În anul 1900, aproximativ 80% dintre copiii din Boston erau afectaţi de rahitism.
   În perioada 1930-1940, legătura dintre rahitism şi vitamina D a fost pe deplin stabilită. Această descoperire remarcabilă a dus la apariţia laptelui fortificat cu vitamina D. În ţările în care a fost adoptată această practică, rahitismul aproape că a fost eradicat.
   Odată cu eliminarea rahitismului, medicina aproape că a uitat de vitamina D, până acum câteva decenii, când s-a descoperit că nu este cu adevărat o vitamină, ci un hormon.
   Ce este un hormon? Un hormon este o substanţă produsă de organism, care intră în fluxul sanguin şi îşi exercită efectele în locuri îndepărtate de locul în care a fost produs. De exemplu, hormonul tiroidian este produs în glanda tiroidă, după care intră în fluxul sanguin şi acţionează în inimă, în muşchi, în creier şi în aproape în orice alt organ al corpului.

   Vitamina D: un hormon

   Vitamina D este, de fapt, un hormon. Este produs în piele, din 7-dehidrocolesterol (provitamina D3), derivat din colesterol. Iată, aşadar, dovada că nu tot colesterolul este rău, contrar convingerilor adânc împământenite în zilele noastre. Realitatea este următoarea: colesterolul este un precursor al celor mai mulţi hormoni din organism.
   Razele ultraviolete de tip B (UVB) de la soare acţionează asupra provitaminei D2 şi o transformă în previtamina D3, convertită apoi în vitamina D3. În termeni medicali, se numeşte colecalciferol. Vitamina D3 părăreşte apoi pielea şi intră în fluxul sanguin, unde este transportată de o proteină specială, numită proteina de legare a vitaminei D (VDBP).

pag. 69-70

   Evitaţi medicamentele pentru răceală care se vând fără prescripţie medicală. De ce? Aceste remedii constau în principal în decongestionante nazale, un antihistaminic, un supresor de tuse şi un calmant. Fiecare dintre aceste ingrediente pot avea efecte secundare grave. De exemplu, un decongestionant nazal poate duce la hipertensiune, la ritm cardiac crescut şi chiar la atac de cord. Majoritatea antihistaminicelor pot da o stare de somnolenţă, cu toate consecinţele care derivă de aici, de exemplu accidente de maşină. De asemenea, pot cauza retenţie urinară acută şi un episod acut de glaucom. Există dovezi recente care le incriminează şi în cazurile de demenţă şi Alzheimer.
   Medicamentele care suprimă tusa nu funcţionează decât pentru perioade scurte. Calmantele precum Acetaminofen (Tylenol în SUA) pot duce la boli ale ficatului. Altele, de exemplu Ibuprofen, Naprosyn şi Naproxen, pot cauza dureri de stomac şi, mai rar, sângerări stomacale şi insuficienţă renală acută la pacienţii cu diabet şi alte boli cardiovasculare ori renale.
   În plus, iată care este cea mai mare problemă: aceste tratamente prelungesc de cele mai multe ori durata bolii, ceea ce face ca pacientul să ia în continuare medicamentele, totul culminând cu prescrierea inutilă de antibiotice, care au propriile efecte secundare neplăcute.

   Cum prelungesc aceste medicamente boala?

   Trebuie să înţelegeţi modul în care organismul reacţionează la atacul unei armate de visusuri: zonele afectate, de exemplu nasul, sinusurile şi gâtul, se inflamează, ceea ce intensifică circulaţia sanguină în aceste zone, făcând ca "armata" de celule ale sistemului imunitar să lupte împotriva invadatorilor. Prin urmare, există o producţie din ce în ce mai mare de secreţii nazale şi din zona gâtului. Pe lângă faptul că omoară virusurile, organismul elimină aceşti invadatori şi prin secreţii.
   Să ne gândim acum cum funcţionează un decongestionant nazal: medicamentele de acest tip reduc fluxul sanguin către nas şi zona gâtului. Cum funcţionează un antihistaminic? Prin uscarea secreţiilor din nas, sinusuri şi zona gâtului. Nu este evident că asemenea tratamente atacă sistemul imunitar şi contribuie la prelungirea bolii?
   Iată şi o altă problemă: pentru ca sistemul imunitar să funcţioneze eficient împotriva virusurilor, are nevoie de suport deplin din partea organismului. Ca să îşi conserve energia, organismul trebuie să se odihnească şi să ofere sistemului imunitar tot sprijinul de care are nevoie. De aceea apar simptome precum strănutul, ochi înlăcrimaţi, care curg, dureri, stare de epuizare, febră şi migrene. Toate acestea încearcă să vă forţeze să vă odihniţi. Uneori decideţi totuşi să luaţi medicamente pentru răceală cu ajutorul cărora să ţineţi sub control simptomele şi continuaţi să munciţi şi să desfăşuraţi alte activităţi în loc să vă odihniţi. Odată ce efectele medicamentelor trec, vă simţiţi şi mai rău. Mai luaţi apoi o doză şi ciclul vicios continuă.

   Tuberculoza

   Pacienţii cu tuberculoză în mod deosebit au un nivel scăzut de vitamina D. De cele mai multe ori, tuberculoza afectează persoanele cu un nivel de trai precar, care locuiesc în clădiri supraaglomerate, în oraşe poluate. Sărăcia duce la malnutriţie, iar lipsa de expunere la soare la deficienţa de vitamina D. În special copiii care trăiesc în aceste condiţii...

pag. 99-100

   CE ANUME PUTEŢI BEA?

   Apa, ceaiul şi cafeaua (decafeinizată) ar trebui să facă parte dintre preferinţe. Dacă mergeţi la un restaurant, comandaţi apă. Mulţi îşi iau o băutură răcoritoare sau un desert într-un restaurant, la presiunile anturajului. Nu uitaţi că organismul nu s-a schimbat cu nimic doar fiindcă aţi ales să luaţi masa în oraş.

   CE ANUME PUTEŢI MÂNCA?

   1. Legume


   Aş vrea să specific de la bun început că, atunci când spun "legume", mă refer la tulpina şi la frunzele plantei, excluzând rădăcinoasele (de exemplu, cartofii, cartofii dulci sau batatele, care sunt practic amidonoase).
   Consumaţi o mulţime de legume, pe care să le includeţi la fiecare masă. Ele reprezintă nişte surse extraordinare de vitamine, minerale şi fibre. Au un volum mare, vă umplu stomacul şi vă satisfac apetitul. De asemenea, încetinesc absorbţia zahărului din carbohidraţii pe care îi includeţi în dietă.
   În general, legumele conţin doar cantităţi mici de carbohidraţi, care sunt de cele mai multe ori fibre. De exemplu, o jumătate de cană de spanac gătit conţine doar 3 grame de carbohidraţi, din care 2 grame sunt fibre. Spanacul, ca multe alte legume cu frunze verzi, reprezintă o sursă extraordinară de vitamina A, vitamina K şi mangan.
   Consumaţi legume proaspete, de sezon. Cultivaţi-le singuri sau luaţi-le de la fermieri. încercaţi să le pregătiţi la abur în loc să le prăjiţi în ulei de măsline.
   Folosiţi legume crude în salate, de exemplu castraveţi, ardei gras, spanac şi roşii.

   2. Fructe

   Mâncaţi una sau două fructe proaspete pe zi (sau o jumătate de cană). Alegeţi întotdeauna fructe de sezon. Fie le puteţi cultiva în propria livadă, fie le puteţi lua de la fermieri. Evitaţi fructele şi legumele care vin din cealaltă parte a globului ca să ajungă pe masa voastră.
   Natura are inteligenţa ei, aşa că există nişte motive pentru care anumite fructe şi legume cresc în anumite anotimpuri şi climate. Noi, oamenii, nu vom putea înţelege niciodată raţionamentul. Este suficient să spunem că, dacă trăiţi în armonie cu natura, veţi evita o mulţime de probleme de sănătate.
   De exemplu, natura produce fructe vara pentru cei dintr-o anumită zonă, care trăiesc la temperaturi ridicate. În zilele noastre, chiar şi iarna, supermarketul este plin de fructe de vară, aduse de la mii de kilometri distanţă, din cealaltă parte a Ecuatorului. Fără să vă gândiţi, le luaţi, fiindcă le consideraţi prospături. Nu uitaţi că fructele şi legumele sunt nişte simple alimente, nu articole pentru distracţie mentală sau pentru satisfacerea egoului.
   În general, fructele reprezintă o sursă extraordinară de vitamine şi minerale, în special de potasiu. Fructele conţin carbohidraţi, dar în principiu este vorba despre zaharuri simple - fructoză - care sunt foarte uşor absorbite de intestin, fiindcă nu necesită descompunere ulterioară.
   Fructele reprezintă o sursă extraordinară de antioxidanţi. In acest fel, contribuie la neutralizarea efectelor nocive ale...

pag. 177-178

   CAPITOLUL 20

   Deficienţa de vitamina D şi depresia


   Poate fi dispoziţia mai melancolică din timpul iernii o consecinţă a deficitului de vitamina D? Există o conexiune între nivelul scăzut de vitamina D şi tulburările emoţionale? Răspunsul este da!
   Studiile ştiinţifice (1,2) au arătat că persoanele cu tulburări emoţionale sezoniere şi cu depresie au în mod frecvent un nivel scăzut de vitamina D. Un studiu (2) chiar a scos la iveală faptul că adulţii vârstnici cu nivel scăzut de vitamina D nu numai că sunt predispuşi la depresie, ci au şi un nivel scăzut al performanţei cognitive. Deci, nu daţi vina pe pierderea memoriei pur şi simplu doar fiindcă înaintaţi în vârstă. Poate fi vorba despre o consecinţă a nivelului scăzut de vitamina D.
   Foarte multă vreme, medicii nu au fost conştienţi de rolul pe care-l joacă deficienţa de vitamina D în apariţia depresiei. Cu toate acestea, recent, unii medici au început să-şi aplece privirea asupra dovezilor incontestabile care leagă deficienţa de vitamina D de depresie. Spre exemplu, un studiu excelent (3) de la Cooper Clinic din Dallas, SUA, a verificat 12.594 de pacienţi şi a determinat asocierea dintre nivelul scăzut de vitamina D şi depresia clinică, mai ales la acei indivizi care mai suferiseră episoade de depresie în trecut.

   Pot suplimentele cu vitamina D să atenueze simptomele depresiei?

   Un excelent studiu (4) realizat într-un spital universitar din nordul Norvegiei a analizat această întrebare. Au fost recrutaţi 159 de bărbaţi şi 282 de femei, cu vârste între 21 şi 70 de ani. Persoanele cu niveluri de 25 (OH) vitamina D serice mai mici de 40 nmol L (ceea ce este echivalent cu 16 ng/ml) au fost depistate ca având simptome depresive mai accentuate decât cei cu valori serice ale 25 (OH) vitamina D mai mari de 40 nmol L. Suplimentele cu vitamina D de 20.000 sau 40.000 U.I. pe săptămână versus placebo au demonstrat o îmbunătăţire semnificativă a stărilor pacienţilor din grupul care lua tratament cu vitamina D, dar nu şi la cei din grupul care lua placebo. Acest studiu indică faptic legătura dintre nivelul scăzut de vitamină D şi depresie.
   Un alt studiu provocator (5) a fost publicat în 2013 în jurnalul Clinical Psychopharmacology. În cadrul lui, cercetătorii de la Universitatea de Ştiinţe Medicale "Shahid Sadoughi" din Yazd, Iran, au efectuat un analiză clinică randomizat la pacienţii depresivi. Toţi aveau deficit de vitamina D. Ei au împărţit aceşti pacienţi în trei grupuri: primul grup a primit o doză unică de vitamina D de 300.000 U.I. injectabilă. Al doilea grup a primit o doză unică de vitamina D de 150.000 U.I. injectabilă. Al treilea grup nu a primit deloc vitamina D. După 3 luni, grupul care primise vitamina D de 300.000 U.I. a obţinut un scor semnificativ îmbunătăţit al simptomelor depresiei.
   Când văd un individ cu o stare emoţională proastă sau cu depresie, acord o atenţie deosebită nivelului său de vitamina D. Aproape întotdeauna este scăzut. Printr-o suplimentare corespunzătoare a vitaminei D, le readuc nivelul de vitamina D în limitele normale. Din propria experienţă, descopăr că aceste persoane au mai multă poftă de viaţă după o cură corespunzătoare cu suplimente de vitamina D. Durerile şi suferinţele lor fizice scad în intensitate, acest lucru...

  • cartea a apărut în decembrie 2015 la editura Benefica
  • traducător: Dorina Oprea
  • cartea cuprinde 298 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.270 kg
  • ISBN: 978-606-8784-00-7
  • cartea a fost vizualizată de 1138 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Puterea vitaminei D"
carţi din acelaşi domeniu cu "Puterea vitaminei D"
(terapii > general)
derulare
Edgar Cayce: Pietrele preţioase vindecătoare
Edgar Cayce: Pietrele preţioase vindecătoare
(cristaloterapie, general, Edgar Cayce)
Vindecat pentru totdeauna
Vindecat pentru totdeauna
(ştiinţă, general)
Despre cancer
Despre cancer
(dezvoltare personală, general)
Leacuri pentru sănătate
Leacuri pentru sănătate
(fitoterapie, general)
Graţie şi forţă
Graţie şi forţă
(transformare personală, general)
Terapia prin flori
Terapia prin flori
(transformare personală, general)
Întinerirea
Întinerirea
(general)
214 elixire alchimice
214 elixire alchimice
(fitoterapie, general)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare sâmbătă, 29 aprilie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar