Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Revoluţia atenţiei miercuri, 18 octombrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Revoluţia atenţiei

revelarea puterii extraordinare a minţii ferm focalizate
de B. Allan Wallace
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Revoluţia atenţiei Imaginea mare preţ Eu Sunt: 25,00 lei

preţ listă: 30,00 lei

reducere:
5,00 lei (16,67%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Revoluţia atenţiei

Fiecare tradiţie contemplativă a avut manualele sale de ghidare, îndrumările preţioase pe care practicanţii avansaţi le-au oferit generaţiilor următoare. Alan Wallace ne-a făcut tuturor un mare serviciu, sintetizând secole de înţelepciune practică pe calea shamatha într-un format accesibil, uşor de folosit, un tratat care să ne călăuzească într-o profundă călătorie interioară.
Lector activ, savant progresist şi unul dintre cei mai prolifici scriitori şi traducători ai budismului tibetan în Occident, B. Alan Wallace, doctor în filozofie, caută neîncetat căi inovative de fuzionare a practicilor contemplative budiste cu ştiinţa occidentală pentru a promova studiul minţii.
Dr. Wallace, un savant şi practician al budismului încă din 1970, a predat teoria şi meditaţia budistă în întreagă lume începând cu anul 1976.
Consacrandu-şi paisprezece ani pregătirii de călugăr budist, hirotonisit de Sfinţia Sa Dalai Lama, a continuat cu studii universitare de fizică şi filozofie a ştiinţei la Universitatea Amherst şi a obţinut un doctorat în studii religioase la Standford.
Cu un background unic, Alan răspunde, prin experienţa sa profundă şi abilităţile sale practice, provocării de a armoniza budismul indo-tibetan cu lumea modernă.
Cuvânt înainte ... 1
Prefaţă ... 5
Povestea mea ... 8
Mulţumiri ... 11
Introducere ... 13
Maleabilitatea atenţiei ... 17
Zece etape ale dezvoltării atenţiei ... 20
Trei tehnici ... 21
Interludii ... 23
Ţeluri şi aşteptări ... 24

Etapele de început:

CONŞTIENTIZAREA RESPIRAŢIEI ... 29

Etapa întâi: atenţia direcţionată ... 31
Practica: conştientizarea respiraţiei şi relaxarea ... 35
Postura ... 36
Practica ... 37
Reflecţii asupra practicii ... 39
Un mod de viaţă axat pe atenţie ... 42

Interludiu: iubire plină de bunătate ... 47
Alegerea fericirii autentice ... 48
Echilibrul conativ şi evaluarea priorităţilor ... 49
Găsirea timpului ... 51
Meditaţie asupra iubirii pline de bunătate ... 52

Etapa a doua: atenţia continuă ... 55
Practica ... 58
Conştientizarea respiraţiei şi stabilitatea ... 58
Reflecţii asupra practicii ... 61
Un mod de viaţă axat pe atenţie ... 64

Interludiu: compasiunea ... 71
Meditaţie asupra compasiunii ... 74

Etapa a treia: atenţia perfecţionată ... 11
Practica: conştientizarea respiraţiei şi intensitatea ... 81
Reflecţii asupra practicii ... 82
Un mod de a trăi axat pe atenţie ... 86
Să ne pregătim pentru o expediţie ... 88
1. Un mediu adecvat ... 89
2&3. Să avem puţine dorinţe şi să fim mulţumiţi ... 91
4. Mai puţine activităţi ... 92
5. Disciplina etică ... 92
6.Eliminarea gândurilor compulsive ... 93

Interludiu: bucuria empatică ... 95
Meditaţie asupra bucuriei empatice ... 96

Etapa a patra: atenţia riguroasă ... 99
Practica: conştientizarea respiraţiei şi semnul dobândit ... 104
Reflecţii asupra practicii ... 106
Un mod de viaţă axat pe atenţie ... 110

Interludiu: egalitatea ... 113
Meditaţie asupra stării de egalitate ... 117

Etapele intermediare:

FIXAREA MINŢII ... 121

Etapa a cincea: atenţia controlată ... 123
Practica: fixarea minţii în starea sa naturală ... 129
Reflecţii asupra practicii ... 131

Interludiu: tonglen - "a dărui şi a primi" ... 147
Meditaţia tonglen ... 148

Etapa a şasea: atenţia liniştită ... 151
Practica: fixarea minţii în starea sa naturală - sondând profunzimile ... 154
Reflecţii asupra practicii ... 157

Interludiu: visarea lucidă
Practica în timpul zilei ... 167

Etapa a şaptea: atenţia pe deplin liniştită ... 175
Practica: fixarea minţii în starea sa naturală - observând mişcarea minţii ... 177
Reflecţii asupra practicii - Conştientizarea şi viziunea contemplativă ... 178
Explorând nivelul fundamental relativ al conştiinţei ... 181

Interludiu: visarea lucidă
practica în timpul nopţii ... 187

Etapele avansate:


CONŞTIINŢA ILUMINATOARE ... 191

Etapa a opta: atenţia focalizată ... 193
Practica: Conştientizarea conştientizării ... 196
Reflecţii asupra practicii ... 198

Interludiu: yoga stării de vis
Practica în timpul zilei ... 205
Yoga stării de vis - practica în timpul zilei 209

Etapa a noua: Stabilitatea atenţiei ... 211
Practica: conştientizarea fără obiect ... 212
Reflecţii asupra practicii ... 213

Interludiu: yoga stării de vis - practica în timpul nopţii ... 219
Yoga stării de vis - practica în timpul nopţii ... 222

Etapa a zecea: shamatha ... 225
Practica: rămânând în vacuitatea luminoasă ... 232
Reflecţii asupra practicii ... 235
Antrenamentul întreit ... 236

Concluzie: o privire în viitor ... 241
Ştiinţa modernă şi potenţialul shamatha ... 241
0 viaţă plină de sens ... 245
Căutarea fericirii autentice ... 246
Căutarea adevărului ... 247
Căutarea virtuţii ... 248

Anexă ... 251
Note ... 257

pag. 20-21

   ...discuţii tangenţiale cu interesele lor. Nu trebuie să fii budist pentru a practica shamatha; puteţi să vă simţiţi liberi să săriţi peste aceste pasaje. Cu toate acestea, aveţi ocazia să descoperiţi divergenţele ce au apărut în cei peste 2500 de ani de istorie ai acestei discipline.

   Zece etape ale dezvoltării atenţiei

   Ca structură pentru dezvoltarea gradată a atenţiei, am ales cea mai completă şi detaliată enumerare pe care am găsit-o în literatura de specialitate - cele zece stadii descrise de misticul indian budist al secolului al VIII-lea, Kamalashila, în tratatul clasic Stages of Meditation ("Etapele meditaţiei").
   într-o dezbatere istorică din Tibet, Kamalashila a susţinut că o purificare temeinică a minţii necesită o disciplinare în trei direcţii: a eticii, a atenţiei şi a introspecţiei contemplative. Trăirile introspecţiei sunt valoroase, dar după ce beatitudinea unor asemenea momente meditative păleşte, rufele murdare ale minţii încă aşteaptă să fie curăţate. În acest scop, introspecţia contemplativă trebuie să fie susţinută de o mare stabilitate a atenţiei, ceea ce necesită un antrenament sistematic.
   Calea conţine puncte de reper. Folosind structura indicată de Kamalashila, putem şti unde ne situăm, ce ar trebui să facem şi ce să căutăm.
   Cele zece etape ale dezvoltării atenţiei sunt:
   1. Atenţia direcţionată
   2. Atenţia continuă
   3. Atenţia perfecţionată
   4. Atenţia riguroasă
   5. Atenţia controlată
   6. Atenţia liniştită
   7. Atenţia pe deplin liniştită
   8. Atenţia focalizată
   9. Stabilitatea atenţiei
   10. Shamatha.
   Aceste zece etape sunt secvenţiale. Încep de la nivelul unei minţi ce nu are puterea de a se focaliza mai mult de câteva secunde şi culminează cu o stare de stabilitate sublimă şi de vacuitate ce poate fi menţinută timp de câteva ore. Progresul de la o etapă la alta se face prin dezrădăcinarea unor forme din ce în ce mai subtile ale celor două obstacole: agitaţia mentală şi apatia. Împlinirea cu succes a fiecărei etape este determinată de un criteriu specific şi însoţită de un semn clar.

   Trei tehnici

   Pentru a ghida practicanţii de-a lungul acestor zece etape, am ales din învăţăturile budiste trei exerciţii pe care le-am considerat a fi eficiente pentru oamenii lumii moderne. Aceste trei tehnici stau la baza celor trei subdiviziuni ale cărţii. În primele patru etape, putem alege ce metodă ni se pare mai accesibilă. De la etapa a cincea mai departe, mintea este relativ stabilă şi se poate trece la exerciţii mai avansate.
   Pentru parcurgerea primelor patru etape, recomand tehnica de conştientizare a respiraţiei. Variaţii ale acestei metode se regăsesc în zen, vipassana şi budismul tibetan. Conştientizarea...

pag. 20-21

   ...discuţii tangenţiale cu interesele lor. Nu trebuie să fii budist pentru a practica shamatha; puteţi să vă simţiţi liberi să săriţi peste aceste pasaje. Cu toate acestea, aveţi ocazia să descoperiţi divergenţele ce au apărut în cei peste 2500 de ani de istorie ai acestei discipline.

   Zece etape ale dezvoltării atenţiei

   Ca structură pentru dezvoltarea gradată a atenţiei, am ales cea mai completă şi detaliată enumerare pe care am găsit-o în literatura de specialitate - cele zece stadii descrise de misticul indian budist al secolului al VIII-lea, Kamalashila, în tratatul clasic Stages of Meditation ("Etapele meditaţiei").
   într-o dezbatere istorică din Tibet, Kamalashila a susţinut că o purificare temeinică a minţii necesită o disciplinare în trei direcţii: a eticii, a atenţiei şi a introspecţiei contemplative. Trăirile introspecţiei sunt valoroase, dar după ce beatitudinea unor asemenea momente meditative păleşte, rufele murdare ale minţii încă aşteaptă să fie curăţate. În acest scop, introspecţia contemplativă trebuie să fie susţinută de o mare stabilitate a atenţiei, ceea ce necesită un antrenament sistematic.
   Calea conţine puncte de reper. Folosind structura indicată de Kamalashila, putem şti unde ne situăm, ce ar trebui să facem şi ce să căutăm.
   Cele zece etape ale dezvoltării atenţiei sunt:
   1. Atenţia direcţionată
   2. Atenţia continuă
   3. Atenţia perfecţionată
   4. Atenţia riguroasă
   5. Atenţia controlată
   6. Atenţia liniştită
   7. Atenţia pe deplin liniştită
   8. Atenţia focalizată
   9. Stabilitatea atenţiei
   10. Shamatha.
   Aceste zece etape sunt secvenţiale. Încep de la nivelul unei minţi ce nu are puterea de a se focaliza mai mult de câteva secunde şi culminează cu o stare de stabilitate sublimă şi de vacuitate ce poate fi menţinută timp de câteva ore. Progresul de la o etapă la alta se face prin dezrădăcinarea unor forme din ce în ce mai subtile ale celor două obstacole: agitaţia mentală şi apatia. Împlinirea cu succes a fiecărei etape este determinată de un criteriu specific şi însoţită de un semn clar.

   Trei tehnici

   Pentru a ghida practicanţii de-a lungul acestor zece etape, am ales din învăţăturile budiste trei exerciţii pe care le-am considerat a fi eficiente pentru oamenii lumii moderne. Aceste trei tehnici stau la baza celor trei subdiviziuni ale cărţii. În primele patru etape, putem alege ce metodă ni se pare mai accesibilă. De la etapa a cincea mai departe, mintea este relativ stabilă şi se poate trece la exerciţii mai avansate.
   Pentru parcurgerea primelor patru etape, recomand tehnica de conştientizare a respiraţiei. Variaţii ale acestei metode se regăsesc în zen, vipassana şi budismul tibetan. Conştientizarea...

pag. 72-73

   ...şi se plictisesc. Acest antrenament, de regulă, nu oferă satisfacţii prompte sau rezultate imediate. Poate conduce la o excepţională sănătate mentală şi bunăstare, însă aceasta presupune timp şi efort.
   În loc să mascăm simptomele unei minţi dezechilibrate aruncându-ne în muncă sau distracţie, ne putem angrena în practică pentru a ajunge la rădăcina problemei şi a ne armoniza mentalul. În lumea modernă, cuvântul meditaţie implică. adeseori a face ceva special pentru a calma mintea sau pentru a trăi stări modificate de conştiinţă. Însă cuvântul sanscrit pentru meditaţie este bhavana, care înseamnă "disciplinare". De fapt, cu toţii ne disciplinăm mintea într-un fel sau altul prin modul în care ne folosim atenţia. Calitatea vieţii noastre reflectă modul în care ne-am disciplinat mintea până în prezent.
   Ceea ce ne împiedică să atingem echilibrul mental, în special în Vest, sunt autocritica, starea de vină şi subaprecierea propriei persoane. Când ne angrenăm în practică, este posibil să o facem având anumite aşteptări. Dacă nu progresăm în ritmul în care credem că ar trebui, devenim nerăbdători şi ne simţim vinovaţi când nu avem timp de practică. încă un eşec de adăugat pe lista noastră! În antrenamentul atenţiei, ne împotrivim unor obişnuinţe formate în ani de zile, fără a vorbi de eonii evoluţiei biologice care ne-au ajutat să supravieţuim şi să procreăm, dar ne-au pregătit prea puţin pentru un asemenea grad de conştienţă, de atenţie focalizată. Deci nu e de mirare că mintea noastră este atât de împrăştiată şi înclinată către dezechilibre de toate felurile. Dar cu răbdare şi bunătate, putem să ne antrenăm gradat mintea astfel încât să ne ofere un simţ lăuntric de bunăstare, în loc să manifeste o constantă anxietate, neîmplinire şi neastâmpăr. Aceasta presupune să simţim compasiune faţă de noi şi faţă de ceilalţi.
   Primul pas este să începem să identificăm cauzele reale ale nemulţumirii noastre. Virtual, orice poate provoca nefericire, însă sursa adevărată se află întotdeauna în minte. Unii oameni se simt complet mizerabil chiar şi când circumstanţele exterioare sunt minunate, în timp ce alţii sunt fericiţi şi mulţumiţi chiar şi în faţa celor mai de temut obstacole. Suferim deoarece mintea ne este afectată de diferite dezechilibre, care ne fac să căutăm fericirea în toate locurile nepotrivite. Însă putem să scăpăm din această rutină hedonică identificând ce ne produce cu adevărat suferinţă şi ce ne produce cu adevărat împlinire. Budiştii consideră această modificare a priorităţilor o trezire a unui spirit al înălţării, prin care ne îndepărtăm de sursele de nemulţumire şi ne fixăm pe calea către fericirea autentică. Acesta este cel mai plin de compasiune gest pe care îl putem face pentru noi înşine.
   Nimeni nu trăieşte în izolare, indiferent cât de singuri sau de înstrăinaţi ne putem simţi câteodată. Starea noastră de bine este strâns legată de toţi cei din jurul nostru, în special de cei de care suntem mai apropiaţi. Pe măsură ce învăţăm să nu ne mai judecăm şi manifestăm compasiune faţă de noi înşine, este o pornire firească să extindem această blândeţe şi asupra celorlalţi. Asta începe cu empatia - să simţim bucuriile şi necazurile, succesele şi eşecurile celor pe care îi iubim, a celor pe care îi cunoaştem sau chiar a celor pe care nu îi cunoaştem.

pag. 138-139

   ...din această stare de linişte crescândă, remarcăm intensitatea naturală a atenţiei. Claritatea conştiinţei se referă la calităţile sale de transparenţă şi luminozitate. Spaţiul minţii este limpede, ca un bazin cu apă clară, luminoasă. Claritatea, limpezimea şi strălucirea sunt înseşi calităţile conştienţei, nu calităţi ce apar prin meditaţie. Deci această metodă este una a descoperirii, nu a dezvoltării, liniştii şi intensităţii intrinseci conştientei.
   Nu ne tulburăm mintea cu judecăţi critice; nu căutăm să avem o viziune de suprafaţă a meditaţiei şi evităm să întreţinem speranţe sau frici că meditaţia se va dovedi într-un fel sau altul.
   Unul dintre cele mai de ajutor sfaturi dintre cele primite de la mentorul meu spiritual, Gyatrul Rinpoche, a fost legat de speranţă şi dorinţă. Mi-a spus că atunci când meditam o făceam având prea multe aşteptări. "Dar", am replicat, "mi s-a spus de atâtea ori despre importanţa dezvoltării unei motivaţii puternice pentru practică, iar aceasta presupune dorinţa de reuşită. Cum este cu putinţă atunci să ai o aspiraţie intensă de a practica, însă practica în sine să fie lipsită de dorinţă sau cu o dorinţă foarte slabă?"
   Mi-a răspuns: "Între şedinţe, este bine să meditezi la valoarea unei asemenea practici şi să-ţi amplifici motivaţia pentru a te angrena în ea plin de sârguinţă. Însă în şedinţele propriu-zise, abandonează orice dorinţă. Eliberează-te de speranţe, de frici, şi dedică-te pur şi simplu practicii, clipă de clipă." În special în Vestul modern, unde atât de mulţi oameni sunt pe fugă, căutând soluţii rapide şi câştiguri în termen scurt, este uşor să menţii o viziune superficială asupra meditaţiei. Este o mare greşeală să judeci valoarea unei meditaţii doar pe baza a cât de bine te simţi când meditezi. Aceasta nu este un medicament miraculos menit să ofere o eliberare temporară în câteva minute. Este o cale către un echilibru mental din ce în ce mai mare, iar pentru aceasta trebuie să dăm dovadă de răbdare şi perseverenţă.
   Descoperim în termenii propriei noastre experienţe gradul optim de activare mentală, precum şi cea mai sănătoasă dietă sau cel mai potrivit comportament.
   Pe măsură ce practica devine mai subtilă, mai rafinată, trebuie să descoperim pentru noi înşine gradul optim de stimulare mentală, sau tensiune. Pasionaţii de jocuri-video experimentează în mod obişnuit un înalt grad de încordare mentală, iar în somnul profund experimentăm cu toţii starea opusă. Să ne amintim de analogia acordării unei viori: descoperirea gradului optim de tensiune a corzilor este asemănătoare cu descoperirea gradului optim de încordare a atenţiei.
   În plus, de vreme ce mintea care meditează este întrupată, este esenţial să ne descoperim prin experienţă cea mai sănătoasă dietă şi cel mai adecvat comportament zilnic. Să mâncăm cantităţi mici, mese nutritive, potrivite constituţiei noastre fizice, să realizăm exerciţii care să ne menţină trupul în formă. Mersul este un bun exerciţiu între şedinţe, însă tehnicile intense de aerobic ne pot agita sistemul nervos şi mintea în moduri care ne vor îndepărta de...

pag. 188-189

   ...unui impuls senzorial extern. Dimpotrivă, percepţia poate fi privită ca un caz aparte de visare limitat de impulsul senzorial." Singura diferenţă esenţială dintre experienţele stării de veghe şi cele ale stării de vis este că prima apare prin impuls senzorial, iar a doua fără. În termenii activităţii creierului, a visa că percepem sau că facem ceva seamănă semnificativ de mult cu a percepe sau a face ceva în starea de veghe. De aceea, spune LaBerge, deseori luăm greşit visele drept realitate.
   Există trei cerinţe esenţiale pentru învăţarea visării lucide: o motivaţie adecvată, o realizare corectă a tehnicilor propriu-zise şi o memorie excelentă a viselor. Ne putem dezvolta o motivaţie adecvată reflectând asupra beneficiilor potenţiale ale unei asemenea practici în cercetarea naturii conştiinţei, şi ne putem dezvolta o memorie excelentă a viselor fiind atenţi la ele şi notându-le într-un jurnal. În cea mai recentă carte a sa despre visarea lucidă, Lucid Dreaming: A Concise Guide to Awakening in Your Dreams and in Your Life ("Visarea lucidă: un ghid practic de trezire în vis şi în viaţă"), LaBerge oferă indicaţii detaliate asupra acestei practici, pe care le vom sintetiza pe scurt aici.
   O metodă ce se bazează direct pe tehnicile din timpul zilei despre care am discutat în interludiul anterior este numită Inducţia mnemonică a viselor lucide. În această tehnică, când mergem seara la culcare, ne propunem să ne trezim în timpul nopţii şi să ne amintim visele. Imediat ce ne trezim, căutăm să ne amintim cât mai multe detalii posibile ale visului, şi când suntem pe punctul de a adormi din nou, ne propunem: "Data viitoare când visez, am să recunosc că mă aflu într-un vis!" Şi chiar când simţim că adormim, ne imaginăm că ne aflăm în visul din care abia ne-am trezit.
   Visarea lucidă iniţiată în timpul stării de vis apare când ne dăm cumva seama că visăm în timpul derulării unui vis. Această recunoaştere poate să apară pentru că am identificat un semn slab sau puternic de vis, sau poată fi indusă de un coşmar. Aceasta este cea mai des întâlnită modalitate de a deveni lucid într-un vis.
   În Visarea lucidă iniţiată în timpul stării de veghe ne trezim scurt dintr-un vis, apoi revenim în el fără să ne pierdem conştiinţa. LaBerge descrie astfel această metodă:
   Ne întindem în pat relaxaţi, dar vigilenţi, şi realizăm o activitate mentală repetitivă sau continuă asupra căreia ne focalizăm atenţia. A menţine continuu această activitate este ceea ce ne menţine focusul lăuntric al atenţiei şi prin aceasta conştiinţa lăuntrică trează, în timp ce conştiinţa exterioară slăbeşte şi dispare atunci când adormim. În esenţă, ideea este să lăsăm trupul să adoarmă, în timp ce mintea rămâne trează.
   Mulţi oameni consideră posibilitatea visării lucide descurajatoare, pentru că îşi amintesc visele cu greutate, iar atunci când o fac, visele însele pot fi neclare, iar amintirea lor vagă. Acestea sunt probleme de apatie a atenţiei, ce pot fi direct remediate prin practica shamatha. O altă problemă des întâlnită când ne aventurăm în practicile visării lucide este trezirea imediat ce recunoaştem că visăm. Chiar dacă nu ne trezim, visul poate să pălească şi la fel...

pag. 246-247

   Căutarea fericirii autentice

   Când gânditori precum Sf. Augustin, William James sau Dalai Lama afirmă că a căuta fericirea autentică este sensul vieţii, se referă în mod evident la ceva mai mult decât căutarea simplei plăceri. Au în minte ceva mai profund, un gen de armonie şi echilibru mental, care ne ajută să facem faţă vicisitudinilor vieţii. Fericirea autentică, o însuşire a omului înfloritor, este un simptom al unei minţi sănătoase, armonioase, aşa cum o stare de bine la nivel fizic este semnul unui trup sănătos. Am crescut fiind cu toţii mult prea obişnuiţi cu ideea că suferinţa este inevitabilă în viaţă, că este în natura umană să experimentăm frustrare, depresie, nelinişte, nefericire. Este firesc să trăim uneori tristeţea, de exemplu ca răspuns la pierderea cuiva drag, sau în faţa suferinţei umane ce apare în urma unei catastrofe naturale. Iar noi am evoluat în aşa fel încât frica poate avea o funcţie folositoare în a ne ajuta să reacţionăm în caz de pericol. Dar de multe ori trăim un surplus de suferinţă mentală care nu are niciun sens binefăcător. Este doar un simptom al unei minţi dizarmonioase.
   Putem suferi datorită căutării de a ne satisface unele dorinţe care nu ne fac niciun bine nici nouă, nici celorlalţi, cum este cazul unei dependenţe. Putem suferi când nu reuşim să ne focalizăm atenţia la voinţă, când mintea sare compulsiv de la o distragere la alta sau cade pur şi simplu în apatie. Dificultăţi de tot felul tind să apară când greşim în modul în care percepem realitatea, fie când nu reuşim să percepem lucrurile care apar clar în faţa noastră, fie când confundăm realitatea cu propriile proiecţii sau fantezii. Putem fi, de asemenea, foarte tulburaţi când suntem copleşiţi de dezechilibre emoţionale, care trec de la speranţă excesivă la frică, de la emulaţie la depresie. Simptomul comun al tuturor dezechilibrelor mentale este suferinţa. Aşa cum simţim durere în trup când suntem răniţi sau bolnavi, tot astfel simţim dizarmonie mentală când mintea este tulburată sau dezechilibrată.
   O viaţă plină de sens este orientată în sensul căutării fericirii autentice care apare din echilibrarea minţii. Cu cât mai sănătoasă este mintea, cu atât mai profund este sentimentul interior de împlinire. Iar o cheie de dobândire a stărilor excepţionale de sănătate mentală este dezvoltarea atenţiei focalizate. Shantideva a subliniat importanţa cultivării shamatha-ei, avertizând că "o fiinţă cu o minte distrasă trăieşte între tăişurile tulburărilor mentale". Când mintea este subiectul dezechilibrelor atenţiei, e ca şi cum sistemul imunitar al unei fiinţe ar fi slăbit şi poate fi uşor cuprins de tot soiul de afecţiuni ale minţii.

   Căutarea adevărului

   Deşi există multe tipuri de cunoaştere, cea mai importantă, într-o viaţă plină de sens, este cunoaşterea şi înţelegerea care aduce fericirea autentică. Conform Sfântului Augustin, singurul lucru pe care trebuie să-l ştim este răspunsul la întrebarea: "Cum poate omul să fie fericit?" El a numit această fericire "o bucurie oferită de adevăr",...

  • cartea a apărut în decembrie 2016 la editura Atman
  • traducător: Elena Godeanu
  • cartea cuprinde 274 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.245 kg
  • ISBN: 978-606-8758-32-9
  • cartea a fost vizualizată de 845 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Revoluţia atenţiei"
carţi din acelaşi domeniu cu "Revoluţia atenţiei"
(orientări spirituale > transformare personală)
derulare
Cum să mănânci
Cum să mănânci
(transformare personală)
Cum să iubeşti
Cum să iubeşti
(transformare personală)
Vindecarea arborelui genealogic
Vindecarea arborelui genealogic
(transformare personală, general)
Transcenderea nivelurilor conştiinţei
Transcenderea nivelurilor conştiinţei
(transformare personală)
Prospeţimea clipei
Prospeţimea clipei
(transformare personală)
Descoperirea prezenţei lui Dumnezeu
Descoperirea prezenţei lui Dumnezeu
(transformare personală)
Îngeri 101
Îngeri 101
(transformare personală)
Cei trei magi periculoşi
Cei trei magi periculoşi
(Gurdjieff, Osho, transformare personală)
De ce oamenii buni fac lucruri rele?
De ce oamenii buni fac lucruri rele?
(transformare personală)
Eliberarea
Eliberarea
(transformare personală)
Cred
Cred
(transformare personală)
Viaţa de după moarte
Viaţa de după moarte
(transformare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare miercuri, 18 octombrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar