NOU! Expediem gratuit prin curier rapid, în orice localitate din ţară, coletele cu valoare mai mare de 250 lei. Mai multe informaţii pe pagina de detaliu a oricărei cărţi la secţiunea "livrare".
Prof. Dr. Anton Moisin, bun cunoscător al epocii traco-dacice, dovedeşte în prezenta lucrare, sintetizând cercetările recente, adâncile rădăcini istorice, multimilenare, ale Neamului Românesc în Transilvania. Cartea, de un remarcabil nivel ştiinţific, se adresează cercetătorilor în domeniu, prefesorilor, studenţilor şi liceenilor din anii terminali, dar şi tuturor intelectualilor care nu sunt implicaţi în sistemul de învăţamânt însa sunt interesaţi de drepturile istorice ale românilor asupra Transilvaniei. Cine o procură, economiseşte o mică bibliotecă şi câştigă o altă viziune asupra trecutului românesc, bine fundamentată şi veridică.
2. - STRĂMOŞII TRACILOR. (Sinteză istorică) ... 28
2.1. - Fundamentul etnic: o populaţie de origine meridională (mediteraneană) ... 28
2.1.1. - Dovezile originii meridionale ... 28
2.1.2. - Sedentarismul strămoşilor tracilor pe teritoriul Transilvaniei (şi al întregii Români), dovadă a continuităţii ... 30
2.2. - Lumea Nouă din centrul Transilvaniei ... 37
a) - Aria de cuprindere şi de conexiuni ... 37
b) - Importanţa pentru dovedirea continuităţii ... 40
c) - Progresul realizat în civilizaţie ... 41
2.3. - Pre-tracii (cumpăna dintre mileniile al III-lea şi al II-lea îChr.) ... 50
2.4. - Sinteză privind continuitatea populaţiei autohtone din Transilvania în epoca ante-tracică ... 57
3. - SINTEZE DOCUMENTARE ... 61
3.1. - Stabilirea strămoşilor mediteraneeni în Transilvania ... 61
3.2. - Argumentele continuităţii strămoşilor mediteraneeni în Transilvania ... 69
3.2.1. - Argumentul antropologic ... 69
3.2.2. - Argumentul legăturii dintre perioadele epocii ante-tracice ... 76
3.2.2.1. - Continuitatea în cuprinsul perioadei strămoşilor mediteraneeni. Confirmarea arheologică a continuităţii dintre faza culturii Criş şi faza culturii Vinca-Turdaş ... 76
3.2.2.2. - Continuitatea autohtonilor de la perioada strămoşilor mediteraneeni la perioada ante-tracică dezvoltată ... 88
3.2.2.3. - Continuitatea de la perioada ante-tracică dezvoltată la perioada pretracică a autohtonilor din Transilvania, confirmată arheologic ... 96
3.2.3. - Argumentul sedentarismului ... 101
3.2.3.1. - Ocupaţii stabile ... 01
3.2.3.1.1. - Agricultura ... 101
A) - în perioada strămoşilor mediteraneeni ... 101
B) - în perioada ante-tracică dezvoltată ... 104
C) - în perioada pretracică ... 106
3.2.3.1.2. - Păstorind ... 107
A) - în perioada strămoşilor mediteraneeni ... 107
B) - în perioada ante-tracică dezvoltată ... 110
C) - în perioada pretracică ... 113
3.2.3.1.3. - Meşteşugurile ... 116
A) - Torsul şi ţesutul ... 116
a) - în perioada strămoşilor mediteraneeni ... 116
b) - în perioada ante-tracică dezvoltată ... 118
c) - în perioada pretracică ... 119
B) - Ceramica (olăritul) ... 121
a) - în perioada strămoşilor mediteraneeni ... 121
b) - în perioada ante-tracică dezvoltată ... 127
c) - în epoca pre-tracică ... 130
C) - Uneltele, dovezi ale altor meşteşuguri ... 134
a) - în perioada strămoşilor mediteraneeni ... 134
a1) - în prima fază ... 134
a2) - în a doua fază ... 135
b) - în perioada ante-tracică dezvoltată ... 137
c) - Uneltele din perioada pretracică ... 138
3.2.3.2. - Arta specifică sedentarilor ... 143
A) - în perioada strămoşilor mediteraneeni ... 143
a) - în faza Criş ... 143
b) - în faza Vinca-Turdaş ... 145
B) - în perioada ante-tracică dezvoltată ... 147
C) - în perioada pretracică ... 150
3.2.3.3. - Locuinţele şi aşezările stabile ... 151
A) - Densitatea aşezărilor ante-tracice ... 151
B) - Stabilitatea populaţiei, reflectată în specificul locuinţelor şi aşezărilor ... 156
a) - în perioada strămoşilor mediteraneeni ... 156
ai) - în prima fază ... 156
a2) - în a doua fază ... 159
b) - în perioada ante-tracică dezvoltată ... 166
c) - în perioada pretracică ... 168
4. - CONCLUZII LA EPOCA STRĂMOŞILOR MEDITERANEENI (ANTE-TRACICĂ) ... 172
Secţiunea a doua
Epoca tracică
(2000-800 î.Chr.)
1. - Prezentare generală ... 177
2. - Bronzul timpuriu (prima fază tracică) ... 178
3. - Bronzul dezvoltat (a doua fază tracică) ... 185
4. - Bronzul târziu (a treia fază tracică) ... 202
5. - Continuitatea între epoca tracică şi epoca dacică ... 210
Tipurile de cereale cultivate reliefează două aspecte:
a) - Menţinerea tipurilor vechi (Triticum monococum şi Triticum dicocum) indică permanenţa autohtonilor.
b) - Extinderea gamei de tipuri de grâu şi în general de cereale indică dezvoltarea populaţiei autohtone.
O dovadă privind cultivarea grâului o avem la Hărman (jud. Braşov), într-o aşezare care debutează cu faza Criş şi pe cuprinsul căreia s-a descoperit ceramică: "în peretele unui vas s-au văzut clar urmele boabelor de grâu."279
La Homorodu de Mijloc (jud. Satu-Mare), într-o aşezare Criş, s-au aflat "vase mari de provizii".280 Acestea erau folosite desigur la păstrarea cerealelor.
La Homorodu de Sus (jud. Satu-Mare), într-o mare aşezare Criş, s-au găsit de asemenea "vase de provizii", precum şi fragmente ceramice "cu pleavă".281 Ambele sunt indicii privitoare la practicarea agriculturii.
La Bariu (jud. Cluj) s-a descoperit ceramică fină "cu pleavă".282 Deci agricultura se practica de la începutul fazei Criş.
Vestigii ale practicării agriculturii există şi pentru faza Vinca-Turdaş.
La Cluj-Napoca - "Piaţa Libertăţii" s-au aflat "o serie de săpăligi".283 Aceasta atestă îndeletnicirile agrare.
Măcinatul cerealelor este atestat de râşniţele de la Ţaga (jud. Cluj), dintr-o locuire Turdaş, care continuă în Cotofeni.28*
pag. 103
Tipurile de cereale cultivate reliefează două aspecte:
a) - Menţinerea tipurilor vechi (Triticum monococum şi Triticum dicocum) indică permanenţa autohtonilor.
b) - Extinderea gamei de tipuri de grâu şi în general de cereale indică dezvoltarea populaţiei autohtone.
O dovadă privind cultivarea grâului o avem la Hărman (jud. Braşov), într-o aşezare care debutează cu faza Criş şi pe cuprinsul căreia s-a descoperit ceramică: "în peretele unui vas s-au văzut clar urmele boabelor de grâu."279
La Homorodu de Mijloc (jud. Satu-Mare), într-o aşezare Criş, s-au aflat "vase mari de provizii".280 Acestea erau folosite desigur la păstrarea cerealelor.
La Homorodu de Sus (jud. Satu-Mare), într-o mare aşezare Criş, s-au găsit de asemenea "vase de provizii", precum şi fragmente ceramice "cu pleavă".281 Ambele sunt indicii privitoare la practicarea agriculturii.
La Bariu (jud. Cluj) s-a descoperit ceramică fină "cu pleavă".282 Deci agricultura se practica de la începutul fazei Criş.
Vestigii ale practicării agriculturii există şi pentru faza Vinca-Turdaş.
La Cluj-Napoca - "Piaţa Libertăţii" s-au aflat "o serie de săpăligi".283 Aceasta atestă îndeletnicirile agrare.
Măcinatul cerealelor este atestat de râşniţele de la Ţaga (jud. Cluj), dintr-o locuire Turdaş, care continuă în Cotofeni.28*
pag. 109
În etapa culturii Turdaş din prima fază a epocii strămoşilor mediteraneeni (ante-tracică) se constată continuarea păstoritului la autohtoni ca una dintre îndeletnicirile de bază. La Gornea-Căuniţa de Sus, într-o aşezare Vinca de 1.000 m.p., cu peste 40 complexe de locuire, s-a găsit între anii 1969-1980 "un număr important de resturi faunistice cumulând 2600 oase, dintre care 2000 au fost atribuire unor specii de animale.306 Proporţia pe specii era următoarea: circa 41% bovine, circa 13% ovicaprine etc; total vestigii osteologice ale exemplarelor de animale domestice: circa 61 %.307 Tot aici se atestă arheologic folosirea asinului, ceea ce confirmă suplimentar practicarea păstoritului sedentar de către autohtoni.308
La Liubcova-"Orniţa" s-au găsit numeroase vestigii osteologice din bovine, ovicaprine şi porcine din faza Vinca (unele şi din faza Criş, ceea ce dovedeşte direct continuitatea). Pe primul loc sunt bovinele.309 Aceeaşi prioritate se constată şi din graficul vestigiilor osteologice din zona Caraş-Severin pentru prima perioadă a epocii ante-tracice (din faza Criş de la Pojejena- "N u c e t", Gornea-"Locurile Lungi", Moldova Veche - "Rât"; din faza Vinca de la Gornea-"Căuniţa de Sus", Liubcova-"Orniţa"), deşi importante vestigii sunt şi de la ovicaprine şi porcine.310
Vestigiile osteologice nu apar doar sub formă directă, adică prin descoperirea de schelete de animale ori...
pag. 129
f) - Spre deosebire de ceramica de tip Cucuteni, aici nu se combină decorul pictat cu cel incizat, ci motivele decorului "sunt pictate în adevăratul înţeles al cuvântului".396 Este vorba deci de însăşi arta picturii.
Cât de pasionaţi erau aceşti artişti ante-tracici de pictură o dovedeşte şi amănuntul semnificativ, semnalat de Iuliu Paul, că în bună parte din ceramica realizată de ei se constată un "horror vacui": "întreaga suprafaţă a vasului, de la buză până la linia bazei este, de obicei, decorată, iar atunci când forma vasului o permite - la străchini şi farfurii întinse, de exemplu - decorul este aşternut sau se continuă şi pe fundul vasului", iar uneori este pictat chiar şi interiorul vasului.397
Numeroase exemple confirmă maturitatea artei ceramicii pictate (şi nepictate) din Lumea Nouă-Petreşti.
La Tău (corn. Roşia de Secaş, jud. Alba), într-o "întinsă aşezare Petreşti" s-a găsit o interesantă "ceramică pictată şi nepictată".398
La Hălmeag (jud. Braşov), într-o "importantă aşezare Petreşti" s-a găsit ceramică "în proporţie de peste 90% roşie sau vopsită la roşu", dar mai important este faptul că aici "există o categorie extrem de fină, tot roşie, care lasă să se înţeleagă că nu putea fi lucrată decât la roată, ceea ce nu ni se pare imposibil, multe dintre piese depăşind în perfecţiune olăria dacică sau romană din perioadele lor de înflorire maximă."399
La Iclod (jud. Cluj) s-au aflat cea 100 de vase (în 40 de morminte), aparţinând de "grupul Iclod (fazele I/II şi II), faza târzie a complexului cultural cu ceramică pictată şi...
pag. 172
4. - CONCLUZII LA EPOCA STRĂMOŞILOR MEDITERANEENI (ANTE-TRACICĂ).
1. - Caracterul originar mediteranean al populaţiei autohtone este dovedit antropologic de-a lungul epocii ante-tracice.
2. - Diferitele aporturi etnice ulterioare nu au schimbat acest caracter fundamental. Aportul etnic Vinca şi aportul etnic Petreşti, ca şi afluxuri etnice sudice din diferite faze nu au făcut decât să sprijine menţinerea şi întărirea caracterului mediteranean. Aporturile etnice estice (nord-pontice), vestice (alpine) etc. nu au precumpănit asupra fondului etnic autohton sedentar, fiind asimilate în sinteze etno-culturale deschise spre un nou progres. De pildă, aportul etnocultural Baden a dus la o sinteză cu fondul autohton reprezentat la acea vreme prin cultura Coţofeni, după cum vom dovedi la punctul (amplu) referitor la continuitatea dintre epoca ante-tracică şi epoca tracică.
3. - Argumentul antropologic al continuităţii este sprijinit puternic de argumentul arheologic:
- continuitatea în aceeaşi zonă;
- continuitatea în aceeaşi localitate (pentru a oferi cititorului o imagine de ansamblu asupra acestei probleme, vom cita separat asemenea localităţi cu referire la toate epocile studiate în primul şi al doilea volum al prezentei lucrări: în primul o parte din aceste dovezi, în al doilea cealaltă parte);
- continuitatea între culturi (de pildă, între Criş şi Vinca-Turdaş, între Turdaş şi Lumea Nouă-Petreşti etc);
- ocupaţii sedentare: agricultură, păstorit, meşteşuguri (olărit, tors-ţesut, confecţionarea uneltelor);
- locuinţe de suprafaţă de lungă durată;
- continuitatea între fazele şi perioadele epocii ante-tracice.
pag. 188
Cultura Vatina din bronzul dezvoltat este tipică tot unei populaţii sedentare, după cum o dovedeşte ceramica. Caracterul paşnic al populaţiei ante-tracice a început să se schimbe, datorită infuziei de elemente străine, cum deja am arătat la etape de trecere dintre cele două epoci. Faptul este atestat încă din faza mai veche a culturii Vatina, în care apar morminte de luptători dotaţi cu topoare de luptă de tip vest-transilvan şi cu săbii. Mişcările de populaţie dinspre zona nord-pontică şi dinspre vest şi-au lăsat desigur amprenta asupra autohtonilor; asimilarea de către autohtoni a acestora a avut se pare ca unul dintre efecte trecerea de la un caracter paşnic la un caracter mai războinic, impus de necesităţile de apărare rezultate din împrejurările schimbate: înmulţirea populaţiei din aria europeană mai apropiată ţării noastre şi instabilitatea ei geo-etnică. Ceramica Vatina are, după părerea noastră, o dublă importanţă pentru dovedirea continuităţii şi sedentarismului autohtonilor:
- Prezintă o legătură atât cu ceramica anterioară de tip Periam-Pecica (decor liniar, vase cu două toarte) cât şi cu ceramica ulterioară din perioada hallstattiană. Astfel, formele ceramice specifice culturii Vatina erau: "cănile cu o toartă şi cu proeminenţe, ceştile cu două toarte ("lunate" sau cu butoni) şi cu un picior gol înăuntru, farfuriile cu picior înalt "cu ferestre", amforele şi capacele conice cu ramă".609 In Hallstatt avem documentate, printre altele, "căni cu o toartă sau două, ceşti, străchini larg deschise, cupe cu picior, dezvoltate pe o veche tradiţia Vatina-Gârla Mare-Vârtop".610
- Faptul că s-a dezvoltat o categorie de ceramică uzuală şi o categorie de ceramică fină este o dovadă a sedentarismului autohtonilor care au creat-o, pentru că o populaţie...
cartea cuprinde 230 pagini în format 13x20cm şi o greutate de 0.235 kg
ISBN: 978-606-92035-4-5
cartea a fost vizualizată de 268 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri
Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
Poşta Română 6.00 lei
Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
- Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 100.00 lei
Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe 8.00 lei
Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
Termen de livrare: 24-48 ore(în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
- Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 100.00 lei
Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti 19.00 lei
livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
Termen de livrare: 24-48 ore(în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
- Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 250.00 lei
Nu sunt definite linkuri pentru această carte
carţi din acelaşi domeniu cu "Tracii din Tansilvania" ()