Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Spy the Lie joi, 21 septembrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Spy the Lie

foşti ofiţeri CIA te învaţă cum să detectezi înşelătoriile
de Philip Houston, Michael Floyd, Susan Carnicero, Don Tennant
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Spy the Lie Imaginea mare preţ Eu Sunt: 26,00 lei

preţ listă: 27,94 lei

reducere:
1,94 lei (6,94%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Spy the Lie

Trei foşi ofiţeri CIA, autorităţi internaţionale în detectarea disimulării, vă oferă un set de tehnici accesibile pentru a afla dacă vorbitorul din faţa voastră spune sau nu adevărul, Fie că realizaţi un interviu de angajare sau o anchetă judiciară, fie că vreţi să aflaţi dacă adolescentul vostru a consumat droguri ori dacă partenerul vă înşală, aveţi acum la dispoziţie un arsenal de întrebări şi tehnici de interpretare care şi-au dovedit eficienţa chiar şi în faţa celor mai versaţi spioni şi terorişti. Bazându-se pe analize complexe ale unor anchete de contraspionaj sau ale unor interviuri televizate cu politicieni prefăcuţi, cartea vă învaţă să puneţi cele mai percutante întrebări şi să identificaţi minciuna pornind de la semnele ei verbale (ezitări, generalizări, apelul la divinitate) şi nonverbale (mutarea centrului de sprijin, acoperirea feţei cu palma etc).
Prefaţă la ediţia în limba română ... 9
Mulţumiri ... 15

Capitolul 1. Cât este de dificil să descoperi că cineva este mincinos ... 25
Capitolul 2. Cursa cu obstacole pentru detectarea înşelăciunii ... 32
Capitolul 3. Metodologia: iată la ce se rezumă totul ... 42
Capitolul 4. Paradoxul înşelăciunii: ignorarea adevărului pentru a descoperi adevărul ... 55
Capitolul 5. Cum sună înşelătoria ... 61
Capitolul 6. Cele mai solide minciuni ... 79
Capitolul 7. Furia mincinosului ... 85
Capitolul 8. Cum arată înşelătoria ... 94
Capitolul 9. Adevărul din minciună: detectarea mesajelor involuntare ... 102
Capitolul 10. Dacă nu întrebaţi, nu descoperiţi ... 115
Capitolul 11. Gestionarea înşelăciunii pentru a fi în avantaj ... 131
Capitolul 12. Să fim precauţi ... 139
Capitolul 13. O înşelătorie ca la carte ... 147
Capitolul 14. Ei bine, şi acum ce facem? ... 167

Apendicele I. Liste de întrebări sugerate ... 177
Apendicele II. Analiza unui interviu bazată pe model ... 186
Glosar ... 199

pag. 33-34

   Ceea ce putem face totuşi este să vă furnizăm anumite instrumente care în foarte multe situaţii s-au dovedit a fi extrem de eficiente pentru a identifica minciunile şi să vă arătăm cum să le folosiţi. Gândiţi-vă la acele instrumente ca la mijlocul necesar pentru a pune în practică abordarea sistematică pe care Phil o dezvolta în timp ce desfăşura acele sute de interviuri şi interogatorii pentru CIA: o abordare care în final s-a transformat în metodologia noastră de a detecta minciuna.
   Înainte de a intra în miezul problemei este important să înţelegem că există obstacole formidabile care stau în calea identificării minciunilor. Iată, pe unele le-am găsit cu adevărat provocatoare.
   CĂ CEILALŢI NU VĂ VOR MINŢI. Acesta este principalul obstacol pe care Phil a trebuit să-l depăşească în timpul întâlnirii sale cu Omar, care fusese deja anchetat cu atenţie şi ale cărui sinceritate şi statornicie erau de necontestat la momentul interogatoriului condus de Phil. Într-un context mai comun, acesta este un obstacol de natură socială. În societatea noastră acţionăm cu convingerea că persoanele sunt nevinovate până la proba contrarie şi cu o mentalitate care ne-a fost inoculată încă de mici că a minţi este unul dintre lucrurile cele mai rele care se pot face. Părinţii le spun copiilor că, dacă fac vreo năzbâtie, a minţi despre aceasta este de zece ori mai rău decât năzbâtia pe care au făcut-o. Aceasta este o credinţă puternică ce poate cauza o mare neplăcere atunci când trebuie să acuzăm pe cineva că este mincinos şi ne găsim în postura de a vrea totuşi să credem ceea ce spun ceilalţi. Problema e că oamenii mint cu-adevărat şi mint mult. Conform unor cercetări comportamentale, minţim de cel puţin zece ori în douăzeci şi patru de ore, incluzând acele aşa-zise "minciuni nevinovate", pe care le spunem pentru a evita conflictele sau pentru a nu-i răni pe ceilalţi. Aşadar, psihologii vă vor spune că oricine vă va minţi dacă el crede că este în interesul lui să o facă. Noi adăugăm că este foarte probabil că o persoană vă va minţi dacă ea consideră că astfel va scăpa cu minciuna.
   Un alt motiv pentru care vrem să-i credem pe oameni este faptul că cei mai mulţi dintre noi simt o neplăcere în a-i judeca pe ceilalţi şi asta pe drept cuvânt. Nu vrem să fim noi primii care aruncă piatra deoarece ştim că nu suntem îndreptăţiţi să o facem. Totuşi ceea ce trebuie să ne amintim este că procesul de evaluare a adevărului nu este în sine o tentativă de judecare. Dimpotrivă, dacă vom permite oricărui tip de judecată să se infiltreze în proces, ne punem într-o poziţie de dezavantaj deoarece aceasta ne va distrage de la abordarea sistematică pe care trebuie să o adoptăm pentru a descoperi adevărul. Noi trei nu avem nicio înclinaţie şi nici interes să judecăm oamenii a căror sinceritate o verificăm. Unicul nostru obiectiv este să furnizăm informaţii reale pentru a conduce procesul decizional în aşa fel încât în orice situaţie dată să poată fi luată decizia cea mai bună.
   ÎNCREDEREA ÎN AUTURILE COMPORTAMENTALE. Există o mulţime de elemente comportamentale despre care am auzit, despre care ni s-a spus şi pe care, în unele situaţii, le-am învăţat a fi semne care indică dacă o persoană este sinceră sau nu. Cu toate acestea, am descoperit că pur şi simplu nu există un corpus suficient de probe anecdotice sau empirice care să le sprijine şi  că nu pot fi nici pe departe atât de sigure cum vor fi comportamentele pe care vi le vom indica. De aceea, recomandăm ca aceste mituri să nu fie folosite în scenariul de detectare a minciunii. Vom vorbi despre aceste elemente de comportament în capitolul 12.
   COMPLEXITATEA COMUNICĂRII. Poate că nu v-aţi gândit niciodată în acest fel, dar atunci când încercaţi să înţelegeţi dacă o persoană vă minte sau vă spune adevărul, ceea ce analizaţi este comunicarea. Problema este că actul de comunicare poate fi o chestiune foarte incertă, din mai multe motive.

pag. 33-34

   Ceea ce putem face totuşi este să vă furnizăm anumite instrumente care în foarte multe situaţii s-au dovedit a fi extrem de eficiente pentru a identifica minciunile şi să vă arătăm cum să le folosiţi. Gândiţi-vă la acele instrumente ca la mijlocul necesar pentru a pune în practică abordarea sistematică pe care Phil o dezvolta în timp ce desfăşura acele sute de interviuri şi interogatorii pentru CIA: o abordare care în final s-a transformat în metodologia noastră de a detecta minciuna.
   Înainte de a intra în miezul problemei este important să înţelegem că există obstacole formidabile care stau în calea identificării minciunilor. Iată, pe unele le-am găsit cu adevărat provocatoare.
   CĂ CEILALŢI NU VĂ VOR MINŢI. Acesta este principalul obstacol pe care Phil a trebuit să-l depăşească în timpul întâlnirii sale cu Omar, care fusese deja anchetat cu atenţie şi ale cărui sinceritate şi statornicie erau de necontestat la momentul interogatoriului condus de Phil. Într-un context mai comun, acesta este un obstacol de natură socială. În societatea noastră acţionăm cu convingerea că persoanele sunt nevinovate până la proba contrarie şi cu o mentalitate care ne-a fost inoculată încă de mici că a minţi este unul dintre lucrurile cele mai rele care se pot face. Părinţii le spun copiilor că, dacă fac vreo năzbâtie, a minţi despre aceasta este de zece ori mai rău decât năzbâtia pe care au făcut-o. Aceasta este o credinţă puternică ce poate cauza o mare neplăcere atunci când trebuie să acuzăm pe cineva că este mincinos şi ne găsim în postura de a vrea totuşi să credem ceea ce spun ceilalţi. Problema e că oamenii mint cu-adevărat şi mint mult. Conform unor cercetări comportamentale, minţim de cel puţin zece ori în douăzeci şi patru de ore, incluzând acele aşa-zise "minciuni nevinovate", pe care le spunem pentru a evita conflictele sau pentru a nu-i răni pe ceilalţi. Aşadar, psihologii vă vor spune că oricine vă va minţi dacă el crede că este în interesul lui să o facă. Noi adăugăm că este foarte probabil că o persoană vă va minţi dacă ea consideră că astfel va scăpa cu minciuna.
   Un alt motiv pentru care vrem să-i credem pe oameni este faptul că cei mai mulţi dintre noi simt o neplăcere în a-i judeca pe ceilalţi şi asta pe drept cuvânt. Nu vrem să fim noi primii care aruncă piatra deoarece ştim că nu suntem îndreptăţiţi să o facem. Totuşi ceea ce trebuie să ne amintim este că procesul de evaluare a adevărului nu este în sine o tentativă de judecare. Dimpotrivă, dacă vom permite oricărui tip de judecată să se infiltreze în proces, ne punem într-o poziţie de dezavantaj deoarece aceasta ne va distrage de la abordarea sistematică pe care trebuie să o adoptăm pentru a descoperi adevărul. Noi trei nu avem nicio înclinaţie şi nici interes să judecăm oamenii a căror sinceritate o verificăm. Unicul nostru obiectiv este să furnizăm informaţii reale pentru a conduce procesul decizional în aşa fel încât în orice situaţie dată să poată fi luată decizia cea mai bună.
   ÎNCREDEREA ÎN AUTURILE COMPORTAMENTALE. Există o mulţime de elemente comportamentale despre care am auzit, despre care ni s-a spus şi pe care, în unele situaţii, le-am învăţat a fi semne care indică dacă o persoană este sinceră sau nu. Cu toate acestea, am descoperit că pur şi simplu nu există un corpus suficient de probe anecdotice sau empirice care să le sprijine şi  că nu pot fi nici pe departe atât de sigure cum vor fi comportamentele pe care vi le vom indica. De aceea, recomandăm ca aceste mituri să nu fie folosite în scenariul de detectare a minciunii. Vom vorbi despre aceste elemente de comportament în capitolul 12.
   COMPLEXITATEA COMUNICĂRII. Poate că nu v-aţi gândit niciodată în acest fel, dar atunci când încercaţi să înţelegeţi dacă o persoană vă minte sau vă spune adevărul, ceea ce analizaţi este comunicarea. Problema este că actul de comunicare poate fi o chestiune foarte incertă, din mai multe motive.

pag. 98-99

   ...răspunde la o întrebare, aceasta ar putea indica faptul că, la nivel subconştient, nu suportă să vadă reacţia la minciuna pe care o spune. Persoana poate să se apere cu mâna sau chiar să închidă ochii. Nu ne referim la clipit, dar dacă o persoană închide ochii în timp ce răspunde la o întrebare care nu cere timp de gândire, considerăm că acesta e un mod de a-şi ascunde ochii şi deci un posibil indicator al înşelăciunii.
   TUŞITUL SAU ÎNGHIŢITUL ÎN SEC. Dacă o persoană tuşeşte, îşi drege glasul sau înghite în sec într-un fel foarte evident înainte de a răspunde la o întrebare, aceasta indică o posibilă problemă. Dacă o face după ce a răspuns, nu este un lucru care să ne preocupe. Dar dacă o face înainte de a răspunde, ar putea să se întâmple câteva lucruri. Persoana ar putea pune în practică echivalentul nonverbal al lui "jur pe Dumnezeu...", adică ar putea camufla minciuna în veşmântul pioşeniei înainte să ne-o prezinte. Sau, la nivel fiziologic, este posibil ca întrebarea să-i fi provocat nelinişte, ceea ce poate cauza neplăcere sau uscăciune a gurii şi a gâtului.
   ATINGEREA FEŢEI. Când priviţi şi ascultaţi (modul PA) o persoană, fiţi atenţi la mimica sa facială sau la orice mişcare din zona capului în timp ce vă răspunde la întrebare. Adeseori persoana îşi muşcă sau îşi linge buzele sau se trage de buze sau urechi. Motivul este foarte simplu. Aţi pus o întrebare, iar aceasta creşte gradul de nelinişte deoarece un răspuns sincer poate fi incriminatorul. Acest lucru, la rândul lui, face ca sistemul nervos autonom să înceapă să lucreze pentru disiparea neliniştii. Una dintre modalităţile prin care face acest lucru este de a intra în modalitatea de răspuns "luptă sau fugi". Sângele din corpul persoanei este redirecţionat în cantitate mai mare către organele vitale şi către principalele grupe musculare în aşa fel încât subiectul să poată fugi din faţa ameninţării sau să poată lupta cu aceasta. De unde vine sângele? Vine din regiuni ale corpului bogate în sânge şi care pot temporar să suporte o mai mică afluenţă de sânge de obicei, zona feţei, a urechilor şi a extremităţilor. Când sângele se retrage cu rapiditate din aceste părţi ale corpului, capilarele sunt iritate, ceea ce poate cauza o senzaţie de frig sau de pişcătură. Fără să-şi dea seama, subiectul îşi atinge aceste părţi ale corpului sau îşi freacă mâinile pentru a-şi restabiliza circulaţia. Iar voi aţi descoperit indicatorul de falsitate.
   MIŞCĂRI ALE PUNCTELOR DE ANCORARE. Dincolo de aceste reacţii fiziologice, corpul îşi îndepărtează neliniştea şi prin alte forme de activitate fizică, în special prin mişcările "punctelor de ancorare".
   Punctele de ancorare ale unei persoane sunt acele părţi ale corpului care ancorează subiectul într-un punct sau într-o anumită poziţie. Dacă o persoană stă în picioare, principalele sale puncte de ancorare sunt picioarele. Punctele secundare de ancorare ar putea fi braţele dacă le ţine încrucişate în faţă sau ar putea fi mâinile dacă stă cu ele în şold sau în buzunar. Nu ne preocupăm de postură, analizăm doar punctele de ancorare.
   Dacă subiectul stă pe un scaun, punctele sale principale de ancorare sunt fesele, spatele şi picioarele. Vom considera întotdeauna ambele picioare ca puncte de ancorare, chiar dacă subiectul ţine picioarele încrucişate şi un picior este ridicat. De fapt, dacă tot restul corpului este stăpânit, acel picior ridicat ar putea fi punctul de ancorare cel mai probabil să fie mişcat în timp ce corpul încearcă să îndepărteze neliniştea şi asta deoarece este punctul de cea mai mică rezistenţă. Puncte secundare de ancorare ar putea fi cotul sprijinit de braţul scaunului sau mâinile ţinute în poală. Ţineţi cont de faptul că nu considerăm fiecare mişcare a unui punct de ancorare ca un indicator separat de falsitate. Deci, dacă observaţi o mişcare a punctelor de ancorare ca răspuns la întrebarea voastră, aceasta este socotită ca un singur indicator de falsitate, indiferent de numărul de puncte de ancorare care se mişcă.

pag. 141-142

   CONTACTUL VIZUAL. Dacă aţi cere unui număr de zece persoane să identifice cinci comportamente considerate ca fiind indicatori fiabili de înşelătorie, să nu vă surprindă dacă toate cele zece persoane vor menţiona absenţa contactului vizual. Mare parte din ele, totuşi, nu ar fi în măsură să vă spună cum sau de ce consideră că există o legătură între contactul vizual şi înşelătorie; este doar unul dintre lucrurile care, nu se ştie din ce motiv, par a fi general acceptate. Sfatul nostru este să nu acceptaţi acest lucru. Fireşte, un contact vizual mic poate fi semn de impoliteţe în multe situaţii, depinzând de cultura în care se manifestă. Dar să fim realişti de aici până la a ajunge direct la concluzia că este un semn de înşelătorie este un pas cam pripit.
   Să ne imaginăm că discutăm cu cineva şi, pe neaşteptate, într-un moment critic, acel cineva întrerupe contactul vizual; întoarce privirea într-o parte sau se uită în jos. Ce ar trebui să înţelegem din asta? Este un sentiment de neplăcere? Este o reflexie a unui sentiment accentuat de anxietate? Este ceva legat de lipsa de încredere în sine sau de respect de sine? De lipsa manierelor de interacţiune socială sau a disconfortului în astfel de situaţii? Sau acea persoană nu reuşeşte să vă privească în ochi pentru că urmează să vă mintă? Ar putea fi vorba de oricare dintre motivaţiile menţionate, deoarece contactul vizual este un comportament care variază de la individ la individ. Contactul vizual, ca trăsătură de comportament, nu poate fi interpretat în manieră universală, mai ales pentru că acest comportament variază de la cultură la cultură, nu doar în ţări diferite, ci şi în regiuni diferite în interiorul aceleiaşi ţări.
   Dincolo de asta, cât timp petrecem cu adevărat privindu-ne în ochi? Gândiţi-vă care este semnificaţia unui contact vizual prelungit între două persoane: este un mesaj transmis fie într-un moment intim, fie într-o situaţie de provocare două situaţii diametral opuse. Acest lucru vă demonstrează că acelaşi comportament poate transmite două mesaje complet diferite. Deci trebuie să fim extrem de precauţi în interpretarea semnificaţiei contactului vizual.
   POSTURA ÎNCHISĂ. Ideea că o postură închisă este un indicator de înşelătorie este adevărată într-o oarecare măsură, deoarece există un motiv rezonabil pentru a susţine acest raţionament. Dacă o persoană nu vrea să colaboreze, acest lucru ar putea fi echivalat cu scoaterea din funcţiune şi o postură închisă este manifestarea acelei lipse de disponibilitate. Dar există o problemă când emitem o judecată pe baza acestui motiv rezonabil. Vă amintiţi că în capitolul 2 am vorbit de evaluarea comportamentului global? Făcuserăm observaţia că o postură închisă este un exemplu optim al unui comportament global care vă constrânge să ghiciţi motivul pentru care se face acest gest. Acesta apare pentru că persoanei îi este frig sau pentru că stă mai comod în acea poziţie? Din moment ce nu o ştiţi, nu vă puteţi baza exclusiv pe acest gest şi nu puteţi lua o decizie. Nu puteţi să atribuiţi o semnificaţie unui gest dacă nu îi cunoaşteţi cauza.
   TENSIUNEA NERVOASĂ. Ani la rând, un nivel crescut de anxietate a fost asociat de către forţele de poliţie cu înşelătoria. Ştim, într-adevăr, că există o legătură între anxietate şi înşelătorie. Dar dacă privim anxietatea în mod global, la fel ca în cazul poziţiei închise, putem doar încerca să ghicim cauza. Persoana este agitată pentru că minte, pentru că ea este cea care a comis fapta? Este neliniştită pentru că nu a mai fost niciodată interogată de un ofiţer de poliţie sau pentru că există o problemă marginală, de exemplu ea suspectează pe altcineva că ar fi comis delictul? Are vreo problemă medicală care o face să fie agitată? Sau doar aşa este caracterul ei, neliniştit? Cine poate să o ştie cu adevărat?
   RĂSPUNSURILE ANTICIPATIVE. A răspunde la o întrebare înainte ca persoana care o pune să o fi terminat de formulat este uneori considerat un semn de comportament înşelător. Noi nu...

  • cartea a apărut în octombrie 2015 la editura Trei, în cadrul colecţiei Psihologie practică
  • traducător: Andreia Suciu
  • Titlu original: Spy The Lie
  • cartea cuprinde 216 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.200 kg
  • ISBN: 978-606-719-490-6
  • cartea a fost vizualizată de 1119 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi de acelaşi autor cu "Spy the Lie"
carţi din acelaşi domeniu cu "Spy the Lie"
(psihologie > aplicată)
derulare
Fenomenul bullying
Fenomenul bullying
(aplicată, dezvoltare personală)
Psihoterapie & consiliere existenţială
Psihoterapie & consiliere existenţială
(aplicată, dezvoltare personală)
Trauma
Trauma
(aplicată, dezvoltare personală)
Înapoi la normalitate
Înapoi la normalitate
(aplicată, educaţie)
Psihologia succesului
Psihologia succesului
(aplicată, dezvoltare personală)
Stresul
Stresul
(aplicată, dezvoltare personală)
Abilităţi de comunicare
Abilităţi de comunicare
(aplicată, dezvoltare personală, socială)
Puterea tăcută
Puterea tăcută
(aplicată, dezvoltare personală, socială)
Sinergologia
Sinergologia
(aplicată)
Regulile creierului
Regulile creierului
(ştiinţă, aplicată)
Terapia axată pe comportamentele verbale
Terapia axată pe comportamentele verbale
(aplicată, educaţie, general)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare joi, 21 septembrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar