Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Tesla - biografia unui geniu joi, 21 septembrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Tesla - biografia unui geniu

viaţa şi vremurile lui Nikola Tesla
de Marc J. Seifer
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Tesla - biografia unui geniu Imaginea mare preţ Eu Sunt: 37,00 lei

preţ listă: 39,00 lei

reducere:
2,00 lei (5,13%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Tesla - biografia unui geniu

În lucrarea de faţă, Marc J. Seifer încearcă să dezlege misterul unui geniu controversat, deoarece există mari lacune în consemnările existente despre viaţa lui Tesla. De asemenea, în lucrare se prefigurează şi motivul pentru care numele lui Tesla a ajuns să fie uitat "intenţionat", după ce a constituit un subiect de prima pagină în ziarele din întreaga lume, la începutul secolului trecut, de ce nu a primit niciodată premiul Nobel, cu toate că a fost nominalizat, cu ce s-a ocupat Tesla în timpul celor două războaie mondiale şi dacă planul său pentru transmiterea energiei electrice fără fir a fost sau nu fezabil.
Recurgând Ia o perspectivă psiho-istorică, lucrarea pune în discuţie nu numai acei factori care au generat geniul lui Tesla, ci şi capriciile sorţii, care au dus la ruina lui. Sub acest aspect, lucrarea zugrăveşte relaţiile lui Tesla cu mulţi dintre colaboratorii săi de renume, cum ar fi: John Jacob Astor, T.C. Martin, J.P. Morgan, John Hays Hammond, Michael Pupin, Stanford White, Mark Twain, Rudyard Kipling, Franklin Delano Roosevelt, George Sylvester Viereck, Titus deBobula şi J. Edgar Hoover. Multe dintre aceste persoane abia dacă sunt menţionate sau nu sunt puse deloc în discuţie în alte lucrări.
Deoarece viaţa lui Tesla este atât de complexă şi controversată gândindu-ne la întrebări cum ar fi dacă Tesla a primit impulsuri din spaţiul extraterestru, de ce a eşuat în cele din urmă în parteneriatul său cu J.P. Morgan în construirea unui sistem global multifuncţional de distribuire fără fir a energiei electrice şi informaţiilor, care a fost relaţia sa precisă cu Robert şi Katharine Johnson şi ce anume s-a întâmplat cu sistemul de armament pe bază de fascicul de particule şi cu documentele secrete, atât în timpul vieţii sale, cât şi imediat după moartea sa.
Deoarece Tesla a trăit până la vârsta de optzeci şi şase de ani, povestea vieţii sale se întinde aproape pe durata unui secol. Tesla, venerat ca un semizeu de o parte din comunitatea internaţională New Age, în acelaşi timp a fost condamnat aproape la statutul de nonpersoană de către segmentele importante ale comunităţilor corporatiste şi academice. Adeseori etichetat vrăjitor venit dintr-o altă lume, care atrăgea fulgerele cerului, însuşi Tesla şi-a întreţinut imaginea de personaj supranatural, comparându-se cu Atotputernicul şi acaparând adeseori manşetele ziarelor prin declaraţiile sale senzaţionale referitoare la comunicarea interplanetară. Datorită faptului că realizările sale sunt prestigioase, fundamentale şi documentate, eliminarea numelui său din multe cărţi de istorie este de neiertat. Numai înţelegând de ce s-a petrecut acest lucru putem, ca oameni moderni, să sperăm să îndreptăm consemnarea istoriei pentru generaţiile viitoare.
Parcurgând această lucrare veţi descoperi întâmplări şi mistere nediscutate până acum, ce ţin de viaţa şi realizările lui Nikola Tesla. (Teodor Vasile)
Opiniile criticilor referitoare la Vrăjitorul ... 3
Cuvânt înainte ... 11
Prefaţă ... 14

1. Moştenirea ... 18
2. Copilăria (1856-1874) ... 22
3. Anii de colegiu (1875-1882) ... 31
4. Întâlnirea lui Tesla cu vrăjitorul din Menlo Park (1882-1885) ... 42
5. Liberty Street (1886-1888) ... 54
6. Inducţie la Pittsburg (1889) ... 65
7. Falşi inventatori (1889-1890) ... 74
8. South Fifth Avenue (1890-1891) ... 79
9. Revizuirea trecutului (1891) ... 85
10. Societatea regală (1892) ... 94
11. Părintele comunicaţiilor fără fir (1893) ... 107
12. Vrăjitorul electric (1893) ... 118
13. Filipovii (1894) ... 129
14. Energia Niagarei (1894) ... 138
15. Gloria radiantă (1894) ... 144
16. Incendiu la laborator (1895) ... 151
17. Febra marţiană (1895-1896) ... 156
18. Înalta societate (1894-1897) ... 161
19. Umbrografule (1896) ... 169
20. Discursul de la cascadă (1897) ... 173
21. Celebrităţi (1896-1898) ... 179
22. Ucenicul vrăjitorului (1896-1897) ... 183
23. Energia vril (1898) ... 193
24. Waldorf-Astoria (1898) ... 203
25. Colorado Springs (1899) ... 212
26. Contactul (1899) ... 218
27. Emisarul lui Thor (1899) ... 227
28. Întoarcerea Eroului (1900) ... 232
29. Casa Morgan (1901) ... 240
30. Centrul mondial de telegrafie (1901) ... 249
31. Ciocnirea titanilor (1901) ... 259
32. Predarea torţei (1902) ... 267
33. Wardenclyffe (1902-1903) ... 274
34. Reţeaua (1903-1904) ... 283
35. Dezintegrarea (1904-1906) ... 296
36. Copilul visurilor sale (1907-1908) ... 312
37. Turbinele fără palete (1909-1910) ... 323
38. Conexiunea Hammond (1909-1913) ... 329
39. J.P. Morgan Jr. (1912-1914) ... 342
40. Coloana a cincea (1914-1916) ... 352
41. Auditoriul invizibil (1915-1921) ... 361
42. Transformarea (1918-1921) ... 377
43. Nebunii ani '20 (1918-1927) ... 385
44. Mai rapid decât viteza luminii (1927-1940) ... 396
45. Viaţa pe credit (1925-1940) ... 407
46. Lucruri neterminate (1931-1943) ... 415
47. FBI şi documentele Tesla (1943-1956) ... 424
48. Moştenirea vrăjitorului ... 440

Anexa A Transmiţătorul cu amplificare: o discuţie tehnică ... 448
Anexa B Incidentul Tunguska ... 453

pag. 96-97

   ...întreb, este posibil să existe un studiu mai interesant decât studiul curentului alternativ?... Observăm că această energie... îmbracă forma căldurii, luminii, energiei mecanice şi... chiar a afinităţii chimice... Toate aceste observaţii ne fascinează... în fiecare zi ne apucăm de muncă... în speranţa că este posibil ca cineva, nu contează cine, să găsească o soluţie pentru una dintre problemele în suspensie - şi în fiecare zi ne întoarcem la datoria noastră cu o ardoare înnoită; şi chiar dacă nu avem succes, munca noastră nu a fost în van, pentru că în aceste strădanii... am aflat ore întregi de nespusă plăcere şi, ne-am îndreptat energiile spre beneficiul umanităţii."
   "Oricare ar fi meritele pe care le înglobează această muncă", afirma cu modestie Tesla, "ele rezultă din munca mai multor oameni de ştiinţă care sunt prezenţi astăzi, nu a câtorva care pot să o pretindă mai bine decât mine". Privind în jur în sală, cu o scânteiere în ochi, Tesla a continuat. "Cel puţin pe unul trebuie să-l menţionez... Este un nume asociat cu cea mai frumoasă invenţie: este Crookes!... Cred că originile progreselor mele... au fost reprezentate de acea minunată cărticică [despre energia radiantă] pe care am citit-o cu mulţi ani în urmă".
   Punându-şi în funcţiune marea bobină, printre fulgere, Tesla vorbea ca un vrăjitor; a anunţat că, profitând de cunoştinţele pe care le deţinea, avea capacitatea de a anima ceea ce era inert. "Cu uimire şi încântare... [observăm] efectele stranii ale forţelor pe care le aducem în scenă, care ne permit să transformăm, să transportăm şi să direcţionăm energia după voinţă... Vedem o masă de fier şi conductori comportându-se de parcă... ar avea viaţă".
   Lămpile s-au aprins deodată într-o multitudine de "culori magnifice şi de lumină fosforescentă". Tesla a atins un conductor şi din capătul lui au început să iasă scântei; a creat fâşii de luminiscenţă, a îndreptat "fluxuri electrice către suprafeţe mici", a aprins tuburi, fără conductori, doar luându-i în mână şi "le-a şters" "prinzând un conductor de capătul distal" [respectiv realizând o împământare] sau prinzând tubul cu ambele mâini, prin aceasta "stingând" zona dintre mâini şi depărtându-şi mâinile cu o mişcare aparent constantă. Şi la fel de uşor rotea tubul în "direcţia axei bobinei" şi reiniţia strălucirea.
   Teoriile sale referitoare la relaţiile dintre lungimea de undă şi structura şi produ-cerea luminii, precum şi etalarea de tuburi fluorescente fără fir l-au determinat pe unul dintre privitori să postuleze că viitorul mod de iluminare a unei locuinţe ar fi putut să rezide, practic, în a "conferi întregii mase de aer din încăpere o plăcută şi frumoasă fluorescentă".
   în cursul acestei a doua luni a anului 1892, Tesla a dezvăluit prima lampă adevărată de radio, în prezenţa tuturor părinţilor transmisiunii fără fir. Pentru a obţine cel mai perfect vid cu putinţă, expertul extrăsese aerul dintr-un bec care se afla în interiorul unui alt tub vidat. în interiorul acestei incinte vidate, Tesla a generat un fascicul de lumină "complet lipsită de inerţie". Producând frecvenţe deosebit de ridicate, a creat o "perie" electrică atât de sensibilă, încât reacţiona până şi la "contracţia muşchilor braţului unui om!" Această perie tindea să se depărteze în cerc de o persoană care s-ar fi apropiat, însă întotdeauna în sensul acelor de ceasornic. Observând că raza era extrem de "susceptibilă la influenţele magnetice", Tesla a speculat că această direcţie de rotaţie era probabil influenţată de cuplul geomagnetic al pământului. Se aştepta ca această perie să se rotească în sens contrar acelor de ceasornic în emisfera sudică. Numai un magnet putea face ca fasciculul de lumină să-şi inverseze direcţia de rotaţie. "Sunt ferm convins", a afirmat Tesla, "că o asemenea perie, când vom învăţa să o producem cum trebuie, poate să reprezinte modul de transmitere a inteligenţei la distanţă, fără fir".
   "Dintre toate aceste fenomene", a început Tesla, în următoarea fază "cele mai fascinante pentru auditoriu sunt cu certitudine acelea care pot să fie observate într-un câmp electrostatic, la o distanţă considerabilă. Construind o bobină adecvată", a continuat el, "am descoperit că puteam să excit tuburile vidate, indiferent unde ar fi poziţionate în încăpere".
   Referindu-se la cercetările lui J.J. Thomson şi J.A. Fleming asupra creării unui fir luminos în interiorul unui tub vidat, Tesla a continuat cu discutarea diferitelor metode de excitare a tuburilor vidate prin modificarea lungimii de undă sau a lungimii tubului.
   Stabilind un ventilator ca analogie şi discutând despre cercetările lui Preece, Hertz şi Lodge asupra radiaţiei energiei electromagnetice în pământ şi în spaţiu, Tesla a etalat apoi motoarele "fără fir": "Nu este necesar să existe nici măcar o conexiune între motor şi generator", a anunţat el, "cu excepţia, poate, a unei legături prin intermediul pământului... sau prin intermediul aerului rarefiat.... Nu există nici un dubiu că pentru potenţiale enorme... se pot obţine descărcări luminoase pe mulţi kilometri de aer rarefiat şi că, direcţionând astfel o energie de sute de cai-putere, motoarele sau lămpile ar putea să funcţioneze la distanţe considerabile de sursele staţionare".
   Pe baza cercetărilor desfăşurate în cursul anului precedent, care fuseseră stimulate de studiile lui J.J. Thomson asupra propagării fasciculelor de energie electrică, Tesla a dezvoltat discuţia despre becul său de frecvenţă ridicată cu pastilă, dispozitiv care putea să dematerializeze sau să "evapore" materia. După cum vom vedea, acest dispozitiv constituie exact configuraţia necesară pentru a crea raze laser. Este foarte posibil ca Tesla să fi prezentat cu această ocazie raze laser reale. Cu toate acestea însă, nici el şi nici ceilalţi oameni de ştiinţă prezenţi cu această ocazie nu au sesizat importanţa unică a razei direcţionate, deoarece făcea parte dintr-o combinaţie de alte efecte luminoase care rezultau din dezintegrarea materialului bombardat.
   Există două tipuri de lasere care corespund cercetărilor lui Tesla: (1) laserul cu rubin, care reflectă energia înapoi la sursă, care la rândul său stimulează mai mulţi atomi să emită o radiaţie specială, şi (2) laserul cu gaze, care constă într-un tub încărcat cu heliu şi neon. între doi electrozi plasaţi aproape de capetele tubului se aplică o tensiune ridicată, care produce o descărcare. în ambele cazuri, atomii excitaţi sunt conţinuţi într-un spaţiu limitat şi apoi sunt reflectaţi într-o anumită direcţie. Aceste dispozitive diferă de stroboscoapele obişnuite nu numai prin faptul că emit lumină de o lungime de undă constantă, ci şi prin faptul că există o stare de pauză (metastabilă) înaintea emiterii luminii.
   Tesla a lucrat cu lămpi construite exact în acest fel. Pe prima a denumit-o lampă cu pastilă; pe a doua tub vidat sau fosforescent. Funcţiile lor principale erau cele de dispozitive de iluminat eficiente. Funcţiile secundare erau acelea de dispozitive de laborator pentru o multitudine de experimente. în cazul unuia dintre tuburi,...

pag. 96-97

   ...întreb, este posibil să existe un studiu mai interesant decât studiul curentului alternativ?... Observăm că această energie... îmbracă forma căldurii, luminii, energiei mecanice şi... chiar a afinităţii chimice... Toate aceste observaţii ne fascinează... în fiecare zi ne apucăm de muncă... în speranţa că este posibil ca cineva, nu contează cine, să găsească o soluţie pentru una dintre problemele în suspensie - şi în fiecare zi ne întoarcem la datoria noastră cu o ardoare înnoită; şi chiar dacă nu avem succes, munca noastră nu a fost în van, pentru că în aceste strădanii... am aflat ore întregi de nespusă plăcere şi, ne-am îndreptat energiile spre beneficiul umanităţii."
   "Oricare ar fi meritele pe care le înglobează această muncă", afirma cu modestie Tesla, "ele rezultă din munca mai multor oameni de ştiinţă care sunt prezenţi astăzi, nu a câtorva care pot să o pretindă mai bine decât mine". Privind în jur în sală, cu o scânteiere în ochi, Tesla a continuat. "Cel puţin pe unul trebuie să-l menţionez... Este un nume asociat cu cea mai frumoasă invenţie: este Crookes!... Cred că originile progreselor mele... au fost reprezentate de acea minunată cărticică [despre energia radiantă] pe care am citit-o cu mulţi ani în urmă".
   Punându-şi în funcţiune marea bobină, printre fulgere, Tesla vorbea ca un vrăjitor; a anunţat că, profitând de cunoştinţele pe care le deţinea, avea capacitatea de a anima ceea ce era inert. "Cu uimire şi încântare... [observăm] efectele stranii ale forţelor pe care le aducem în scenă, care ne permit să transformăm, să transportăm şi să direcţionăm energia după voinţă... Vedem o masă de fier şi conductori comportându-se de parcă... ar avea viaţă".
   Lămpile s-au aprins deodată într-o multitudine de "culori magnifice şi de lumină fosforescentă". Tesla a atins un conductor şi din capătul lui au început să iasă scântei; a creat fâşii de luminiscenţă, a îndreptat "fluxuri electrice către suprafeţe mici", a aprins tuburi, fără conductori, doar luându-i în mână şi "le-a şters" "prinzând un conductor de capătul distal" [respectiv realizând o împământare] sau prinzând tubul cu ambele mâini, prin aceasta "stingând" zona dintre mâini şi depărtându-şi mâinile cu o mişcare aparent constantă. Şi la fel de uşor rotea tubul în "direcţia axei bobinei" şi reiniţia strălucirea.
   Teoriile sale referitoare la relaţiile dintre lungimea de undă şi structura şi produ-cerea luminii, precum şi etalarea de tuburi fluorescente fără fir l-au determinat pe unul dintre privitori să postuleze că viitorul mod de iluminare a unei locuinţe ar fi putut să rezide, practic, în a "conferi întregii mase de aer din încăpere o plăcută şi frumoasă fluorescentă".
   în cursul acestei a doua luni a anului 1892, Tesla a dezvăluit prima lampă adevărată de radio, în prezenţa tuturor părinţilor transmisiunii fără fir. Pentru a obţine cel mai perfect vid cu putinţă, expertul extrăsese aerul dintr-un bec care se afla în interiorul unui alt tub vidat. în interiorul acestei incinte vidate, Tesla a generat un fascicul de lumină "complet lipsită de inerţie". Producând frecvenţe deosebit de ridicate, a creat o "perie" electrică atât de sensibilă, încât reacţiona până şi la "contracţia muşchilor braţului unui om!" Această perie tindea să se depărteze în cerc de o persoană care s-ar fi apropiat, însă întotdeauna în sensul acelor de ceasornic. Observând că raza era extrem de "susceptibilă la influenţele magnetice", Tesla a speculat că această direcţie de rotaţie era probabil influenţată de cuplul geomagnetic al pământului. Se aştepta ca această perie să se rotească în sens contrar acelor de ceasornic în emisfera sudică. Numai un magnet putea face ca fasciculul de lumină să-şi inverseze direcţia de rotaţie. "Sunt ferm convins", a afirmat Tesla, "că o asemenea perie, când vom învăţa să o producem cum trebuie, poate să reprezinte modul de transmitere a inteligenţei la distanţă, fără fir".
   "Dintre toate aceste fenomene", a început Tesla, în următoarea fază "cele mai fascinante pentru auditoriu sunt cu certitudine acelea care pot să fie observate într-un câmp electrostatic, la o distanţă considerabilă. Construind o bobină adecvată", a continuat el, "am descoperit că puteam să excit tuburile vidate, indiferent unde ar fi poziţionate în încăpere".
   Referindu-se la cercetările lui J.J. Thomson şi J.A. Fleming asupra creării unui fir luminos în interiorul unui tub vidat, Tesla a continuat cu discutarea diferitelor metode de excitare a tuburilor vidate prin modificarea lungimii de undă sau a lungimii tubului.
   Stabilind un ventilator ca analogie şi discutând despre cercetările lui Preece, Hertz şi Lodge asupra radiaţiei energiei electromagnetice în pământ şi în spaţiu, Tesla a etalat apoi motoarele "fără fir": "Nu este necesar să existe nici măcar o conexiune între motor şi generator", a anunţat el, "cu excepţia, poate, a unei legături prin intermediul pământului... sau prin intermediul aerului rarefiat.... Nu există nici un dubiu că pentru potenţiale enorme... se pot obţine descărcări luminoase pe mulţi kilometri de aer rarefiat şi că, direcţionând astfel o energie de sute de cai-putere, motoarele sau lămpile ar putea să funcţioneze la distanţe considerabile de sursele staţionare".
   Pe baza cercetărilor desfăşurate în cursul anului precedent, care fuseseră stimulate de studiile lui J.J. Thomson asupra propagării fasciculelor de energie electrică, Tesla a dezvoltat discuţia despre becul său de frecvenţă ridicată cu pastilă, dispozitiv care putea să dematerializeze sau să "evapore" materia. După cum vom vedea, acest dispozitiv constituie exact configuraţia necesară pentru a crea raze laser. Este foarte posibil ca Tesla să fi prezentat cu această ocazie raze laser reale. Cu toate acestea însă, nici el şi nici ceilalţi oameni de ştiinţă prezenţi cu această ocazie nu au sesizat importanţa unică a razei direcţionate, deoarece făcea parte dintr-o combinaţie de alte efecte luminoase care rezultau din dezintegrarea materialului bombardat.
   Există două tipuri de lasere care corespund cercetărilor lui Tesla: (1) laserul cu rubin, care reflectă energia înapoi la sursă, care la rândul său stimulează mai mulţi atomi să emită o radiaţie specială, şi (2) laserul cu gaze, care constă într-un tub încărcat cu heliu şi neon. între doi electrozi plasaţi aproape de capetele tubului se aplică o tensiune ridicată, care produce o descărcare. în ambele cazuri, atomii excitaţi sunt conţinuţi într-un spaţiu limitat şi apoi sunt reflectaţi într-o anumită direcţie. Aceste dispozitive diferă de stroboscoapele obişnuite nu numai prin faptul că emit lumină de o lungime de undă constantă, ci şi prin faptul că există o stare de pauză (metastabilă) înaintea emiterii luminii.
   Tesla a lucrat cu lămpi construite exact în acest fel. Pe prima a denumit-o lampă cu pastilă; pe a doua tub vidat sau fosforescent. Funcţiile lor principale erau cele de dispozitive de iluminat eficiente. Funcţiile secundare erau acelea de dispozitive de laborator pentru o multitudine de experimente. în cazul unuia dintre tuburi,...

pag. 112-113

   ...concepte, legate de misterul structurii eterului, au fost anterioare cu cel puţin un deceniu ideilor similare propuse de fizicienii din domeniul fizicii cuantice, Ernest Rutherford, Niels Bohr şi Albert Einstein.
   în cazul lui Rutherford, el este adeseori creditat ca fiind primul fizician care şi-a imaginat atomul ca fiind structurat oarecum asemănător cu un sistem solar. Cu toate acestea, este evident că Rutherford se referea la prelegerile despre frecvenţele înalte, susţinute de către Tesla în 1895, când construise echipamente de curent alternativ pentru frecvenţe înalte, în vederea realizării unor experimente de transmisiuni fără fir la mare distanţă.
   Tesla a afirmat că putea să genereze oscilaţii electromagnetice care să prezinte atât caracteristici ondulatorii transversale, cât şi longitudinale. Primul caz (undele transversale) corespunde conceptului de eter ca mediu pentru propagarea impulsurilor ondulatorii; iar cel de-al doilea caz (undele longitudinale) corespunde cu ceea ce astăzi este cunoscut ca energia cuantică analogă propagării undelor sonore prin aer. Tesla a susţinut, împotriva tuturor argumentelor contrarii, chiar şi până în zilele noastre, că frecvenţele sale electromagnetice se propagau sub forma unor impulsuri longitudinale, ca gloanţele, şi astfel puteau să transporte cu mult mai multă energie decât undele transversale hertziene. De fapt, după cum am menţionat anterior în treacăt, Hertz voise să elimine ideea de masă din ecuaţiile electromagnetice ale lui Maxwell.
   Ideea lui Tesla de unde longitudinale în eter pare să fie preluată din cercetările întreprinse de către Ernst Mach, care se afla încă în Praga în acea perioadă. Concepţiile radicale ale lui Mach legate de relaţiile dintre conştiinţă, spaţiu şi timp şi natura gravitaţiei începeau să influenţeze puternic gândirea mai multor oameni de ştiinţă importanţi. Ideea sa, care a devenit cunoscută sub denumirea de "principiul lui Mach", avansa ipoteza că toate lucrurile din univers au legături reciproce. De exemplu, masa Pământului, potrivit acestei teorii, era dependentă de forţa supergravitaţională a tuturor stelelor din univers. Nimic nu este izolat. Acest punct de vedere, care corespundea, după cum şi-a dat seama însuşi Mach, gândirii budiste, era foarte apropiat de vederile îmbrăţişate de Tesla. Cu toate că următorul citat a fost scris cu aproape un sfert de secol mai târziu, legătura lui cu prelegerea lui Tesla din 1893 este evidentă: "Nu există nimic care să fie înzestrat cu viaţă - de la om, care supune elementele, până la cea mai agilă creatură - în toată această lume, care să nu exercite o înrâurire la rândul său. Ori de câte ori apare o acţiune ca urmare a exercitării unei forţe, cu toate că poate să fie infinitezimală, echilibrul cosmic este afectat şi rezultă o mişcare universală".
   Această idee a fost extinsă şi asociată legăturilor dintre materia vie şi materia inertă, de către Tesla. Totul este "susceptibil la stimuli din exterior. Nu există nici o prăpastie, nici o ruptură a continuităţii, nici un agent special şi distinctiv de vital. Aceeaşi lege guvernează toată materia, tot universul este viu". Sursa de energie care pune în funcţiune universul este cea care se află în "căldura şi lumina soarelui. Oriunde există ele, există şi viaţă". Cum din punctul de vedere al lui Tesla aceste procese au o natură electrică, secretul electricităţii cuprinde secretul vieţii.
   Privind lumea din jurul său, Tesla şi-a dat seama că era un loc finit şi că resursele naturale care le dădeau oamenilor combustibilul necesar pentru producerea electricităţii aveau să fie epuizate în cele din urmă. "Ce va face omul când vor dispărea pădurile, când vor fi epuizate depozitele de cărbuni?" şi-a întrebat el auditoriul prezent la Philadelphia. "Va rămâne un singur lucru, potrivit cunoştinţelor noastre actuale; şi anume transmiterea energiei la mare distanţă. Omul va recurge la cascade şi la valuri", a speculat Tesla, "deoarece acestea, spre deosebire de rezervele de cărbune şi de petrol, se refac singure".
   Stabilind premisa că era posibil să obţinem cantităţi inepuizabile de energie cu ajutorul unor echipamente construite corespunzător, respectiv "să ne cuplăm motoarele la roata motrice a universului", Tesla şi-a descris, pentru prima oară, invenţia pentru transmisiunea fără fir. Ascunzându-şi adevăratele scopuri cu un limbaj mai accesibil, a anunţat: "Eu... cred cu convingere că este posibil, prin intermediul unor maşini electrice foarte puternice, să tulburăm condiţiile electrostatice ale pământului şi să transmitem astfel semnale inteligibile şi poate chiar energie". Luând în considerare viteza impulsurilor electrice, cu această nouă tehnologie, "toate... conceptele legate de distanţă trebuie... să dispară", deoarece oamenii vor fi interconectaţi instantaneu. "Mai întâi, trebuie să ştim care este capacitatea pământului şi ce sarcină conţine". Tesla a speculat, de asemenea, că pământul este "probabil un corp încărcat cu sarcină electrică, izolat în spaţiu şi" că, prin urmare, are o "capacitate redusă". Straturile superioare, foarte asemănătoare vidului creat în...

pag. 236-237

   Progresul omului

   Din varietatea fără sfârşit a fenomenelor pe care natura ni le supune simţurilor, nici unul nu ne umple mintea cu o mai mare uimire decât acea inimaginabil de complexă mişcare pe care, în ansamblul său, o desemnăm ca fiind viaţa omului. Originea ei misterioasă, caracterul ei sunt făcute incomprehensibile de complexitatea ei infinită, iar destinaţia ei este ascunsă în profunzimile insondabile ale viitorului...

   Inerent structurii materiei, cum s-a observat în cazul creşterii cristalelor, este un principiu de formare a vieţii. Această matrice organizată de energie, după cum o înţelegea Tesla, când atinge un anumit grad de complexitate, devine viaţă biologică. Acum, următorul pas în evoluţia planetei constă în construirea maşinilor astfel încât să poată gândi singure şi astfel Tesla crease primul prototip, teleautomatonul. Formele de viaţă nu trebuie neapărat să fie create din carne şi oase.
   Ca persoană preocupată de mediu, Tesla era îngrijorat de igiena personală, de poluarea aerului şi apei, de risipa necugetată a resurselor naturale. Prin concentrare asupra problemelor energiei, se putea ajunge la soluţii. Ca urmare, multe dintre invenţiile lui Tesla erau destinate să maximizeze utilizarea eficientă a energiei şi dovedeau principiul potrivit căruia o maşină gânditoare autocomandată putea să modifice cursul civilizaţiei, ajungând să posede un control mai cuprinzător asupra evoluţiei planetei.
   La mijlocul articolului, inventatorul explica în detalii vii mecanismul de la baza transmiţătorului său fără fir. Impactul mesajului era amplificat de numeroasele fotografii ale experimentelor din Colorado Springs. După treizeci şi cinci de pagini, îşi încheia tratatul cu o discuţie asupra ierarhiei cognitive şi cu speculaţia potrivit căreia "fiinţele inteligente de pe Marte... dacă există [vreunele]" mai mult ca sigur folosesc un sistem de distribuţie a energiei electrice fără fir, care interconectează toate colţurile planetei. Tesla concluziona: "Omul de ştiinţă nu vizează un rezultat imediat. Nu se aşteaptă ca ideile sale avansate să fie însuşite imediat. Munca sa este asemenea celei a agricultorului - pentru viitor. Datoria lui este să aştearnă fundamentul pentru cei care vor veni şi să indice calea".
   Când a apărut, în numărul din iunie al revistei Century, articolul a făcut senzaţie. Tesla le-a trimis şpalturi prietenilor, de exemplu doamnei Douglas Robinson, unul dintre fondatorii Muzeului Metropolitan de Artă, lui Julian Hawthorne, lui Stanford White şi lui John Jacob Astor. în cazul lui Astor, Tesla şi-a inclus şi cererile de patente, trimiţând "această chestiune acasă la tine, în loc de birou [din motive de păstrare a secretului.]... Patentele îmi conferă monopolul absolut în Statele Unite nu doar pentru scopurile [de transmitere a] energiei", continua inventatorul într-o altă scrisoare destinată colonelului, "ci şi asupra realizării comunicaţiilor telegrafice... indiferent cât de mare ar fi distanţa". Suporterii lui Tesla s-au raliat în jurul lui. Nature a avut o "reacţie pozitivă", iar francezii au tradus-o imediat pentru cititorii lor, însă cei care i se opuneau au dobândit o nouă rezervă de muniţie pentru un atac frontal.
   Condiţiile erau optime în luna martie 1900, când Carl Hering a fost ales preşedinte al Asociaţiei Americane a Inginerilor în Electricitate, fiind secondat îndeaproape de profesorul Pupin. Hering, care devenise şi redactor-şef al revistei Electrical World & Engineering, a impus un ton nou în rândurile comunităţii electricităţii. La fel cum pusese sub semnul întrebării prioritatea lui Tesla în cazul curentului alternativ, cu un deceniu în urmă, când îl sprijinise pe Dobrowolsky, i-a contestat lui Tesla şi credibilitatea în domeniul transmisiunilor fără fir. Printre ceilalţi oponenţi se numărau Reginald Fessenden, care încerca să obţină patente concurente pentru circuitele acordate, şi rivalii tradiţionali, precum Lewis Stillwell, Charles Steinmetz, Tom Edison şi Elihu Thomson. Primele atacuri mişeleşti au apărut în EveningPost şi apoi în Popular Science Monthly.
   Tesla sugerase că suma totală a energiei umane de pe planetă, pe care o notase M, putea să fie înmulţită cu "viteza" Kcare se putea măsura prin progresul tehnologic şi social. La fel ca în fizică, forţa umană totală putea să fie calculată cu ajutorul relaţiei MV2. Dacă oamenii merg împotriva legilor religiei şi igienei, energia umană totală ar fi scăzut. într-o societate agrară şi primitivă, energia ar fi progresat aritmetic. Pe de altă parte, dacă noua generaţie avea "un grad mai mare de luminare", atunci "suma totală a energiei umane" ar fi crescut geometric. Tesla sugera că, prin inventarea motorului cu inducţie a transmiterii energiei în curent alternativ şi a roboţilor controlaţi de la distanţă, progresul uman putea să înregistreze rate şi mai accelerate.
   într-un articol foarte vizibil sub titlul generic "Ştiinţă şi ficţiune", un autor anonim cu pseudonimul "Fizicianul" ataca vehement această premisă. "Din nefericire", scria autorul, "domnul Tesla, în entuziasmul său faţă de progres... neglijează să numească direcţia cea bună pe care ar trebui să o urmeze masa umană, nord, sud, est, vest, către lună sau către Sirius ori către Satana lui Dante, în miezul pământului... Desigur, întreaga idee este absurdă".
   Editorialul, care continua pe şase coloane, punea în discuţie teleautomatonul inventat de Tesla, convingerea lui că maşinile războinice aveau să înlocuiască soldaţii pe câmpurile de luptă - "coride internaţionale... sau curse în saci de cartofi ar fi la fel de potrivite" -, invenţiile sale în domeniul transmisiunilor fără fir şi sprijinul său pentru ipoteza pluralităţii lumilor. Autorul sugerează ca revista Century, în numerele sale viitoare, să supună asemenea articole judecăţii unui comitet ştiinţific "pentru critici şi revizuire, dacă nu pentru protecţia împotriva unor invenţii false şi a unor proiecte lipsite de sens". Lansând epitete ca într-o luptă cu un duşman de moarte, "Fizicianul" concluziona: "Editorii revistei Century le impută cititorilor lor, după câte s-ar părea, dorinţa de a beneficia de distracţie cu orice preţ... în mod evident, adeseori nu deosebesc ştiinţa de prostii şi aparent rareori fac efortul de a afla care este diferenţa".
   Atacul violent continua în Science şi în Popular Science Monthly, de această dată sub semnătura unui misterios "domn X".
   "Science (Pseudo) conţine un articol al lui xxx. Fizicianul nu apare", îi scria Tesla lui Johnson, adăugând sarcastic: "Este, de asemenea, plin de complimente la adresa marii voastre reviste". Şi alte cotidiene atacau afirmaţiile controversate ale inventatorului.

pag. 326-327

   "înseamnă că este soluţia pentru problema zbo-rului", am sugerat eu.
   "Da, şi mai mult de-atât", a venit replica. "Este motorul rotativ perfect. Este o realizare la care inginerii mecanici visează încă de la descoperirea energiei aburului".


   în continuare, inventatorul începea să prezinte principiile. Studiind proprietăţile apei şi ale aburului la trecerea printr-o elice, Tesla a cercetat relaţia dintre vâscozitate şi aderenţa la rotirea corespunzătoare a elicei.
   "Metalul nu absoarbe apă, însă o parte din apă aderă la el. Picătura de apă îşi poate schimba forma, însă particulele sale rămân intacte. Această tendinţă a tuturor fluidelor de a se opune separării se numeşte vâscozitate", explica inventatorul. Exploatând aceste principii, Tesla patentase o turbină de un tip cu totul nou, care nu avea paletele unei elice obişnuite, pe care le înlocuia cu o serie de discuri mici spaţiate la o distanţă foarte mică unele de altele, ca un fişic de monede. Fiecare disc avea un orificiu în centru pentru înlăturarea fluidului admis şi pentru rotirea axului central. La fel cum "fricţiunea suprafeţelor se opune înaintării unui vas pe mare sau a unui avion în aer", Tesla exploata acest obstacol aparent astfel încât rotirea turbinei să fie amplificată în loc să fie întârziată de adeziunea şi vâscozitatea mediului. Era o altă lovitură de geniu reuşită de către maestru.
   Acţiunea în spirală era iniţiată la periferia fiecărui disc, apa formând un vârtej tot mai strâns pe măsura apropierii de centru, prin aceasta amplificând acţiunea în spirală. în acest fel, fluidul sub presiune putea să pătrundă în incinta închisă, în care se afla şirul orizontal de discuri şi să le facă să se rotească. Urmând tendinţa naturală de a produce în vârtej (ca apa care se scurge din chiuvetă) fluidul începe să se rotească tot mai rapid, pe măsură ce se apropie de centru. în acelaşi timp, proprietatea sa de aderenţă trage sau împinge discurile din ce în ce mai repede, iar această mişcare de rotaţie poate să fie folosită, de exemplu, ca turbină pentru producerea de energie electrică; inversând întregul proces, instrumentul este transformat într-o pompă; iar conectându-l la un motor cu inducţie instrumentul se poate transforma într-un motor cu jet.

   "O asemenea pompă se află chiar acum în funcţiune, cu opt discuri, cu diametrul de 45,7 centimetri şi pompează 13360 de litri de lichid pe minut, la o înălţime de 110 metri...
   Să presupunem acum că se inversează sensul", continua inventatorul... "Să presupunem că avem apă sau aer sub presiune ori abur sub presiune... şi îl lăsăm să treacă prin incinta în care se află discurile - ce s-ar întâmpla?"
   "Discurile s-ar roti şi ar putea să fie pusă în funcţiune orice maşină conectată la axă - ai transforma pompa într-un motor", am sugerat eu.
   "Exact asta s-ar întâmpla - se întâmplă", a replicat dr. Tesla...
   "Pe de altă parte", a continuat Tesla, nu există reglaje delicate. Distanţa dintre discuri nu este o chestiune de acurateţe microscopică... Cuplând aceste motoare în serie se poate rezolva problema schimbării vitezelor... motorul este adaptat în special pentru automobile, deoarece funcţionează cu gaze explozive ca şi cu aburul...
   Cu un motor de o mie de cai-putere, cântărind cincizeci de kilograme, imaginaţi-vă care ar fi posibilităţile. în spaţiul ocupat acum de motoare pe Lusitania, s-ar putea obţine o putere de douăzeci şi cinci de ori mai mare decât cei 80 000 de cai-putere ai săi, dacă ar fi disponibil un cazan suficient de mare care să poată furniza aburul necesar... Acesta este... un motor care va face lucrurile pe care nici un alt motor nu le-a făcut vreodată".


   în luna ianuarie 1909, George Scherff, care lucra acum pentru o companie de sulf, i-a trimis lui Tesla o scrisoare prin care îi solicita ajutor financiar. "Creditorii mă presează puternic. Voi aprecia foarte mult tot ceea ce aţi putea face pentru mine", scria Scherff.
   în loc să-i trimită bani, Tesla i-a trimis un cec d-nei Schwarz, un alt investitor nemulţumit. Aflat el însuşi în dificultăţi financiare, Scherff a încercat să deturneze fondurile, însă Tesla, care se aflase în multe rânduri în poziţia lui Scherff, i-a răspuns în scris cu inima împăcată: "îmi pare rău să constat că îţi pierzi sângele rece şi echilibrul. Dna Schwarz este slabă, dar tu eşti pe deplin capabil să-ţi porţi propriile bătălii. Trebuie să te aduni şi să alungi spiritele rele". Curând după aceasta, Scherff i-a trimis lui Tesla o nouă notă prin care îl informa că pregătise taxele pentru Wardenclyffe. "Cu câteva nopţi în urmă", adăuga Scherff, "mi-a intrat un hoţ în casă şi mi-a scuturat buzunarele de toţi banii lichizi". Tesla a înţeles aluzia şi a început să-l recompenseze pe fostul său secretar, trimiţându-i un cec în noiembrie.

   11 noiembrie 1909
   Dragă domnule Tesla,
   Vă mulţumesc pentru cei 200 de dolari... Ceea ce îmi produce o bucurie mai mare decât banii este dovada concretă, pe care o aduc, a progreselor în direcţia succesului, pentru care v-aţi zbătut atât de îndelung şi din greu.
                   Cu sinceritate, George Scherff


   în luna martie 1909, Tesla a fondat firma Tesla Propulsion Company împreună cu Joseph Hoadley şi Walter H. Knight. Având acţiuni capitalizate la valoarea de 1 milion de dolari, în Electrical World s-a anunţat că vindea turbine firmei Alabama Consolidated Coal & Iron Company. Tesla a mai înfiinţat şi alte firme: Tesla Ozone Company, capitalizată la 400000 de dolari, care producea ozon, şi Tesla Electrotherapeutic Company, care comercializa aparate electroterapeutice, fondată împreună cu colonelul Ray.

        TERAPIA CU OZON ÎN ZILELE NOASTRE

   în cursul unui recent simpozion marcând împlinirea unui secol de la sosirea lui Tesla în America, G. Freibott, un medic care a utilizat echipamentul lui Tesla de producere a ozonului, a afirmat că, injectând ozon pur în sângele unui bărbat care suferea de cancer la colon, "au fost eliminate treizeci de tumori". Potrivit lui Freibott, această formă a oxigenului, produsă în mod natural sub acţiunea soarelui asupra straturilor superioare ale atmosferei, are "proprietăţi oxidante, antiseptice şi germicide...

pag. 399-400

   ...succes, acest lucru nu s-a întâmplat, de vreme ce arhivele companiei nu conţin decât un scurt paragraf referitor la relaţiile lui Tesla cu US Steel. Planul principal al lui Tesla era să-şi instaleze turbina în sistemul de evacuare a căldurii, în ideea convertirii cantităţii enorme de căldură, care se risipea, în electricitate utilă. Etern ecolog, aceasta a fost una dintre cele mai elegante idei ale lui Tesla.
   De la Worchester, Tesla s-a mutat la Buffalo pentru un experiment top-secret, potrivit lui Peter Savo, un văr care locuia la New York. Aici, s-ar părea că inventatorul a reechipat un automobil care, potrivit legendei, funcţiona cu energie electrică obţinut de la sursă exterioară.

   Maşina era un Pierce Arrow standard, căruia îi fusese scos motorul, în locul căruia se instalaseră diverse alte componente. Ambreiajul, cutia de viteze şi ansamblul roţilor motrice au fost păstrate... Sub capotă se afla un motor fără colectori, conectat la [sau în loc de] motor... Tesla nu a vrut să divulge cine făcuse motorul.
   încastrat în bord, a fost montat un "receptor de energie" constând într-o cutie... care conţinea 12 tuburi radio... A fost montată o antenă verticală, cu înălţimea de 1,83 metri, conectată la receptorul de energie [care era] la rândul său conectat la motor prin două cabluri groase, care săreau în ochi... Tesla le-a apăsat înainte să pornească şi a spus: "Şi-acum avem energie".


   Dacă ar fi ca această poveste să fie crezută, ar însemna că Tesla şi-a instalat şi unul dintre puternicele sale oscilatoare pe undeva prin apropiere de Cascada Niagara, pentru furnizarea energiei necesare în vederea alimentării vehiculului său. O posibilitate alternativă ar fi ca Tesla să fi testat una dintre turbinele sale cu benzină sau abur pe automobil, Savo înţelegând în mod greşit că ar fi fost vorba despre un dispozitiv fără fir. "Inventatorul, care îmbătrânea, o siluetă înaltă, subţire, aproape spiritualizată, într-o jachetă maro, cum purtau bărbaţii mai în vârstă înaintea războiului mondial, îi primea pe cei care voiau să-i ia interviuri într-una dintre saloanele publice de la hotelul New Yorker, unde locuieşte. înainte să vorbească despre cercetările sale de moment, îşi trecea în revistă realizările anterioare, care îl îndreptăţeau mai mult decât pe Edison, Steinmetz sau oricare altul să fie numit tatăl epocii energiei..."
   Exista un nou rege al domeniului. De la confirmarea în anul 1919 a teoriei relativităţii care îi aparţine, potrivit căreia spaţiul este curb şi viteza se propagă cu o viteză constantă indiferent de mişcarea sursei sale, Einstein a început să ocupe locul deţinut anterior de vrăjitori ai domeniului tehnic ca Bell, Edison, fraţii Wright sau Tesla. Postulate pentru prima oară în 1905, teoriile lui Einstein nu numai că au modificat paradigma spaţiu-timp, acea lume newtoniană autosuficientă în care crescuse vechea gardă; teoriile sale ameninţau şi poziţia lui Tesla ca principal creator. Cu toate că măsurarea, cu ocazia eclipsei de soare din 1919, a razelor luminoase ale stelelor, care se curbau în dreptul soarelui, a constituit dovada experimentală a noului postulat al lui Einstein, pentru majoritate fizicianul teoretician era exact asta: un teoretician, în vreme ce Tesla, în calitate de creator al unor noi tehnologii, putea să-şi dovedească afirmaţiile în viaţa de zi cu zi. Acesta era avantajul inventatorului şi l-a folosit pentru a-l ataca pe parvenitul câştigător al Premiului Nobel.
   Cum teoria relativităţii a lui Einstein abandona eterul secolului al XIX-lea, explica curbarea razelor luminoase în jurul corpurilor mari ca fiind provocată de curbarea non-euclidiană spaţio-temporală. în esenţă, acesta a devenit noul şi mai abstractul eter. Ecuaţiile matematice prevedeau cu acurateţe mărimea exactă a curburii care se producea. "în relativitatea generală, câmpul gravitaţional şi structura sau geometria spaţiului sunt identice... Câmpul gravitaţional este spaţiul curb".
   Tesla era într-un total dezacord cu conceptul de spaţiu curb, spunând că "se contrazicea pe sine însuşi". De vreme ce "orice acţiune este însoţită de o reacţiune echivalentă", părea, "pentru mintea simplă [a lui Tesla]... că spaţiile curbe trebuie să reacţioneze la corpuri şi, producând exact efectul opus, îndreaptă curburile". Pentru Tesla, lumina se curbează deoarece corpurile cereşti voluminoase (de exemplu, soarele) au un câmp de forţe care o influenţează.
   în mod ironic, contemporanii lui Einstein de la Institutul Carnegie din Washington foloseau bobina lui Tesla în noile lor experimente din 1929 în încercarea de a scinda atomul, în vreme ce Tesla discuta despre o sursă mai ezoterică de energie, şi anume radiaţia cosmică:

   Celebrul fizician şi inventator Nikola Tesla a descoperit un principiu prin care energia necesară pentru punerea în mişcare a maşinilor din lume se poate obţine din energia cosmică ce pune Universul în mişcare.
   Acest principiu, care vizează o sursă de energie descrisă ca fiind "prezentă peste tot în cantităţi nelimitate" şi care poate să fie transmisă prin cablu sau fără fir de la staţiile centrale în oricare punct al globului, va elimina nevoia de cărbune, petrol, gaze naturale sau oricare altă formă de combustibili comuni... "Sursa centrală a energiei cosmice pentru pământ este soarele", a spus dr Tesla, "însă noaptea nu va întrerupe accesul la noua sursă de energie".


   Pe 10 iulie 1931, Tesla a împlinit şaptezeci şi cinci de ani. Time l-a omagiat pe inventator prin prezentarea portretului său pe copertă. Era trecută în revistă pe scurt viaţa lui Tesla şi erau discutate cele mai recente cercetări misterioase asupra utilizării "unei surse complet noi şi nebănuite de energie". Nedorind să dezvăluie mai multe referitor la subsidiar, veneratul iconoclast l-a uimit pe reporterul care îi lua interviul, referindu-se tangenţial la cea mai ezoterică invenţie a sa, "teslascopul", un dispozitiv pentru transmiterea de semnale către cele mai apropiate stele: "Cred că nimic nu poate să fie mai important decât comunicaţiile interplanetare. Cu certitudine se vor produce într-o bună zi şi certitudinea că mai există alte fiinţe omeneşti în univers, care muncesc, suferă, luptă asemenea nouă înşine, va avea un efect magic asupra omenirii şi va constitui fundamentul unei frăţii universale care va dura atât cât va dura umanitatea". Nici Hugo Gernsback nu ar fi putut să o spună mai bine.
   în acelaşi timp, Kenneth Swezey a trimis un potop de scrisori tuturor celebrităţilor care i-au trecut prin minte, cerându-le scrisori de felicitare cu ocazia aniversării inventatorului. Omagiile s-au revărsat (multe dintre ele citate în cuprinsul...

  • cartea a apărut în iulie 2010 la editura Pro-Editura, în cadrul colecţiei Universuri secrete
  • traducător: Bogdan Chircea
  • Titlu original: Wizard
  • cartea cuprinde 456 pagini în format 15.5x24cm şi o greutate de 0.635 kg
  • ISBN: 978-973-145-114-5
  • cartea a fost vizualizată de 4926 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Tesla - biografia unui geniu"
(orientări spirituale > mistere, orientări spirituale > ştiinţă)
derulare
Terra galactica
Terra galactica
(mistere, dezvoltare personală)
Codul cosmic
Codul cosmic
(ştiinţă, mistere)
2012 şi sosirea planetei X
2012 şi sosirea planetei X
(ştiinţă, mistere)
Formula fericirii
Formula fericirii
(ştiinţă)
Teoria existenţei lui Dumnezeu
Teoria existenţei lui Dumnezeu
(ştiinţă, transformare personală)
Creaţia
Creaţia
(ştiinţă)
Tunelul Eului
Tunelul Eului
(ştiinţă)
Natura ca profesor
Natura ca profesor
(ştiinţă)
Apa, miracolul vieţii
Apa, miracolul vieţii
(ştiinţă, general)
Dovada lumii de dincolo
Dovada lumii de dincolo
(ştiinţă, transformare personală)
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare miercuri, 20 septembrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar