Libraria Eu Sunt - libraria sufletului

în perioada 12 august - 3 septembrie vom fi în vacanţă. Ultimele expedieri se vor face pe 11 august, iar comenzile primite în perioada vacanţei vor fi onorate începând cu 4 septembrie. Revenim cu o surpriză :)
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Reţeta fericirii duminică, 20 august 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Reţeta fericirii

schimbă ceea ce faci, nu felul în care gândeşti
de Paul Dolan
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Reţeta fericirii Imaginea mare preţ Eu Sunt: 23,00 lei

preţ listă: 24,90 lei

reducere:
1,90 lei (7,63%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Reţeta fericirii

   Fericirea poate fi atinsă prin găsirea echilibrului optim dintre plăcere şi motivaţie, arată renumitul expert în ştiinţe comportamentale Paul Dolan, prin alocarea atenţiei în mod eficient şi prin evitarea lucrurilor care ne provoacă durere şi sunt lipsite de sens. Pare mai uşor de spus decât de făcut, dar, cu ajutorul unor paşi simplu de pus în aplicare, inspiraţi din psihologie şi din economie, fiecare dintre noi poate descoperi propria reţetă pentru a decide, proiecta şi obţine lucrurile care aduc adevărata fericire.
Prefaţă ... 7
Notă către cititori ... 9
O scurtă încălzire ... 13
Introducere: De la balbism la fericire ... 15

   Partea I. DOBÂNDIREA FERICIRII

   Capitolul 1. Ce este fericirea?
... 25
Evaluarea fericirii ... 25
Fericirea sub formă de sentimente ... 28
Principiul plăcere-motivaţie ... 30
Principiul plăcere-motivaţie (PPM) în viaţă ... 46

   Capitolul 2. Ce ştim despre fericire? ... 50
Eşantionarea experienţelor ... 51
Experimentul german ... 52
Episoadele americane ... 58
Alte dovezi despre fericire ... 64
Dimensiunea contează ... 72

   Capitolul 3. Ce ne face să fim fericiţi? ... 76
De la fleacuri la fericire ... 76
Deasupra şi dedesubtul luciului apei ... 84
Efecte secundare comportamentale ... 91
Nisipurile mişcătoare ale atenţiei ... 96
Participarea la fericire ... 106

   Capitolul 4. De ce nu suntem mai fericiţi? ... 108
Dorinţe greşite ... 109
Aspiraţii greşite ... 123
Convingeri greşite ... 135
Reorientarea atenţiei ... 144

   Partea a II-a. DĂRUIREA FERICIRII

Capitolul 5. Cum luăm decizia de a fi fericiţi?
... 149
Acordaţi atenţie propriilor reacţii ... 149
Acordaţi atenţie reacţiilor celorlalţi ... 164
Nu vă străduiţi prea tare ... 172
Mai fericit prin propria decizie ... 175

   Capitolul 6. Proiectarea fericirii ... 178
Pregătirea ... 181
Prestabilirile ... 185
Angajamente ... 187
Normele sociale ... 193
Proiectarea obiceiurilor ... 200
Proiectarea unei vieţi mai fericite ... 203

   Capitolul 7. Cum punem fericirea în practică? ... 205
Fiţi atenţi la ceea ce faceţi ... 205
Aveţi grijă cu cine vă întovărăşiţi în acţiunile dumneavoastră ... 217
Nu vă lăsaţi distras ... 219
Mai fericit prin măsuri concrete ... 234

   Capitolul 8. Decideţi, proiectaţi şi puneţi în practică ... 235
Oscilaţi mai puţin ... 236
Împărţiţi mai mult ... 244
Producţia eficientă a fericirii ... 261

Concluzie ... 263
Mulţumiri ... 271
Note ... 275
Indice ... 313

pag. 50-51

   Ce ştim despre fericire?

   Din motivele amintite în introducere şi care vor deveni şi mai clare în acest capitol, mi-aş dori să aflu cărui lucru îi acordaţi atenţie la un anumit moment şi să raportaţi acest lucru la fericirea resimţită ulterior. E greu să vă întreb: "La ce luaţi parte acum?", în consecinţă, multe dintre încercările de a măsura fericirea de-a lungul timpului s-au bazat pe întrebarea: "Ce faceţi în acest moment?" Concluziile obţinute pe baza unor astfel de date presupun că fericirea reiese din aceste activităţi (cum ar fi munca sau privitul la televizor), când aţi putea de fapt să vă gândiţi la multe alte lucruri când îl "ascultaţi" pe şeful dumneavoastră sau când "urmăriţi" X Factor. În medie, însă, şi pe eşantioane mari de respondenţi, estimări ale fericirii concentrate pe activităţi zilnice pot furniza o aproximare veridică, anume spre ce se îndreaptă atenţia oamenilor în general.
   Aş dori să fac de asemenea o remarcă asupra interpretării datelor despre fericire. Înţelegerea noastră privind corelaţia dintre fericire şi o gamă largă de factori a avut de parcurs un drum foarte lung în ultimele decenii, iar noi încă nu ştim atât cât ne-ar plăcea despre gradul în care aceşti factori produc cu adevărat fericire. Există două mari obstacole care ne împiedică să facem saltul direct de la corelaţie la cauzalitate: efectele selecţiei şi cauzalitatea inversă reversibilă. Să luăm drept exemplu efectele voluntariatului. Este posibil ca aceia care au ales să facă voluntariat să fie cei care vor beneficia cel mai probabil de asta, ceea ce înseamnă că nu putem generaliza efectele fericirii de a face voluntariat la o populaţie mai mare. în plus, cei care sunt mai fericiţi sunt cel mai probabil aceiaşi care fac voluntariat, iar în acest fel fac parte din orice corelaţie extrasă de cauzalitatea inversă de la fericire la voluntariat. E o mare provocare să afli, când studiezi fericirea, ce a fost mai întâi: oul sau găina.
   Acestea fiind spuse, este posibil ca orice estimare a fericirii produse de o anumită activitate să fie determinată în final de atenţia acordată acesteia, chiar dacă imboldul iniţial de a desfăşura activitatea a fost influenţat într-o oarecare măsură de fericirea iniţială. Puteţi avea o stare minunată sau îngrozitoare şi totuşi să decideţi să faceţi curăţenie, dar în final, curăţind casa, pă veţi schimba starea de spirit. Putem învăţa încă multe lucruri de la cei mai fericiţi dintre noi şi ce fac ei pentru asta.
   
   Eşantionarea experienţelor

   Ce ne demonstrează de fapt dovezile empirice despre experienţele plăcute şi motivante din viaţa noastră? S-au făcut anumite studii de eşantionare a experienţelor, prin care le sunt trimise oamenilor mesaje pe telefoanele mobile, în care sunt întrebaţi cum se simt în diferite momente ale zilei, alese la întâmplare, pentru a obţine date despre starea lor de spirit din momentul respectiv. Asemenea studii sunt destul de intruzive şi mulţi oameni ar prefera să nu audă pe telefonul mobil un semnal de atenţionare atunci când sunt în valurile pasiunii. De asemenea, simplul fapt că ţi se cere să te gândeşti la cât de fericit te simţi într-un anumit moment îţi poate afecta răspunsul. Studiile de eşantionare a experienţelor pot fi de asemenea...

pag. 50-51

   Ce ştim despre fericire?

   Din motivele amintite în introducere şi care vor deveni şi mai clare în acest capitol, mi-aş dori să aflu cărui lucru îi acordaţi atenţie la un anumit moment şi să raportaţi acest lucru la fericirea resimţită ulterior. E greu să vă întreb: "La ce luaţi parte acum?", în consecinţă, multe dintre încercările de a măsura fericirea de-a lungul timpului s-au bazat pe întrebarea: "Ce faceţi în acest moment?" Concluziile obţinute pe baza unor astfel de date presupun că fericirea reiese din aceste activităţi (cum ar fi munca sau privitul la televizor), când aţi putea de fapt să vă gândiţi la multe alte lucruri când îl "ascultaţi" pe şeful dumneavoastră sau când "urmăriţi" X Factor. În medie, însă, şi pe eşantioane mari de respondenţi, estimări ale fericirii concentrate pe activităţi zilnice pot furniza o aproximare veridică, anume spre ce se îndreaptă atenţia oamenilor în general.
   Aş dori să fac de asemenea o remarcă asupra interpretării datelor despre fericire. Înţelegerea noastră privind corelaţia dintre fericire şi o gamă largă de factori a avut de parcurs un drum foarte lung în ultimele decenii, iar noi încă nu ştim atât cât ne-ar plăcea despre gradul în care aceşti factori produc cu adevărat fericire. Există două mari obstacole care ne împiedică să facem saltul direct de la corelaţie la cauzalitate: efectele selecţiei şi cauzalitatea inversă reversibilă. Să luăm drept exemplu efectele voluntariatului. Este posibil ca aceia care au ales să facă voluntariat să fie cei care vor beneficia cel mai probabil de asta, ceea ce înseamnă că nu putem generaliza efectele fericirii de a face voluntariat la o populaţie mai mare. în plus, cei care sunt mai fericiţi sunt cel mai probabil aceiaşi care fac voluntariat, iar în acest fel fac parte din orice corelaţie extrasă de cauzalitatea inversă de la fericire la voluntariat. E o mare provocare să afli, când studiezi fericirea, ce a fost mai întâi: oul sau găina.
   Acestea fiind spuse, este posibil ca orice estimare a fericirii produse de o anumită activitate să fie determinată în final de atenţia acordată acesteia, chiar dacă imboldul iniţial de a desfăşura activitatea a fost influenţat într-o oarecare măsură de fericirea iniţială. Puteţi avea o stare minunată sau îngrozitoare şi totuşi să decideţi să faceţi curăţenie, dar în final, curăţind casa, pă veţi schimba starea de spirit. Putem învăţa încă multe lucruri de la cei mai fericiţi dintre noi şi ce fac ei pentru asta.
   
   Eşantionarea experienţelor

   Ce ne demonstrează de fapt dovezile empirice despre experienţele plăcute şi motivante din viaţa noastră? S-au făcut anumite studii de eşantionare a experienţelor, prin care le sunt trimise oamenilor mesaje pe telefoanele mobile, în care sunt întrebaţi cum se simt în diferite momente ale zilei, alese la întâmplare, pentru a obţine date despre starea lor de spirit din momentul respectiv. Asemenea studii sunt destul de intruzive şi mulţi oameni ar prefera să nu audă pe telefonul mobil un semnal de atenţionare atunci când sunt în valurile pasiunii. De asemenea, simplul fapt că ţi se cere să te gândeşti la cât de fericit te simţi într-un anumit moment îţi poate afecta răspunsul. Studiile de eşantionare a experienţelor pot fi de asemenea...

pag. 136-137

   Amăgirea

   Tocmai v-aţi certat cu prietena. Ea e furioasă că nu aţi fost politicos. Credeţi că reacţionează exagerat. Nu s-au consemnat cuvintele rostite. Cine are dreptate? Amândoi aveţi, deoarece nu există adevăr obiectiv, ci doar interpretări subiective. Vă justificaţi comportamentul pentru a crea poveşti despre dumneavoastră care sunt în ton cu convingerile personale. Credeţi că sunteţi o persoană civilizată, iar ea crede că nu e adevărat.
   În realitate, ne încăpăţânăm să credem în ceea ce considerăm noi că este adevărat şi astfel ne este greu să ne răzgândim. Într-adevăr, de câte ori în ultimii câţiva ani v-aţi răzgândit cu adevărat, în privinţa unei convingeri importante? Bănuiesc că nu prea des. Credem că avem motive bune şi logice pentru convingerile noastre, dar, în realitate, convingerile noastre sunt pe primul loc şi atunci ne ataşăm de motive care le susţin. Dacă ne-am baza cu adevărat convingerile pe dovezi, ne-am răzgândi mult mai des în urma dovezilor mai bune pe care le avem la dispoziţie. În schimb, căutăm informaţii şi dovezi care să susţină convingerile noastre şi ignorăm informaţiile care nu le susţin. Acest fenomen se numeşte tendinţa de confirmare.
   Ca exemplu relevant pentru mine este faptul că recenzenţii publicaţiilor academice sunt mai înclinaţi să publice articole care sunt conforme cu propriile lor perspective teoretice. Dacă dovezile nu se potrivesc întocmai cu ceea ce credem noi că este adevărat, le vom respinge sau vom găsi moduri de a arăta cum ar putea fi acestea în concordanţă cu convingerile noastre dacă ar fi înţelese sau interpretate "corect".
   Într-un mod oarecum înrudit, dacă există o discrepanţă între convingerile şi comportamentul nostru, vom căuta să explicăm diferenţa. Dacă vi se pare că sunteţi un bucătar bun şi gătiţi un fel de mâncare cu gust neplăcut, veţi atribui nereuşita ingredientelor de proastă calitate, unei defecţiuni de funcţionare a cuptorului sau tensiunii căreia aţi fost supus pentru a încheia prepararea până la sosirea invitaţilor. Atât timp cât puteţi transfera responsabilitatea pentru comportamentul dumneavoastră altor surse decât propria persoană - contextului, altor oameni ş.a.m.d. - puteţi continua să vă consideraţi un bucătar bun. Astfel, vă puteţi păstra neştirbită o convingere referitoare la dumneavoastră, care rămâne în continuare în disonanţă cu comportamentul dumneavoastră. Fiecare fel de mâncare cu gust neplăcut are o explicaţie.
   Tendinţa de a ne justifica astfel comportamentul prin contextul în care ne aflăm sau blamându-i pe alţii este în contrast direct cu modul în care tindem să judecăm acţiunile celorlalţi. Când vine vorba despre alţi oameni, e mult mai probabil să considerăm că felul de mâncare cu gust neplăcut se datorează incapacităţii lor de a găti bine, nu altor cauze. Acest fenomen se numeşte eroare fundamentală de atribuirea Când explicăm  comportamentul altor oameni, supraestimăm efectul dispoziţiei lor subiacente şi subestimăm efectul contextului. Acesta este un concept esenţial în cercetarea psihologică şi pe acest subiect s-au publicat mii de articole, multe dintre ele despre implicaţiile acesteia în ce priveşte modul în care-i judecăm pe oamenii diferiţi de noi.
   Totul este relativ, însă, şi în continuare nu apreciem corect cât de mult suntem influenţaţi de context. Ne amăgim că facem alegeri determinate de sistemul 2 şi ignorăm influenţa sistemului 1. Acest lucru nu e surprinzător, dat fiind că nu avem acces conştient la factorii automaţi şi inconştienţi de influenţă care ne determină comportamentul. Avem însă acces la comportamentele propriu-zise. Aşa că putem înţelege modul în care am acţionat anterior într-o situaţie dată, ceea ce va fi un ghid foarte bun pentru felul în care vom acţiona data viitoare...

pag. 206-207

   Consumarea experienţei

   Dacă suntem mai fericiţi participând la experienţele noastre, atunci are sens să ne cheltuim banii pe experienţe bune. Într-adevăr, majoritatea dintre noi vor spune că simpla cheltuire a banilor pe o experienţă, cum ar fi pe un zbor cu elicopterul, ne face mai fericiţi decât achiziţionarea unui bun material, cum ar fi un televizor cu ecran plat. În general, ne adaptăm mai lent la fericirea adusă de experienţe, ceea ce înseamnă că impactul lor persistă mai mult timp. Impactul achiziţionării unui nou bun material nu numai că dispare mai rapid, ca intrare în procesul de producţie a fericirii, ci opţiunile alternative pot rămâne de interes mai mult timp deoarece ne gândim în continuare la alte bunuri materiale pe care am fi putut să le cumpărăm.
   Nu-i facem pe ceilalţi nefericiţi pentru că mergem la cină cu familia în oraş, ci în cazul în care cumpărăm o maşină nouă. Într-o serie de experimente care le-au dat participanţilor posibilitatea de a alege o experienţă (de exemplu, o vacanţă) sau un bun material (cum ar fi un aparat electronic) s-a manifestat mai puţin competiţia socială în cazul experienţelor faţă de achiziţionarea bunurilor materiale, în al căror caz contează mai mult să ţineţi pasul cu familia Jones. Cheltuind mai mult pe lucruri pe care le faceţi decât pe lucruri pe care le deţineţi, reuşiţi să vă reforrnulaţi deciziile şi să redefiniţi grupurile de referinţă, astfel încât familia Jones să nu mai fie grupul cu care vă comparaţi. Veţi descoperi că acest lucru vă permite să fiţi în consecinţă mai fericit.
   Până şi simpla discuţie despre achiziţiile experienţiale în comparaţie cu cele materiale ne poate face mai fericiţi. Când un grup de studenţi care nu se cunoşteau între ei au fost împărţiţi pe perechi şi fiecărei perechi i s-a cerut în mod aleatoriu să vorbească fie despre o achiziţie experienţială (bani cheltuiţi cu intenţia principală de a dobândi o experienţă de viaţă), fie despre o achiziţie materială (bani cheltuiţi cu intenţia principală de a dobândi un bun material), cei care au discutat despre achiziţii experienţiale au declarat că au savurat mai mult conversaţia purtată decât cei care au discutat despre achiziţii materiale. Prin urmare, vă bucuraţi mai mult de conversaţiile purtate despre ceea ce aţi făcut sau intenţionaţi să faceţi decât de cele referitoare la bunuri pe care le deţineţi sau intenţionaţi să le achiziţionaţi. Oamenii vă vor simpatiza de asemenea mai mult dacă puneţi în practică acest lucru: perechile de participanţi care au discutat despre achiziţii experienţiale au declarat impresii mai favorabile despre partenerii lor de conversaţie decât perechile care au discutat despre achiziţii materiale.
   Acestea fiind zise, când achiziţiile experienţiale şi cele materiale ies prost, oamenii declară că resimt aceleaşi niveluri scăzute de fericire în urma acestora. Foarte mult depinde de aşteptările pe care le aveţi. Dacă vă aşteptaţi să căpătaţi o casă şi acest lucru nu se întâmplă, veţi fi nefericit din acest motiv, la fel ca studenţii care se aşteptau să câştige mulţi bani când vor înainta în vârstă, dar nu au reuşit să câştige atât de mult cât au anticipat, ajungând să fie nemulţumiţi de vieţile lor.
   Merită de asemenea să spunem că distincţia dintre achiziţiile experienţiale şi cele materiale nu este mereu foarte clară. În urmă cu aproximativ un deceniu, aveam o TVR Chimaera. Era o ma-şină minunată. Am cumpărat-o atât pentru sunetul motorului, cât şi pentru toate celelalte detalii. Ori de câte ori porneam motorul, zâmbeam puţin în mine, iar această senzaţie nu s-a atenuat prea mult în timp. Era de asemenea o maşină uluitor de condus (chiar dacă puţin animalică, ceea ce a dus la faptul că am făcut accident cu ea, dar asta este o altă poveste). Maşinile sunt privite adesea drept achiziţii materiale, dar TVR-ul meu a fost experienţă pură şi am câteva amintiri extraordinare...

pag. 236-237

   Oscilaţi mai puţin

   Tergiversarea şi distragerea atenţiei merg mână în mână. Dacă am putea evita integral sarcina în cauză, ar fi bine şi nu ar mai trebui să evităm să-i acordăm atenţie, dar delăsătorii se îngrijorează fiindcă sarcina pur şi simplu nu poate fi evitată (şi am văzut cât de dăunătoare pot fi gândurile sâcâitoare pentru fericire). Distragerea atenţiei generează de asemenea tergiversare atunci când stimuli fără nici o legătură cu sarcina în cauză ne împiedică să o ducem la bun sfârşit. Să vedem mai întâi cum ajungem la nefericita tergiversare şi apoi să vedem soluţii pentru a ieşi din ea.

   Distanţarea de fericire

   Primul pas în abordarea tergiversării este să decideţi dacă doriţi sau nu să îndepliniţi sarcina. Poate nici nu merită să ne pierdem timpul cu sarcina respectivă. De exemplu, e posibil ca aceasta să fie determinată de o dorinţă greşită. S-ar părea că tărăgănăm lucrurile mai mult în cazul sarcinilor pe care le considerăm deosebit de importante, cum ar fi munca în scopuri înalte, deoarece acestea necesită mult efort şi încercăm să evităm depunerea acestui efort. Ezităm de asemenea în privinţa sarcinilor pentru care vom fi evaluaţi, de exemplu când studenţii au amâ-nat scrierea eseurilor crezând că universitatea va alege în mod aleatoriu lucrările câtorva studenţi şi le va cere să le citească în faţa elevilor de la un liceu local, în comparaţie cu studenţii care pur şi simplu şi-au depus eseurile pentru că nu urmau a fi evaluate de nimeni. Mai mult, sarcinile nepotrivite cu apti-tudinile dumneavoastră vă împiedică să deveniţi absorbit de acea activitate.
   Proiectele greşite favorizează tergiversarea. Sunt sigur că am vrea să avem la dispoziţie mai degrabă mai mult timp, nu mai puţin. Gândiţi-vă însă la situaţia în care trebuie-să plecaţi la muncă devreme faţă de situaţia în care aveţi la dispoziţie o grămadă de timp. Dacă vă asemănaţi cât de cât cu mine, vă grăbiţi mai tare atunci când aveţi mai mult timp, nu mai puţin. Această reacţie se datorează probabil faptului că vă veţi organiza pentru atunci când trebuie să plecaţi mai devreme şi veţi tergiversa lucrurile mai mult dacă va fi să plecaţi mai târziu. Studenţii la medicină consultă mai mulţi pacienţi pe oră şi au o comunicare mai eficientă cu pacienţii în turele de 9 ore spre deosebire de cele de 12 ore. În plus, după cum am văzut deja, nu reţinem exact durata evenimentelor trecute şi prin urmare vom proiecta aceste erori de estimare în viitor. De exemplu, se pare că ne vom reaminti şi vom anticipa că sarcini scurte, de aproximativ două minute, durează mai mult decât în realitate, dar când vine vorba despre sarcini care durează mai mult, credem că vor dura mai puţin decât în realitate. Majoritatea lucrurilor durează mai mult de două minute, aşa că reţineţi ce am spus şi rezervaţi-vă mai mult timp.
   Convingerile noastre greşite stau probabil la baza tergiversării. Mulţi dintre noi cred în mod greşit că muncesc cel mai bine sub presiunea unui termen-limită foarte strâns, dar în general acest lucru nu este adevărat. O analiză a 24 de studii despre tergiversare, efectuată pe aproape 4000 de studenţi, a dus la descoperirea faptului că aceia care amânau efectuarea proiectelor aveau tendinţa să primească note mai mici decât cei care nu procedau astfel. Chiar dacă ştim că avem tendinţa de a ne termina proiectele cu aproximativ o zi înainte de termen, tot vom estima într-o manieră excesiv de optimistă că vom termina cu aproximativ patru zile înainte de termen.

  • cartea a apărut în decembrie 2016 la editura Litera, în cadrul colecţiei Introspectiv
  • traducător: Cora Radulian
  • cartea cuprinde 320 pagini în format 14x20cm şi o greutate de 0.255 kg
  • ISBN: 978‑606‑33‑1186-4
  • cartea a fost vizualizată de 381 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Reţeta fericirii"
(psihologie > dezvoltare personală)
derulare
Jocul vieţii şi cum să-l joci
Jocul vieţii şi cum să-l joci
(dezvoltare personală)
Mandale tibetane
Mandale tibetane
(tibetan, dezvoltare personală)
Lasermind Portabil Pro
Lasermind Portabil Pro
(dezvoltare personală)
Călău şi victimă
Călău şi victimă
(transformare personală, dezvoltare personală)
Dincolo de vârf
Dincolo de vârf
(dezvoltare personală)
Zeiţele rămân tinere pentru totdeauna
Zeiţele rămân tinere pentru totdeauna
(dezvoltare personală, general)
Jocul divin
Jocul divin
(ştiinţă, dezvoltare personală)
Vindecarea traumelor din trecut
Vindecarea traumelor din trecut
(dezvoltare personală)
Jurnalul unui suflet vindecat
Jurnalul unui suflet vindecat
(dezvoltare personală)
Puterea emoţiilor
Puterea emoţiilor
(dezvoltare personală)
De la succes la împlinire
De la succes la împlinire
(transformare personală, dezvoltare personală)
Flux: psihologia fericirii
Flux: psihologia fericirii
(dezvoltare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare vineri, 11 august 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar