Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Somnul raţiunii joi, 30 martie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Somnul raţiunii


de Dumitru Constantin Dulcan
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Somnul raţiunii Imaginea mare preţ Eu Sunt: 28,00 lei

preţ listă: 30,00 lei

reducere:
2,00 lei (6,67%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Somnul raţiunii

Somnul raţiunii pare să fie tot mai copleşitor în lumea modernă. Dar, în timp ce lumina raţiunii este sursă a vieţii şi a armoniei, somnul său nu poate naşte decât monştri,..
Spiritual mă simt mai aproape de Pitagora, care a dat o definiţie ştiinţifică Necunoscutului; de gândirea lui Platon, care a esenţiaiizat cunoaşterea înălţând-o pe un pisc ce va rămâne un etern reper pentru filosofie; de marea artă a lui Eduard Schure de a face să învie sub ochii noştri miraţi o lume care, cu mii de ani înaintea noastră, ştia să se adape la marile comori ale spiritului; de Lyall Watson, aflat într-o permanentă căutare a miracolului: de Jung, în a cărui viaţă nu ştim niciodată unde încetează realul şi unde începe fantasticul; de înţelegerea modernă a fizicianului David Borim, care face legătura între vizibil şi invizibil, între clasic şl modern; de toţi acel care au făcut din taine o ştiinţă pusă în slujba umanităţii. (Dumitru Constantin-Dulcan)
CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA I de Acad. CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI ... 9
CUVÂNTUL AUTORULUI LA CEA DE A TREIA EDIŢIE ... 13
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI ... 17

QUO VADIS, HOMINE? ... 19
SOMNUL RAŢIUNII NAŞTE MONŞTRI ... 21
PANEM ET CIRCENSES ... 27
EŞECUL RELIGIEI SAU COMENTARII LA UN RĂZBOI ... 29
FILOSOFIE ŞI MEDICINĂ ... 33
EVOLUŢIA - CONŞTIINŢĂ SAU HAZARD? ... 37
CU VIATA PE MOARTE CĂLCÂND SAU COMENTARII LA O CARTE A UNUI CONFRATE ... 49
GÂNDURI RĂZLEŢE LA O DESCOPERIRE ANUNŢATĂ ... 61
LUMINA PROFESORULUI VLAD VOICULESCU ... 69
PETRE BRÂNZEI - OMUL ... 73
ODOBLEJA - NEŞANSA GENIULUI ... 77
DE CE, DOAMNE...? ... 83
BOALA ŞI ARTA ... 87
RELAŢIA DINTRE GENIU ŞI BOALA EPILEPTICĂ ... 93
IULIUS CEZAR (100-44 Î.C.) ... 98
NAPOLEON BONAPARTE (1769-1821) ... 99
GUSTAVE FLAUBERT (1821-1880) ... 100
F.M. DOSTOIEVSKI (1821-1881) ... 101
VINCENT VAN GOGH (1853-1890) ... 104
SEXUALITATEA CA MISTER ŞI FINALITATE ... 107
CUM GÂNDIM SAU CUM PUTEM FI INDUŞI ÎN EROARE ... 121
DRUMURI SPRE EMINESCU... (Interviu acordat scriitorului Al. Văduva) ... 133
ÎNTRE INTELIGENTA MATERIEI ŞI SOMNUL RAŢIUNII (Interviu acordat scriitorului Al. Văduva) ... 157

pag. 29-30

   EŞECUL RELIGIEI SAU COMENTARII LA UN RĂZBOI

   Orice război, orice crimă, orice suferinţă provocată unui om este în primul rând un eşec al religiei.
   Ştiinţa ne spune că lumea a venit din haos şi, având în vedere dorinţa ei acerbă de a se întoarce la origine, ar trebui să credem...
   Religia atribuie lumii o origine divină. Este limpede că nu toţi oamenii au o capacitate egală de percepere a adevărului despre sine. De vină este nivelul diferit de evoluţie spirituală. Din acest motiv, concepţiile despre divinitate au variat de-a lungul timpului de la simplismul naiv la negare şi la înţelegerea prin raţiune, sentiment şi experienţă.
   în lumea noastră contemporană, religia este la fel de diferit percepută. Pentru unii este doar expresia unei tradiţii păstrate sentimental, pentru alţii, un instrument de afirmare politică şi, în fine, pentru câţiva, o convingere. Din nefericire, aceştia sunt prea puţini pentru a putea fi auziţi, pentru a impune o opinie, pentru a determina în rândul oamenilor o conduită adecvată, pentru că, în clipa în care conştientizăm existenţa unei surse primordiale, este obligatoriu să-i înţelegem şi legea după care funcţionează şi să acţionăm în consecinţă. Altfel, o astfel de cunoaştere, fără implicaţii în concretul existenţei umane, rămâne o insignă fără valoare afişată ostentativ pe stofa de pe noi.
   Codul marilor religii, creştină şi extrem-orientale, susţine principiul nonviolenţei; şi violenţa marchează viaţa tuturor comunităţilor umane sub formele ei cele mai diverse - de la simpla clevetire la ură, de la agresivitatea fizică la crimă şi război.
   Violenţa este un eşec nu numai al religiei, ci şi al raţiunii, al culturii şi al civilizaţiei. Şi omul se declară ritos şi orgolios un animal dotat cu raţiune şi instruit prin cultură şi civilizaţie.
   Să nu ucizi, să nu urăşti, să nu furi - sună legea cosmică a fiinţării noastre. Dar câţi dintre semeni o respectă, în ciuda pretinselor sentimente religioase? Şi, când faptele lor care demonstrează contrariul capătă o largă notorietate, se ridică o cohortă de apărători care vor să ne convingă cum că limba i-a fost dată omului pentru a ascunde gândul. Raţiunea, atâta câtă a mai rămas, este spoliată de sensurile ei binecunoscute. Agresiunea devine în accepţiunea lor dreptul forţei, democraţia devine un cuvânt golit de conţinut, războiul devine pace, iar violenţa devine un răspuns legitim la violenţă. Vechea înţelepciune conform căreia răzbunarea este considerată arma... îşi pierde valabilitatea. Noul precept, plămădit în minţi fără suflet ajunşi hotărâtori de destine, vrea să ne spună că răzbunarea este arma celor inteligenţi...

pag. 29-30

   EŞECUL RELIGIEI SAU COMENTARII LA UN RĂZBOI

   Orice război, orice crimă, orice suferinţă provocată unui om este în primul rând un eşec al religiei.
   Ştiinţa ne spune că lumea a venit din haos şi, având în vedere dorinţa ei acerbă de a se întoarce la origine, ar trebui să credem...
   Religia atribuie lumii o origine divină. Este limpede că nu toţi oamenii au o capacitate egală de percepere a adevărului despre sine. De vină este nivelul diferit de evoluţie spirituală. Din acest motiv, concepţiile despre divinitate au variat de-a lungul timpului de la simplismul naiv la negare şi la înţelegerea prin raţiune, sentiment şi experienţă.
   în lumea noastră contemporană, religia este la fel de diferit percepută. Pentru unii este doar expresia unei tradiţii păstrate sentimental, pentru alţii, un instrument de afirmare politică şi, în fine, pentru câţiva, o convingere. Din nefericire, aceştia sunt prea puţini pentru a putea fi auziţi, pentru a impune o opinie, pentru a determina în rândul oamenilor o conduită adecvată, pentru că, în clipa în care conştientizăm existenţa unei surse primordiale, este obligatoriu să-i înţelegem şi legea după care funcţionează şi să acţionăm în consecinţă. Altfel, o astfel de cunoaştere, fără implicaţii în concretul existenţei umane, rămâne o insignă fără valoare afişată ostentativ pe stofa de pe noi.
   Codul marilor religii, creştină şi extrem-orientale, susţine principiul nonviolenţei; şi violenţa marchează viaţa tuturor comunităţilor umane sub formele ei cele mai diverse - de la simpla clevetire la ură, de la agresivitatea fizică la crimă şi război.
   Violenţa este un eşec nu numai al religiei, ci şi al raţiunii, al culturii şi al civilizaţiei. Şi omul se declară ritos şi orgolios un animal dotat cu raţiune şi instruit prin cultură şi civilizaţie.
   Să nu ucizi, să nu urăşti, să nu furi - sună legea cosmică a fiinţării noastre. Dar câţi dintre semeni o respectă, în ciuda pretinselor sentimente religioase? Şi, când faptele lor care demonstrează contrariul capătă o largă notorietate, se ridică o cohortă de apărători care vor să ne convingă cum că limba i-a fost dată omului pentru a ascunde gândul. Raţiunea, atâta câtă a mai rămas, este spoliată de sensurile ei binecunoscute. Agresiunea devine în accepţiunea lor dreptul forţei, democraţia devine un cuvânt golit de conţinut, războiul devine pace, iar violenţa devine un răspuns legitim la violenţă. Vechea înţelepciune conform căreia răzbunarea este considerată arma... îşi pierde valabilitatea. Noul precept, plămădit în minţi fără suflet ajunşi hotărâtori de destine, vrea să ne spună că răzbunarea este arma celor inteligenţi...

pag. 66-67

   Vom ajunge chiar la trăirea aievea a basmului Tinereţe fără bătrâneţe? Vom fi chiar eterni? Ce grele sarcini pe umerii guvernelor! Atâtea generaţii de hrănit, de instruit etc, etc... şi aceasta ar fi numai una dintre consecinţele care ar da multă bătaie de cap. Ne imaginăm tabloul? Toată lumea vegetală şi animală din jurul nostru îmbătrâneşte şi piere conform statornicitelor legi ale naturii, în virtutea cărora tot ceea ce se naşte atinge un apogeu şi moare. Chiar şi cosmosul se spune că ar avea un început şi un sfârşit. Numai noi vom fi aceiaşi, etern aceiaşi! Ce plictisitor trebuie să fie!
   Cunoscând rolul fiecărei rotiţe din genomul uman, vor fi oare acestea învârtite numai spre binele omului? Mai întâi că amestecul omului în natură mai mult a stricat decât a dres! A existat apoi oare o singură inovaţie născocită pentru sine şi care să nu fi fost folosită şi contra sa de către om? Dinamita a fost inventată pentru a sfredeli şi a muta munţii în folosul omului. A ucis apoi milioane de oameni prin folosirea sa în războaie. Pionierii aviaţiei nu s-au gândit la victimele bombardamentelor, ci la zborul omului asemenea păsărilor.
   Visul fizicienilor n-a fost bomba atomică, ci dezvăluirea secretelor atomului. Erau fascinaţi de modelul sistemului solar şi de imensa energia eliberată de Soare. Abia după aceea a venit Hitler cu toate cele ce i-au urmat.
   Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii. Cu acelaşi cuţit poţi şi tăia pâinea, şi ucide. Depinde în mâna cui se află. Şi cine poate garanta că se va afla întotdeauna în mâini de înţelepţi? Este omul de ştiinţă, pe lângă inteligent, întotdeauna şi înţelept, pentru a refuza să slujească răul? Cine poate garanta că genetica nu va fi folosită şi în scopuri militare? S-a discutat de necesitatea unui cod etic internaţional al oamenilor de ştiinţă, având misiunea de a preveni utilizarea ştiinţei în scopuri distructive. Iluzie! Nicio normă morală n-a oprit vreodată un război. Cuvintele au fost inventate pentru a ascunde adevărul. Se va găsi întotdeauna o minte diabolică, un mişel (Michel), gata să inventeze fraze prin care să mă convingă, nici mai mult, nici mai puţin, că apasă pe butonul dătător de moarte numai şi numai spre binele meu! Şi se vor găsi întotdeauna minţi, rătăcite sau cumpărate, gata să şi creadă! Ba chiar pot fi revoltaţi de revolta mea.
   După cum se ştie, natura a învăţat singură, sau a ştiut, să regleze raportul numeric dintre sexe. Cum toată lumea modernă este adepta monogamiei, atunci, evident, numărul bărbaţilor trebuie să fie similar cu cel al femeilor. Şi, cu mici diferenţe, aşa se şi întâmplă. Mai mult, după marile războaie, în care mor mulţi bărbaţi, se nasc în următorii ani un număr mai mare de băieţi. Dar ce se va întâmpla dacă toţi vor dori să aibă numai urmaşi de acelaşi sex?
   Un filosof român dintre cele două războaie mondiale vorbea despre formarea, prin metoda reflexelor condiţionate, a unor indivizi apţi numai pentru muncile grosiere.
   Că ideea în sine este absurdă, nu mai discutăm, dar, iată, deja s-a născut. De pe acum se discută de...

pag. 108-109

   ...zâmbet care ne surprinde, un gest, o unduire a unui trup aflat în plină eflorescentă sunt adesea suficiente pentru a arde şi a mistui totul, de la onoare la avere şi sănătate, după cum se exprimă Krafft-Ebing. Şi aceasta pentru că natura a investit în sexualitate, în egală măsură, forţă, mister şi voluptate, ridicate la cotele lor cele mai înalte.
   Preocuparea pentru sexualitate este, evident, veche de când lumea, dar viziunea asupra sa a fost diferită de la o epocă la alta şi de la o cultură la alta, mergând de la agresiunea necontrolată a instinctelor până la reprimarea lor brutală.
   Simbolul sexualităţii a fost întotdeauna nuditatea corpului, exprimată îndeosebi prin cel feminin, dar nu exclusiv. Antichitatea, care a avut cultul frumuseţii fizice, l-a reprezentat pe om în toată nuditatea sa, scrijelind în piatră imnuri închinate iubirii. în multe dintre statuile Greciei Antice ajunse până la noi, avem şi astăzi expresia vie a încântării sculptorului în faţa frumuseţii fizice reale. S-a creat de asemenea o adevărată artă a iubirii - ars amandi. Spirite neliniştite şi meditative şi-au inventat zei şi zeiţe protectoare ale dragostei, creând o întreagă literatură şi mitologie.
   A venit apoi creştinismul şi, din cea mai umană pornire de revanşă faţă de foştii lor opresori, străină în mod cert de intenţiile Creatorului care ne-a făcut aşa cum suntem, le-a doborât la propriu şi la figurat toţi zeii şi toate mitologiile, l-a îmbrăcat pe om în straie largi, transformându-l într-o fiinţă speriată şi jenată de propria sa frumuseţe. Renaşterea l-a dezgolit din nou, iar lumea modernă face din sexualitate sursă de voluptate, comerţ, viciu şi politică.
   Dar sexualitatea a fost privită diferit nu numai de la o epocă la alta, ci chiar de-a lungul vieţii unui om. Este interesant de observat cum, oameni cu concepţii foarte libere, ca să nu spun libertine, la vârsta tinereţii, se schimbă pe măsură ce cantitatea de hormoni androgeni şi estrogeni scade şi ajung să fie foarte rigizi la bătrâneţe. Este, indiscutabil, un raport direct între cantitatea de hormoni sexuali şi propensiunea spre domeniu, deschiderea spre o înţelegere a întregii recuzite de mijloace menite să exprime sexualitatea umană. Cred însă că, în formularea unei opinii despre sexualitate, trebuie să raţionăm cu mintea şi nu cu hormonii, dacă aceştia pot fi excluşi total din ecuaţie. Iată de ce îmi propun un discurs sincer despre subiect, nu atât subjugat de farmecul său, cât mai degrabă mirat de neînţelegerea sa.
   întrebarea esenţială de la care trebuie să plecăm este aceea privind scopul sexualităţii. Este o simplă funcţie de reproducere, cum ne spune fiziologismul materialist? Este expresia exclusivă a anatomiei? Este doar o sursă de plăcere, cum par să ne convingă unele cercuri postmoderniste? A fost dată omului această funcţie numai pentru a-i asigura continuitatea, iar plăcerea şi toate celelalte trăiri implicate nu sunt decât beneficii secundare, gratificaţii pentru îndeplinirea actului procreativ? Seducţia, atracţia dintre sexe, care pune în mişcare...

pag. 159-160

   Tot ceea ce are, deci, mai de preţ omenirea este rezultatul perpetuei ei tinereţi. înţeleg prin tinereţe nu numărul anilor în care se menţine fiinţa vegetativă, ci anii când omul este capabil de gândire creatoare. Pe de altă parte, dacă privim omul din perspectiva existenţei lui transcendente, atunci se poate vorbi despre o tinereţe eternă, pentru că acolo tot ceea ce există are vârsta lui Iisus.

   Dvs. dezvoltaţi un concept original asupra inteligenţei. Credeţi că există mai multe tipuri de inteligenţă? Faceţi o ierarhizare a lor la nivelul întregidui univers?

   Da. Eu cred că există o singură inteligenţă aptă să organizeze şi să coordoneze universul, dar care are mai multe niveluri de reprezentare. Recenta descifrare a codului genetic pare să o confirme.
   Primul ar fi acela al inteligenţei cristalizate în atom şi graţie căreia materia îşi asigură funcţionalitatea sa la nivelul cel mai elementar. De remarcat că la acest nivel nu există eroare prin liber arbitru, aşa cum întâlnim la nivel uman. întotdeauna când un atom de oxigen se va cupla cu doi atomi de hidrogen va genera o moleculă de apă.
   Următorul nivel este cel al inteligenţei pe care am numit-o ca fiind bazală şi neverbalizată. Este prezentă la nivelul întregii lumi vii şi graţie acesteia se desfăşoară activitatea tuturor celulelor, se coordonează acţiunea lor pe sisteme, conform cu nevoile ansamblului din care fac parte. Conduitele instinctive sunt, de asemenea, expresia unei tezaurizări de inteligenţă neverbalizată.
   La nivelul intelectului uman, vom găsi inteligenţa care se exprimă prevalent prin limbaj, de unde şi denumirea de verbalizată pe care i-am conferit-o. Deci, extensia registrului intelectual - voinţa şi liberul arbitru - îi conferă o amprentă aparte, care face din om o fiinţă superioară ca posibilităţi şi intenţii.
   La nivel de univers se impune ideea unei inteligenţe coordonatoare, fără de care întregul ansamblu în care ne proiectăm nu ar putea funcţiona.

   Faceţi o diferenţiere între inteligenţă şi înţelepciune?

   Evident. îmi cereţi să revin asupra acestei diferenţe. înţelepciunea este un stadiu superior inteligenţei. înţelepciunea presupune o utilizare pozitivă a inteligenţei. Am putea spune cu regret că lumea actuală este mai degrabă expresia inteligenţei sale, decât a înţelepciunii. Abia atunci când omenirea va face saltul de la inteligenţă la înţelepciune se va putea spune că omul îşi justifică statutul de fiinţă inteligentă, superioară. Este inacceptabil ca fiinţa care se laudă că l-a descoperit pe Dumnezeu să rămână doar un animal dotat cu inteligenţă, gata să-şi suprime semenii pentru orgolii, interese meschine sau din plăcere.
   Războiul, ca instrument de rezolvare a problemelor lumii, este astăzi expresia celei mai nedemne şi mai odioase atitudini umane. Să observăm că nu-l fac proştii, ci "aleşii".

   Se spune că Pământul ar fi ca o mamă pentru omenire şi, când aceasta din urmă devine prea rea, trece, într-un fel sau...

  • cartea a apărut în iunie 2014 la editura Eikon
  • cartea cuprinde 172 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.295 kg
  • ISBN: 978-606-711-051-7
  • cartea a fost vizualizată de 3054 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Somnul raţiunii"
carţi din acelaşi domeniu cu "Somnul raţiunii"
(literatură > eseuri, orientări spirituale > transformare personală)
derulare
Cum să te relaxezi
Cum să te relaxezi
(transformare personală)
Adevăr versus falsitate
Adevăr versus falsitate
(transformare personală)
Ce rost am?
Ce rost am?
(transformare personală)
Revoluţia conştiinţei
Revoluţia conştiinţei
(transformare personală)
Viaţa care ne trăieşte
Viaţa care ne trăieşte
(transformare personală)
Iubiri perfecte, relaţii imperfecte
Iubiri perfecte, relaţii imperfecte
(cuplu spiritual, transformare personală, cuplu)
El Camino, pelerinaj către sine
El Camino, pelerinaj către sine
(transformare personală)
Ascensiunea
Ascensiunea
(transformare personală)
Trezirea minţii luminoase
Trezirea minţii luminoase
(tibetan, transformare personală)
Vocea cunoaşterii
Vocea cunoaşterii
(transformare personală)
Întâlniri solare
Întâlniri solare
(transformare personală)
Iubeşte şi fii fericit!
Iubeşte şi fii fericit!
(cuplu spiritual, transformare personală)
Noi mesaje de la Univers
Noi mesaje de la Univers
(transformare personală)
Karma şi reîncarnarea
Karma şi reîncarnarea
(transformare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare joi, 30 martie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar