Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Remediul suprem duminică, 22 ianuarie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Remediul suprem

dialoguri cu un maestru spiritual
de Sri Nisargadatta Maharaj
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Remediul suprem Imaginea mare preţ Eu Sunt: 21,00 lei

preţ listă: 26,00 lei

reducere:
5,00 lei (19,23%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Remediul suprem

"În cartea Remediul suprem, Nisargadatta explică în termeni clari şi simpli natura Realităţii Absolute, aşa cum au făcut cândva marii înţelepţi din India antică. Suprema realizare a Sinelui poate fi înţeleasă astfel de orice aspirant sincer care doreşte să îi realizeze esenţa". - Dr. David Frawley, autor al cărţilor Yoga şi Ayurveda, Vindecarea ayurvedică şi Zei, înţelepţi şi regi
"Robert Powell a adus o mare contribuţie prin editarea Remediului suprem. Nisargadatta Maharaj a fost cel mai mare maestru pe care l-am cunoscut în timpul celor şase ani pe care i-am petrecut în India. [Această carte] mă readuce în prezenţa conştiinţei sale absolute". - Dr. Stephen Wolinsky, autor al cărţilor Inimi aprinse şi Tao al haosului
Maestru al căii Tantra Nath care a atins realizarea supremă, Sri Nisargadatta Maharaj (1897-1981) a locuit şi a predat într-un mic apartament de la periferia oraşului indian Bombay, unde foarte mulţi conaţionali şi occidentali veneau pentru a-l asculta vorbind. În spiritul înţeleptului Ramana Maharshi, el a prezentat Adevărul suprem al non-dualismului în maniera sa unică, din perspectiva realizării Sinelui. Cuvintele uşor de înţeles, dar pline de putere ale acestui maestru ieşit din comun ne pot revela natura noastră ultimă. La fel ca în cazul maeştrilor zen din vechime, stilul lui Nisargadatta este direct, provocator şi extrem de profund, revelând esenţa şi evitând tot ceea ce nu este absolut esenţial. Remediul suprem nu se adresează celor mulţumiţi de felul în care înţeleg spiritualitatea, ci celor care caută un antidot puternic împotriva inconştienţei.
Cuvânt înainte ... 9
Prefaţă ... 11

1. Rămâi neclintit în fiinţă şi orice dorinţă de a fi se va risipi ... 13
2. Tot ce a izvorât vreodată din cele cinci elemente este pură ignoranţă ... 25
3. Remediul suprem ... 31
4. Din clipa în care ştii că exişti, vrei să rămâi în eternitate ... 51
5. Cel mai mare miracol este vestea că "EU SUNT" ... 73
6. Ceea ce poţi uita nu poate fi ceea ce este etern ... 93
7. Tu eşti cel care observă apariţia şi dispariţia conştiinţei ... 115
8. Pentru un jnani, totul este divertisment ... 137
9. În cele din urmă, trebuie să renunţi la orice asociere cu conştiinţa individuală ... 159
10. Nu poţi să-ţi aminteşti Absolutul, pentru că nu îl poţi uita ... 183
11. Înţelegeţi-vă propria încarnare ... 201

Epilog ... 217
Glosar ... 219
Bibliografie ... 227
Despre editor ... 229

pag. 107-108

   V: Rămâne un fel de paradox. Când cineva începe contemplarea spirituală a vieții, trebuie luate unele decizii cu scopul de a minimiza sau a reduce activităţile lumeşti, astfel încât să dispună de mai mult timp pentru un asemenea demers. Există totodată un anumit sentiment de urgenţă, probabil cauzat tot de iluzia de a fi această persoană. Însă dacă starea de iluminare impune postura martorului pasiv, cum sunt luate aceste decizii şi cum sunt ele executate?

   M: Numai acest concept pe care îl aveţi despre voi, este ceea ce decide. Indiferent dacă el este un om mare, unul important, sau unul umil, indiferent ce decide sau crede că decide, este vorba doar de un concept. Adică individul ca obiect se gândeşte că el decide, când, de fapt, un obiect nu poate decide. Dacă nu înţelege, atunci totul este conceptual. Trebuie înţeles că acest complex corp-minte este un simplu obiect, un fenomen, iar un fenomen nu poate acţiona. Prin urmare conceptul este foarte ancorat în complexul vostru corp-minte.
   Nu veţi fi niciodată în stare să înțelegeți natura voastră veritabilă; pentru aceasta, centrul percepţiei trebuie să se schimbe. Dacă acel centru al percepţiei este un fenomen, atunci, indiferent încotro aţi privi, acea privire provine tot din centrul fenomenului. Dacă acest centru al percepţiei nu devine el însuşi Numen, nu veţi avea niciodată vreo idee despre adevărata voastră natură.
   Cine a hotărât că eu sunt corpul? Un pur concept. Acest concept se află, bineînţeles, în minte. „Eu sunt corpul” nu este decât un concept. Tot un concept este şi că orice acţiune este înfăptuită de acest corp; asta înseamnă că a avut loc o „obiectivare”, ideea că eu sunt acest obiect, corpul. De atunci încolo apare conceptul că ceea ce face corpul este fapta „mea”. Dar îndată ce acest concept este înţeles — adică imediat ce obiectul este cunoscut ca și obiect, falsul ca fals — atunci treci în postura subiectului. Îndată ce ai adoptat acel punct de vedere, obiectul dispare. Atunci tot ce se întâmplă este văzut ca o apariție în mediul respectiv, fără să te simţi preocupat de asta; nu faci altceva decât să observi.
   A fi corpul şi personalitatea individuală înseamnă a fi legat de timp. Intervine o măsură a timpului. Tot acelaşi concept care s-a obişnuit să afirme „eu sunt corpul” va spune „eu m-am născut şi voi muri”. Cine afirmă „eu voi muri”? Numai conceptul. Odată eliberat de concept, subiectul este în afara timpului. Pentru subiect nu există conceptul de spaţiu-timp.
   Repet, nu numai că acest concept spune „eu sunt corpul”, dar este totodată conştient că este condiționat de timp; de aceea spune el „eu am să mor”. Însă cel care cunoaşte conceptul nu este condiționat de timp; el este complet separat de concept. Corpul moare. Asta ce înseamnă? Nimic altceva decât că gândul „eu sunt”, acel concept, a dispărut. Nimic nu i se întâmplă celui care trăieşte această experiență.
   Cel care ştie că are de-a face cu un concept şi că acesta va dispărea, nu este supus experienţei naşterii, a fericirii sau a nefericirii, nici experienței morţii.

  V: Maharaj a spus deja că noi suntem cu toţii supuşi acestei puteri şi că nu putem face nimic împotriva ei; nu e altceva decât un concept în mintea noastră şi care nu duce la nimic. Într-un sens, dat fiind că noi venim la el, ivirea iluminării într-un individ ar părea mai degrabă separată de orice activitate voluntară.

   M: Întregul scop al căutării spirituale — în realitate nu există căutare, însă folosim acest cuvânt doar pentru comunicare — este de a înţelege conceptul ca și concept, falsul ca fals. Nu este nimic de dobândit.
   A spune că eu sunt Dumnezeu, Cristos sau Allah, Mahomed, sau oricare altul, se întemeiază încă pe...

pag. 107-108

   V: Rămâne un fel de paradox. Când cineva începe contemplarea spirituală a vieții, trebuie luate unele decizii cu scopul de a minimiza sau a reduce activităţile lumeşti, astfel încât să dispună de mai mult timp pentru un asemenea demers. Există totodată un anumit sentiment de urgenţă, probabil cauzat tot de iluzia de a fi această persoană. Însă dacă starea de iluminare impune postura martorului pasiv, cum sunt luate aceste decizii şi cum sunt ele executate?

   M: Numai acest concept pe care îl aveţi despre voi, este ceea ce decide. Indiferent dacă el este un om mare, unul important, sau unul umil, indiferent ce decide sau crede că decide, este vorba doar de un concept. Adică individul ca obiect se gândeşte că el decide, când, de fapt, un obiect nu poate decide. Dacă nu înţelege, atunci totul este conceptual. Trebuie înţeles că acest complex corp-minte este un simplu obiect, un fenomen, iar un fenomen nu poate acţiona. Prin urmare conceptul este foarte ancorat în complexul vostru corp-minte.
   Nu veţi fi niciodată în stare să înțelegeți natura voastră veritabilă; pentru aceasta, centrul percepţiei trebuie să se schimbe. Dacă acel centru al percepţiei este un fenomen, atunci, indiferent încotro aţi privi, acea privire provine tot din centrul fenomenului. Dacă acest centru al percepţiei nu devine el însuşi Numen, nu veţi avea niciodată vreo idee despre adevărata voastră natură.
   Cine a hotărât că eu sunt corpul? Un pur concept. Acest concept se află, bineînţeles, în minte. „Eu sunt corpul” nu este decât un concept. Tot un concept este şi că orice acţiune este înfăptuită de acest corp; asta înseamnă că a avut loc o „obiectivare”, ideea că eu sunt acest obiect, corpul. De atunci încolo apare conceptul că ceea ce face corpul este fapta „mea”. Dar îndată ce acest concept este înţeles — adică imediat ce obiectul este cunoscut ca și obiect, falsul ca fals — atunci treci în postura subiectului. Îndată ce ai adoptat acel punct de vedere, obiectul dispare. Atunci tot ce se întâmplă este văzut ca o apariție în mediul respectiv, fără să te simţi preocupat de asta; nu faci altceva decât să observi.
   A fi corpul şi personalitatea individuală înseamnă a fi legat de timp. Intervine o măsură a timpului. Tot acelaşi concept care s-a obişnuit să afirme „eu sunt corpul” va spune „eu m-am născut şi voi muri”. Cine afirmă „eu voi muri”? Numai conceptul. Odată eliberat de concept, subiectul este în afara timpului. Pentru subiect nu există conceptul de spaţiu-timp.
   Repet, nu numai că acest concept spune „eu sunt corpul”, dar este totodată conştient că este condiționat de timp; de aceea spune el „eu am să mor”. Însă cel care cunoaşte conceptul nu este condiționat de timp; el este complet separat de concept. Corpul moare. Asta ce înseamnă? Nimic altceva decât că gândul „eu sunt”, acel concept, a dispărut. Nimic nu i se întâmplă celui care trăieşte această experiență.
   Cel care ştie că are de-a face cu un concept şi că acesta va dispărea, nu este supus experienţei naşterii, a fericirii sau a nefericirii, nici experienței morţii.

  V: Maharaj a spus deja că noi suntem cu toţii supuşi acestei puteri şi că nu putem face nimic împotriva ei; nu e altceva decât un concept în mintea noastră şi care nu duce la nimic. Într-un sens, dat fiind că noi venim la el, ivirea iluminării într-un individ ar părea mai degrabă separată de orice activitate voluntară.

   M: Întregul scop al căutării spirituale — în realitate nu există căutare, însă folosim acest cuvânt doar pentru comunicare — este de a înţelege conceptul ca și concept, falsul ca fals. Nu este nimic de dobândit.
   A spune că eu sunt Dumnezeu, Cristos sau Allah, Mahomed, sau oricare altul, se întemeiază încă pe...

pag. 170-171

   V: Este adevărat, dar în această lume, chiar dacă eşti pe calea cea bună sau dacă faci bine, tot nu obţii niciodată ceea ce meriţi.

   M: Ceea ce consideri ca fiind potrivit dimineaţa devine nepotrivit seara. Principiul care cunoaşte asta nu este conţinut nici măcar în cartea „Eu sunt Acela”. Cartea nu conţine acea informaţie. Ce este acel principiu?

   V: Nu există carte care să-l poată conţine, niciun cuvânt nu-l poate descrie.

   M: Dacă ai înţelege că este dincolo de cuvinte, atunci ai mai avea acest orgoliu sau această trufie a realizării, dacă ar fi aşa?

   V: Nu ar exista loc pentru aşa ceva.

   I: Pentru a sublinia mai bine ideea, el nu îl asistă doar pe cel care vine cu întrebarea, ci adoptă argumentarea opusă, făcând într-un fel pe avocatul diavolului.

   V: Acesta este marele serviciu pe care ni-l face. Noi trebuie să vedem dacă încă mai avem o imagine pe care vrem să i-o prezentăm. El ne face să simţim asta foarte puternic. Dacă am ascultat cu adevărat şi am înţeles ceea ce spunea, atunci nu ar mai exista nicio nesiguranţă. În noi nu ar mai e nimic care să poată fi ameninţat. Totuşi, nu este aşa. Dacă acea fericire complet lipsită de ego ar fi cu adevărat a noastră, n-ar mai exista în noi nicio nesiguranţă, nicio frică, nicio nelinişte. Ceea ce simt că ar trebui să implorăm de la graţia lui, este să avem cu noi înșine aceeaşi nerăbdare pe care el o are uneori cu noi. Dând totodată dovadă de o mare răbdare.

   M: Asta va depinde de sentimentul vostru de urgenţă, de cât sunteți de onești.
   Fără suflul vital, Ishwara sau Dumnezeu nu are suflet; iar fără Dumnezeu, suflul vital nu poate exista. Ori de câte ori omul îşi limitează conştiinţa la corp şi la minte, el este numit jiva. Altminteri, el este absolut independent de acestea două care acţionează şi reacţionează. Conştiinţa, care se manifestă sub diferite forme, este în întregime una; că e vorba de o insectă, de un porc mistreţ sau de un om puternic, nu este nicio diferenţă.
   Fără forţa vitală, nimeni nu-l poate venera pe Dumnezeu. De fapt, suflul vital, forţa vitală este ceea ce îl venerează pe Dumnezeu. Fără Dumnezeu, suflul vital nu există, iar fără suflul vital, nu există nicio expresie a lui Dumnezeu. Fără această forţă a vieţii, ar mai fi de fapt vreo referire la Dumnezeu?
   Când această forţă vitală caută conştiinţa în Dumnezeu însuşi, atunci apare lumina conştiinţei prin care forţa vitală acţionează şi împlineşte ceea ce vrea să împlinească. Chiar şi dacă luaţi forţa vitală drept însuşi Dumnezeu, rezultatul ar fi acelaşi, pentru că principiul activ este forţa vitală. Conştiinţa este doar procesul de observare. Când forţa vitală nu întâmpină niciun obstacol, voi nu mai sunteţi conştienţi de ea, pentru că ea se manifestă cu deplină libertate şi atunci simţiţi o senzaţie de bine, sunteţi fericiţi. Dacă există vreun blocaj, atunci deveniți conștienți că ceva împiedică mişcarea forţei vieţii, simțiți disconfort şi sunteţi nefericiţi.
   Oamenilor li se recomandă în general să urmeze o anumită sadhana, din care o parte constă în a merge undeva, a vizita un templu sau altul, sau a urca un munte sau altul. Dar principiul activ este de fapt forţa vitală. Când considerați forţa vitală ca fiind Dumnezeu însuşi, nu poate exista conştiinţă fără forţa vitală. Conştiinţa şi forţa vitală sunt deci două componente ale unuia şi aceluiaşi principiu, inextricabil întreţesute. Dar conştiinţa nu este decât principiul-martor sau aspectul static; aspectul dinamic sau principiul activ, este forţa...

pag. 210-211

   ...este vijnana, starea absolută. Eu sunt în starea de vijnana în ciuda corpului. Lumile vin şi se duc. Eu sunt fiinţa originară şi originală!!
   Preocupă-te numai de propriul sine. Când însăşi naşterea ta este tăgăduită, non-existenţa, cum de se mai pune problema renaşterii? Nu te mai preocupa de lume, preocupă-te de tine, de propria ta naştere. Reîncarnarea şi alte concepte asemănătoare sunt pentru ignoranţi.
  Odată rezolvată problema încarnării Domnului Krishna şi a încarnării tale, totul s-a terminat.
   Tu ai studiat ani de zile; ai fost activ în domeniul spiritualităţii, dar cine face toate astea? Nimeni nu te învaţă asta. Toată spiritualitatea pe care o urmezi este plină numai de concepte, atât. În realitate, cine este acela care studiază toate astea? Asta este ceea ce nu ai înţeles.
   În ciuda tuturor strădaniilor voastre, realizarea nu se manifestă din motivul acesta: voi vă identificaţi iar şi iar cu corpul vostru; nu renunţaţi nicicum la această identificare. Dacă nu puteți să consideraţi că sunteți altceva, încercaţi măcar să consideraţi că sunteți forţa vitală. Identificaţi-vă cu forţa vitală şi fiţi ca ea. În afară de forţa vitală, ce altceva contează mai mult în corpul vostru? Nimic; forţa vitală este cea mai importantă.
   Am să vă mai dau o bună explicaţie a ceea ce este „mintea”. Toate senzațiile pe care le primiţi prin cele cinci simţuri, tot ce vedeţi, auziţi, gustaţi, etc. toate acestea se află chiar în forţa vitală. Ele sunt, până la urmă, adunate în forţa vitală, sub forma cuvintelor: limbajul minţii. Ceea ce n-aţi auzit niciodată, nu veţi putea rosti. Tot ceea ce se întâmplă prin intermediul organelor celor cinci simţuri, tot ceea ce este cunoscut este „fotografiat” şi acumulat în forţa vieţii. Iar limbajul forţei vitale este mintea.
   Voi percepeţi lumea datorită suflului vital. Când percepeţi lumea, voi percepeţi cele cinci dimensiuni sau, mai degrabă, cele cinci aspecte ale tuturor lucrurilor pe care le-aţi perceput și înregistrat prin cele cinci simţuri. Prin urmare, suflul vital constituie cea mai importantă forţă motrice care vă este disponibilă. Când o aveţi, înseamnă că şi voi sunteţi. Această atingere a existenţei individuale — sau conştiinţă, sau sentiment de existenţă — şi forţa vitală există mereu împreună, ambele (ca zahărul şi dulceaţa sa).
   Care este natura acestei forţe vitale și a acelui sentiment al existenţei? Ele formează chintesenţa jocului celor cinci elemente. Făcând parte din el, jocul se împlinește prin „eu sunt”. Așa că nu încercați să îl fragmentați. Acea chintesență „eu sunt” înseamnă totul. Când îmbrăţişaţi corpul, adică ideea că „eu sunt corpul” reduceți totalitatea la un fragment. Aceasta este greşeala majoră. Oricare ar fi experienţa voastră, studiaţi-o, înţelegeţi-o, dar întrebaţi-vă cine „fotografiază” toate aceste experienţe. Este cumva suflul vital? Voi unde sunteți în toate astea?
   Pentru toate speciile, inclusiv oamenii, această forţă vitală este divină. Ea conţine și acel Ishwara sau principiu al conştiinţei. Voi ar trebui să aflaţi cum să vă fixaţi atenţia asupra acestui suflu vital şi să meditaţi asupra Sinelui. Asta rămâne să descoperiți voi.
   Suflul vital este condiţionat sau încătuşat de lanţul numelui. El acceptă numele ca fiind „eu sunt”. Aici e greşeala. Ceea ce s-a eliberat de nume şi de formă este Paramatman. Ceea ce este condiţionat de corp, de minte, de nume şi de formă este numit jiva. Limbajul suflului vital este mintea. Aceasta este forţa motrice a tuturor activităţilor. Aveți vreo întrebare asupra acestui aspect, numai pe tema asta? Este foarte greu de formulat întrebări în faza asta. Dacă puteţi să vă stabilizați în suflul vital aşa cum sunteţi, atunci deveniţi manifestarea. Când suflul vital este condiţionat de corp, voi numiţi asta personalitate. Însă, de fapt, suflul vital este răspândit peste tot; este întreaga manifestare, este universal.
   Dacă vă stabilizați în suflul vital ca „eu sunt”, asta vă va duce acolo. Suflul vital nu se rezumă la corp. Toate elementele sunt puse în mișcare şi dirijate de suflul vital. Dat...

pag. 25-26

   2. Tot ce a izvorât vreodată din cele cinci elemente ESTE pură ignoranţă

   Maharaj: Cunoaşterea „eu sunt” este aceeaşi la toate creaturile însufleţite, fie că e vorba de o insectă, un vierme, sau de o fiinţă umană, sau chiar de un avatar, cea mai înaltă formă de fiinţare. Eu nu consider că această conștiință elementară diferă în vreun fel de la o formă la alta. Însă pentru a se manifesta, conştiinţa are nevoie de o bază, de o structură anume în care să poată apărea. Această bază poate fi orice, poate avea orice formă, dar manifestarea durează doar atâta timp cât există respectiva formă. Iar până nu apare conştiinţa, nu poate exista niciun fel de cunoaştere. Pe scurt, cunoaşterea depinde de conştiinţă, iar conştiinţa are nevoie de o matrice sau o formă fizică.
   Trebuie, de asemenea, să ţinem seama şi de importanţa cuvântului. Gândirea izvorăşte din suflul vital şi se exprimă prin cuvânt. Fără cuvinte, n-ar putea exista comunicare în lume; în realitate, n-ar fi putut exista niciun fel de activitate, niciun fel de „facere” (și, de fapt, nici „a-facere”). Lumea merge mai departe datorită cuvântului şi numelui. Oamenii n-ar putea fi identificaţi fără nume. Deci, cuvântul şi numele au mare importanţă.
   Principiul denumirii fiecărui „lucru” posibil a fost extins atât de mult încât până și Dumnezeu a trebuit să primească un nume. Iar acest nume capătă prin repetare o anumită semnificaţie. La începutul dezvoltării spirituale personale nu există nicio metodă, nicio sadhana mai importantă sau mai eficace decât repetarea numelui Domnului.
   Nu există însă niciun motiv anume pentru apariția acestei conștiințe. Așadar nu există o explicație a modului în care s-a ivit această sămânță, această conștiință sau cunoaștere „eu sunt”. Dar odată apărută, ea nu poate rămâne în nemişcare; cu alte cuvinte, conștiința este echivalentul „mișcării”; iar orice mişcare se întâmplă prin jocul celor trei guna6, care sunt inerente cunoaşterii „eu sunt”. Această conştiinţă „murmură” fără încetare — [Maharaj foloseşte cuvântul gun-gun din marathi] şi se exprimă prin cele trei gunas. Acestea acţionează în acord cu forma manifestată, care, la rândul ei, este rezultatul unui anumit tip de hrană. Comportamentul şi acţiunea rezultă din combinaţiile şi permutările celor trei gunas.
   Când oamenii vin în vizită pentru prima dată, eu le spun întotdeauna că vin aici cu intenţia de a-şi etala cunoaşterea sau de a încerca să mă atragă într-o polemică. Sunt, deci, conştient de asta, dar sunt şi mai conştient de faptul că aceste persoane nu au nici cea mai mică idee despre ceea ce vorbesc. Eu numesc asta pură ignoranţă. De aceea vă spun să nu puneţi nicio întrebare, nici măcar să nu începeți să vorbiți între voi până când nu ați ascultat o vreme vorbele mele şi nu ați asimilat măcar parţial conţinutul lor. După aceea puteţi să puneţi întrebări.
   Cum de ştiu că sunteţi complet ignoranţi? Din proprie experienţă. Oricărui copil îi va lua un an sau un an şi jumătate până să poată pronunţa vreun cuvânt. Poate că acel cuvânt nu are niciun sens, dar pentru a face asta, ce a trebuit să se întâmple? Mă folosesc din nou de cuvântul gun-gun, adică ceea ce apare în interior și dorește să iasă afară – gânduri, cuvinte ciudate, sau ce o mai fi. Și reușesc să iasă afară. Dar de unde vin toate astea? Unde este cel care prezintă în...

  • cartea a apărut în decembrie 2013 la editura Eu Sunt, în cadrul colecţiei Aici şi Acum
  • traducător: Gabriel Matei
  • Titlu original: The Ultimate Medicine: Dialogues with a Realized Master
  • cartea cuprinde 320 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.200 kg
  • ISBN: 978-606-92798-2-3
  • cartea a fost vizualizată de 6028 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Remediul suprem"
carţi din acelaşi domeniu cu "Remediul suprem"
()
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare sâmbătă, 21 ianuarie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar