Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Radha şi Krişna joi, 29 iunie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Radha şi Krişna


de Chandidas
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Radha şi Krişna Imaginea mare preţ Eu Sunt: 22,00 lei

preţ listă: 25,00 lei

reducere:
3,00 lei (12,00%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Radha şi Krişna

Opera Radha şi Krişna, de Candîdas (pronunţat Ciondidas, forma engleză Chandidas), era tradusă în întregime de Amita Bhose în 1992, anul morţii sale. Volumul a avut iniţial titlul Dragostea lui Krişna şi Radha, traducătoarea optând ulterior pentru Radha şi Krişna. Motivaţia traducerii acestui autor al cărui nume se găseşte în dicţionarele de literatură universală o aflăm din Oferta de publicare înaintată în aprilie 1992 direcţiei unei edituri:
"înţelegerea spiritualităţii indiene, pentru care a existat un interes viu în România dintotdeauna, necesită, în primul rând, informaţii de prima mână despre religia şi mitologia indiană. Este de prisos să menţionez că aceste aspecte ale culturii indiene neputând fi publicate în trecut, cititorii români nu avuseseră posibilitatea nici să se documenteze în acest domeniu, nici să savureze frumuseţea literară a operelor religioase. Dar nici după abolirea restricţiilor n-au prea apărut lucrări de certă valoare de acest gen.
Lucrarea de faţă prezintă, sub forma unui roman de dragoste de mare frumuseţe, mitul cuplului divin Krişna şi Radha care stă la baza celui mai răspândit cult religios din India şi care a exercitat, timp de secole, influenţe deosebite asupra filosofiei, esteticii, literaturii, artelor plastice, muzicii şi coregrafiei indiene, culte şi populare. Având un caracter alegoric, poemul se adresează deopotrivă celor interesaţi, din motive ştiinţifice ori culturale, de aspectele menţionate mai sus ale spiritualităţii indiene precum şi amatorilor de literatură laică, beletristică.
Poemul reprezintă capodopera lui Chandidas. Reluând un motiv mitologic indian frecvent întâlnit în folclor - dragostea dintre divinul Krişna şi păstoriţa Radha - şi în literatura cultă, povestea dintre Radha şi Krişna a circulat mai întâi oral în toate limbile indiene, inclusiv sanscrită. Pornind de la legenda aceasta, poetul a realizat una dintre cele mai frumoase şi mai sensibile creaţii artistice din literatura bengali.(Carmen Muşat-Coman)
Cuvânt înainte (Carmen Muşat-Coman) ... 5
Studiu introductiv {Amita Bhose) ... 9

Zorile inimii ... 65
Glasul inimii Radhei ... 84
întâlnirea ... 93
întâlnirea sub lumina lunii ... 103
Bocetul către Lună ... 103
Răspunsul Lunii ... 104
Spusele Radhei către prietena sa ... 105
întâlnirea în miez de noapte ... 106
Darurile ... 108
Rai păstoriţă ... 123
Patul de flori ... 125
Raslila ... 128
Marele Ras ... 136
Supărarea Radhei în timpul marelui Ras ... 136
Amarul ce nu se curmă ... 138
Ce făcu Radha? ... 141
Marele Ras - Slujirea ... 150
Marele Ras - Frumuseţea naturii ... 150
Marele Ras - Radha învaţă să cânte ... 152
Marele Ras - Radha ajunge regele pădurii ... 155
Marele Ras - Frumuseţea perechii ... 160
Călătoria la Mathura. Visul Radhei ... 166
Vaierul Radhei ... 171
Vaierul păstorilor ... 173
Gokul este învăluit în tristeţe ... 175
Cearta cu sluga lui Kamsa (Pe drumul spre Mathura) ... 176
Credinţa lui Vasudev şi Daivaki ... 178
Plecarea lui Nanda ... 179
întoarcerea lui Nanda la Gokul. Jelania Jaşodei ... 180
Jelaniile Radhei ... 182
Spusele prietenei Radhei către Krişna ... 186
Revederea ... 188
Răspunsul lui Krişna ... 192

Despre Chandidas (Amita Bhose) ... 195

pag. 15

   Cu anii, Krşna ajunsese un tânăr atât de fermecător şi învăţase să cânte atât de dulce din flaut încât a fost iubit de toate tinerele din Vrndăvana. Intre ele, frumoasa Rădhă, soaţa vărului Yasodei, i-a dăruit dragostea, uitând de lume, de neam şi de sine. Iubirea ei 1-a cucerit pe acela care i-a biruit pe zei şi oameni.
   Dar ţelul naşterii lui Vişnu pe Pământ era altul; menirea lui Krşna îl aştepta în altă parte, pe malul celălalt al Yamunei. Acolo, Karhsa se pregătea pentru uciderea lui Krşna şi a lui Balarăma. în acest scop i-a incitat pe cei doi nepoţi să participe la o sărbătoare. Ajungând la Mathură, tinerii au fost invitaţi să lupte cu doi voinici şi chiar cu un elefant. Datorită puterii lor de neîntrecut, Krşna şi Balarăma i-au înfrânt pe vrăjmaşii din arenă, şi nu numai atât, Krşna 1-a pedepsit pe Kamsa, pentru toate relele comise, cu moartea. Apoi l-a eliberat pe tatăl lui Kamsa şi 1-a reinstalat pe tronul său regal.
   După ce au restabilit ordinea în Mathură, Krşna şi Balarăma au plecat la Vărănasi (oraş care acum poartă numele Banaras), leagănul vestit al culturii, pentru instruirea în cărturărie şi pregătirea ostăşească necesară bărbaţilor din casta kşatriya.
   Ca învăţăcei ai înţeleptului Sandîpana, şi-au însuşit, în 64 de zile, cunoştinţe desăvârşite în cele 64 domenii ale ştiinţei, inclusiv Vedele (vezi p. 20 subsol), filosofia, regulile conducerii, subtilităţile politicii şi tehnicile de luptă.
   Oraşul Mathura se afla însă în mare primejdie. Cele două soţii ale lui Kamsa - care erau şi surori - plecaseră la tatăl lor Jarăsandha, rege din Magadha (actualul stat Bihar). Mâhnit de moartea ginerelui, acesta trimitea oaste după oaste pentru a-i desfiinţa pe Krşna şi Balarăma. După întoarcerea din Vărănasi, fraţii au fost nevoiţi să ocrotească poporul de invadatorii din Magadha. Până la urmă s-au hotărât să se mute, cu toată ginta, într-un loc mai paşnic.

pag. 15

   Cu anii, Krşna ajunsese un tânăr atât de fermecător şi învăţase să cânte atât de dulce din flaut încât a fost iubit de toate tinerele din Vrndăvana. Intre ele, frumoasa Rădhă, soaţa vărului Yasodei, i-a dăruit dragostea, uitând de lume, de neam şi de sine. Iubirea ei 1-a cucerit pe acela care i-a biruit pe zei şi oameni.
   Dar ţelul naşterii lui Vişnu pe Pământ era altul; menirea lui Krşna îl aştepta în altă parte, pe malul celălalt al Yamunei. Acolo, Karhsa se pregătea pentru uciderea lui Krşna şi a lui Balarăma. în acest scop i-a incitat pe cei doi nepoţi să participe la o sărbătoare. Ajungând la Mathură, tinerii au fost invitaţi să lupte cu doi voinici şi chiar cu un elefant. Datorită puterii lor de neîntrecut, Krşna şi Balarăma i-au înfrânt pe vrăjmaşii din arenă, şi nu numai atât, Krşna 1-a pedepsit pe Kamsa, pentru toate relele comise, cu moartea. Apoi l-a eliberat pe tatăl lui Kamsa şi 1-a reinstalat pe tronul său regal.
   După ce au restabilit ordinea în Mathură, Krşna şi Balarăma au plecat la Vărănasi (oraş care acum poartă numele Banaras), leagănul vestit al culturii, pentru instruirea în cărturărie şi pregătirea ostăşească necesară bărbaţilor din casta kşatriya.
   Ca învăţăcei ai înţeleptului Sandîpana, şi-au însuşit, în 64 de zile, cunoştinţe desăvârşite în cele 64 domenii ale ştiinţei, inclusiv Vedele (vezi p. 20 subsol), filosofia, regulile conducerii, subtilităţile politicii şi tehnicile de luptă.
   Oraşul Mathura se afla însă în mare primejdie. Cele două soţii ale lui Kamsa - care erau şi surori - plecaseră la tatăl lor Jarăsandha, rege din Magadha (actualul stat Bihar). Mâhnit de moartea ginerelui, acesta trimitea oaste după oaste pentru a-i desfiinţa pe Krşna şi Balarăma. După întoarcerea din Vărănasi, fraţii au fost nevoiţi să ocrotească poporul de invadatorii din Magadha. Până la urmă s-au hotărât să se mute, cu toată ginta, într-un loc mai paşnic.

pag. 41

   ...către cântăreţi din romanul Srikrşnakirtan nu părea plauzibilă. Pe deasupra, caracterele personajelor reliefate în poem se deosebeau puternic de cele conturate în cântece. Romanul explorează drama lăuntrică a Radhei, sfâşiată de sentimente contrarii - comportarea unei femei căsătorite şi chemarea dragostei din cale afară de puternică - dramă care ajunge la culme când după atâtea sacrificii eroina este înşelată şi apoi abandonată de către iubitul ei. Rădhă din cântece s-a dedicat lui Krşna; ea este resemnată şi pregătită să suporte şi să ierte orice jignire, fie din partea lumii şi a familiei, fie din partea iubitului. Ca persoană, Radha din cântece este mult mai fină şi demnă, pe când Rădhâ din roman este mai reuşită pe plan literar. Oricum, ele sunt două personaje distincte.
   Când discuţiile despre identitatea celor doi poeţi au ajuns la un moment de încordare extremă, istoricii şi criticii literari fiind împărţiţi în două tabere opuse, a apărut pe scenă un al treilea Candidas. Un manuscris voluminos care zăcea în colecţia bibliotecii Universităţii din Calcutta a fost descoperit de cercetătorul Manîndranohan Vasu în 1926. Lucrarea reprezintă un roman în versuri, alcătuit dintr-un număr de poezii separate, aproape toate fiind semnate de Dina (Sărmanul) Candîdăs, şi unele de Dvija (Brahmanul) Candidas. Vasu a susţinut că acest roman a fost creat de Candidas cel cunoscut, autorul cântecelor, fiindcă cel din urmă s-a prezentat uneori ca Dvija Candidas. Vasu a dat de alte lucrări ale Sărmanului Candîdăs şi i-a editat opera integrală în două volume cu titlul Dina Candidăser Padăvali (Versurile Sărmanului Candidăs), în 1934 şi 1938. Editarea acestora a aţâţat focul disputei şi mai mult. S-a văzut că Sărmanul Candidas a fost bun cunoscător al Puranelor sanscrite, dar ca poet a fost mult inferior şi ulterior prea cunoscutului Candidas.
   După ce problema Candidas şi datarea operelor au fost analizate din toate părţile, majoritatea specialiştilor au căzut de acord că în perioada sec. XIV-XVIII au trăit cel puţin patru poeţi care au purtat acest nume. Ei au fost Badu (Brahmanul) Candidăs, autorul romanului Srikrşnakirtan; Dvija (Brahmanul)...

pag. 69

   ....i-o fi meşteşugit Atoatefăcătorul ? Ah, facă-se ca ea să-mi dea prinosul râsului ei şi al întregii fericiri ce-i umple inima!
   Chandidasa zice: Poţi să-i ceri oare acest har ? Râsul ei îţi ia ochii aidoma sclipirii fulgerului ce sperie întunericul.
   - Văzui cu ochii mei această minune împodobită cu toate odoarele şi, pe când privirile îmi erau aţintite asupră-i, fulgerul ochilor ei sclipi; într-o clipă simţi că răbdarea mea nu mai era răbdare. O, dragul meu prieten, privirea îi era plină de vrăji care-mi luară minţile şi pricepui că pe lume nu i se află pereche. Chipul ei, asemeni lunei, era o mreajă a dragostei. Ea-şi sărută capătul pletelor apoi, răsucindu-se în două rânduri ca să le apuce, şi le adună pe ceafă. Cu un deget se silea să-şi ţină sariul care-i luneca şi în faţa acestei privelişti orice muritor ar fi simţit cum cade pradă ispitei şi Madana însuşi trebuie că era întunecat de dorinţă. Cu ce să-mi îmbărbătez inima ? Această tânără care-mi ieşi în cale cu părul ei lăsat pe spate, pe malul râului, m-a lăsat fără nici o apărare. Părul ei părea un şarpe. Oare nu i-e teamă să poarte un şarpe? Era atât de frumoasă şi de curată! Dinţii ei te duceau cu gândul la şiraguri de perle şi când râdea, din gura ei parcă ieşea luna. Ah! Sufletul meu înnebuneşte, frumuseţea ei a făcut ca inima mea să freamăte, oglindindu-se în ea! Nu mi-a rămas decât bietul înveliş trupesc, căci suflarea din el a fugit cu Preaiubita mea.
   îşi va afla mântuirea dacă o vede încă o dată - zice brahmanul Chandidasa.

pag. 98

   Auzind aceasta, Krişna îşi simţi inima cuprinsă de bucurie. Simţi că trebuie să-şi schimbe şi mai mult înfăţişarea şi se duse acasă, spunându-i fetei să-l aştepte.
   Chandidasa spune: Acela e un adevărat tămăduitor, care se pricepe la firea bolnavului.
   îşi boi faţa, îşi năclăi părul cu noroi, îşi puse veşmintele în neorânduială şi-şi schimonosi mersul într-un chip curios. Pe umăr avea o traistă împodobită, pe care o umpluse cu ierburi şi rădăcini. în aceste straie de împrumut se duse plin de îndrăzneală şi se aşeză la căpătâiul bolnavei, ridică vălurile ce acopereau chipul Radhei, cată la ea şi-şi dădu seama de boala ei. îi luă între degete încheietura mâinii stângi, numără bătăile venelor şi zise:
   - Fiorul dragostei, asemeni unei otrăvi, i-a mâncat inima.
   Mulţumită peste poate de aceste cuvinte, tânăra se
sculă şi răspunse:
   - Ai ghicit cu adevărat, dar spune-mi, ce trebuie să
mănânc sau să beau ca să-mi recapăt puterile şi să mă
vindec de această boală?
   - Mă tem să-i dau leacul atoatetămăduitor, spuse
vraciul. De-aş avea răgazul şi îngăduinţa s-o îngrijesc,
fierbinţeala i-ar scădea şi s-ar tămădui fără zăbavă.
   Dar auzind aceste două vorbe cu două înţelesuri, Radha pricepu noul vicleşug al cutezătorului Krişna.
   înzestrat cu harul zeiţei Başuli, îl pricepe şi Chandidasa.

pag. 198

   - Prinţ al Dragostei, simbol al cunoaşterii, reluă Radha, să cântăm împreună pe acelaşi flaut, să pătrundem o
mai dulce muzică.
   Simbolul cunoaşterii zâmbi şi începu şi el să sufle în flaut; cele două nume, al Radhei şi al lui Krişna, se ridicară melodioase în aer şi o fericire cerească cuprinse inimile celor care le auzeau. Sub suflările lor unite se ridică din flaut un cântec atât de pătrunzător, încât învie viaţa în copacii morţi, iar apele Jamunei, care lâncezeau între maluri, se zbuciumară dintr-o dată, trezite la viaţă.
   - Hari, din inimă te rog, mai murmură Radha, învaţă-mă să cânt bine. Spune-mi cărei note îi e hărăzită fiecare gaură a flautului şi ce sentiment se iscă suflând în ea. Spune-mi care vorbă de dragoste se rosteşte anume prin fiecare dintre ele. Avem zece degete şi nu cântăm decât cu şapte. Care este taina fiecăruia?
   Şyam zise:
   - Ascultă, o, Radha, flautul nu este decât o cale de a
dobândi ştiinţa asupra tuturor lucrurilor. în Bhagavata
se află tainele viersului ce se aude atât de dulce în păşune, când cânţi din flaut. Demult, tare demult, apăruse Trei mea cu un ulcior de miere. Ea se aşeză în pădure şi vorbi despre pădure. Treimea fiind pătrunsă de aceeaşi dorinţă, vărsă toată mierea pe pământul Pădurii de miere. Acea miere luă trupul Lunii de pe cer, iar Luna se preschimbă într-un trup femeiesc frumos, strălucitor şi divin. Acea femeie este umbra miezului simţurilor şi zidirii universului. Slăvită-i acea femeie. Ţi-am dezvăluit taina ei, trimiţându-ţi gândurile mele, fără să-ţi spun prin viu grai.
   Chandidasa fu uimit de măiestria lui!

  • cartea a apărut în aprilie 2009 la editura Cununi de stele
  • traducător: Amita Bhose
  • cartea cuprinde 200 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.200 kg
  • ISBN: 978-606-92044-1-2
  • cartea a fost vizualizată de 2193 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Radha şi Krişna"
(literatură > roman)
derulare
Kama Pura
Kama Pura
(roman)
Calea luptătorului paşnic
Calea luptătorului paşnic
(roman, transformare personală)
Zahir
Zahir
(roman)
Efectul Isaia
Efectul Isaia
(roman, transformare personală)
Magister
Magister
(roman, transformare personală)
Walkiriile
Walkiriile
(roman)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare miercuri, 28 iunie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar