Libraria Eu Sunt - libraria sufletului
intrare cont | creare cont | asistenţă
» EuSunt » Upanişad - vol. I sâmbătă, 21 octombrie 2017 
căutare avansată
  căutare   OK
 
domenii
arte divinatorii astrologie budism creştinism dicţionare filosofie hinduism islamism iudaism literatură maeştri spirituali mitologie ocultism orientări spirituale paranormal psihologie taoism terapii yoga
 
 
index alfabetic
noutăţi în curând autori edituri titluri
 
 
newsletter

abonare
 
 
informaţii utile
asistenţă cum comand despre livrare cum plătesc despre EuSunt anunţuri
 
 
link-uri
link-uri parteneri
 

Upanişad - vol. I

Aitareya, Kanşitaki-Brahmana, Svetasvatara, Vajrasucika
de Ovidiu Cristian Nedu
Recomanda unui prieten Recomanda unui prieten
Upanişad - vol. I Imaginea mare preţ Eu Sunt: 32,00 lei

preţ listă: 35,00 lei

reducere:
3,00 lei (8,57%)

  buc.
alte modalităţi de comandă:

1. prin e-mail la comenzi@eusunt.ro

2. prin messenger la libraria_eusunt

3. telefonic la:
orange 0754.025.588
vodafone 0722.298.137
romtelecom 021.665.69.86

Detalii despre cartea Upanişad - vol. I

Upanişadele ilustrează în mod paradigmatic o anumită etapă din evoluţia mentalului colectiv al speciei umane, etapă care îşi găseşte şi alte importante instanţieri printre religiile lumii, şi care constă din coroborarea a două elemente, unul de natură cognitivă şi altul de natură existenţial-soteriologică. În plan cognitiv, începe să se intuiască, în mod preştiinţific, ordinea şi unitatea Universului şi se caută un element explicativ pentru acestea; în plan existenţial, se dezvoltă o utopică ambiţie religioasă care vizează o deplină accedere, racordare, la principiul unităţii universale.
Upanişadele.
Dezicerea de natural şi utopia religioasă a saltului în transcendent ... 5

Notă asupra ediţiei ... 9

Aitareya-Upanişad.
Microcosmos şi macrocosmos (în interpretare idealistă) ... 13

Aitareya-Upanişad ... 23

Kanşitaki-Brahmana-Upanişad.
Pan-vitalismul idealist (Universul ca organism conştient) ... 47

Kauşitaki-Brahmana-Upanişad ... 73

Svetasvatara-Upanişad.
Perspectiva absolutistă asupra realităţii ... 137

Svetahatara-Upanişad ... 161

Vajrasucika- Upanişad.
Respingerea naturalului şi "verticalizarea" experienţei religioase ... 215

Vajrasucika-Upanişad ... 219

Bibliografie ... 227

pag. 6-7

   ...constituie subiectul lor predilect cât şi prin desemnarea manifestării prin termeni cu conotaţie peiorativă, consacrarea dobândind-o " maya " ("iluzie", "arătare", "apariţie magică").

   Reificarea principiului unităţii cosmice sub forma "realităţii ultime"

   Tot în consonanţă cu o tendinţă întâlnită în majoritatea religiilor din antichitate, se operează o reificare a principiului ordinii universale, acesta ajungând să fie înfăţişat drept o realitate substanţială. Reificarea nu a luat forma personificării, cum s-a întâmplat în multe alte religii şi cum, de altfel, se întâmplase şi în India vedică, anterior redactării upanişadelor. Nu în guvernarea şi în voinţa unui zeu personal s-a găsit garantul ordinii universale, ci în participarea multiplicităţii Universului la o unică substanţă care, de altfel, a fost considerată drept realitatea absolută. Universul este unitar şi armonios datorită unităţii sale substanţiale, datorită faptului că este stabilit şi emerge dintr-un unic temei, absolutul Brahman.

   Dezicerea de natural şi utopia saltului religios în transcendent

   Pe de altă parte, focalizarea asupra principialului, în detrimentul experienţei ordonate şi unificate de acest element, a condus, în plan religios, la un aspect imputabil şi anume la o abordare "supra-umană", utopică, a menirii omului. Perspectiva depreciativă asupra manifestării este transferată şi asupra vieţii umane; într-un gest de "lăcomie" existenţial-religioasă, upanişadele desconsideră umanul şi limitaţiile sale, considerând că unica valoare a vieţii este eliberarea de condiţionările şi predispoziţiile omeneşti, eliberarea de experienţă şi accederea la principiul supra-natural al omului şi al Cosmosului.
   Acest ideal utopic nu lasă loc la prea multă consideraţie faţă de natural şi faţă de valorile sale. Copleşiţi de o ambiţie existenţial-religioasă lipsită de realism, autorii brahmani refuză să accepte fiinţa umană doar ca o etapă limitată a procesului cosmic de consumare a energiei karmice şi, drept urmare, se arată prea puţin interesaţi de valorile omenescului, fie ele individuale sau colective.  Plini de elan şi orgoliu soteriologic, aceşti
gânditori pur şi simplu au făcut abstracţie de posibilele realizări umane care totuşi ar fi putut reprezenta etape - e adevărat, limitate - ale procesului karmic universal. Brahmanismul consideră că Universul evoluează în mod natural înspre consumarea energiei karmice care îl manifestă însă, totodată, arată prea puţină încredere în mecanismele naturale de epuizare a Karmei.
   Autorii brahmani au preferat să se lase cuprinşi de o speranţă religioasă nerealistă şi să schiţeze, în mod mai degrabă fantezist, o cale mistică prin care omul ar fi putut nu doar să îşi consume menirea sa karmică limitată, ci ar fi reuşit să se elibereze pe de-a-ntregul de energiile karmice care propulsează procesul universal, să facă un salt până la un prezumtiv punct final al devenirii şi să se reabsoarbă în principiul ultim.

   Optimismul soteriologic necenzurat de simţul realităţii

   Brahmanismul pune bazele unei căi mistice caracterizate de o doză scăzută de realism şi de un optimism exagerat cu privire la capacitatea omului de a se auto-depăşi, de a-şi transcende condiţia umană şi de a reuşi un salt către principiul ultim al vieţii şi al întregului Univers.
   Idealul atingerii unui nivel transcendent al realităţii, liber de toate limitaţiile imanentului, a stârnit, pretutindeni în lume, aspiraţiile şi imaginaţia religioasă a omului. Fie că a fost imaginat ca o dizolvare într-un registru transcendent sau ca o comuniune cu un zeu, majoritatea religiilor elaborate pe parcursul ultimelor trei milenii au crezut într-un astfel de ideal. Chiar şi atunci când, într-o sclipire de realism antropologic, unele curente religioase, cum ar fi creştinismul, au manifestat scepticism cu privire la capacitatea omului de a accede la un asemenea nivel, ele nu s-au dezis de acest ideal, ci au suplimentat sfera mijloacelor prin care se putea ajunge la acesta cu intervenţia "salvatoare" a unui "mântuitor". Măreţia utopiei absolute a prevalat în faţa realităţii omenescului limitat.

pag. 6-7

   ...constituie subiectul lor predilect cât şi prin desemnarea manifestării prin termeni cu conotaţie peiorativă, consacrarea dobândind-o " maya " ("iluzie", "arătare", "apariţie magică").

   Reificarea principiului unităţii cosmice sub forma "realităţii ultime"

   Tot în consonanţă cu o tendinţă întâlnită în majoritatea religiilor din antichitate, se operează o reificare a principiului ordinii universale, acesta ajungând să fie înfăţişat drept o realitate substanţială. Reificarea nu a luat forma personificării, cum s-a întâmplat în multe alte religii şi cum, de altfel, se întâmplase şi în India vedică, anterior redactării upanişadelor. Nu în guvernarea şi în voinţa unui zeu personal s-a găsit garantul ordinii universale, ci în participarea multiplicităţii Universului la o unică substanţă care, de altfel, a fost considerată drept realitatea absolută. Universul este unitar şi armonios datorită unităţii sale substanţiale, datorită faptului că este stabilit şi emerge dintr-un unic temei, absolutul Brahman.

   Dezicerea de natural şi utopia saltului religios în transcendent

   Pe de altă parte, focalizarea asupra principialului, în detrimentul experienţei ordonate şi unificate de acest element, a condus, în plan religios, la un aspect imputabil şi anume la o abordare "supra-umană", utopică, a menirii omului. Perspectiva depreciativă asupra manifestării este transferată şi asupra vieţii umane; într-un gest de "lăcomie" existenţial-religioasă, upanişadele desconsideră umanul şi limitaţiile sale, considerând că unica valoare a vieţii este eliberarea de condiţionările şi predispoziţiile omeneşti, eliberarea de experienţă şi accederea la principiul supra-natural al omului şi al Cosmosului.
   Acest ideal utopic nu lasă loc la prea multă consideraţie faţă de natural şi faţă de valorile sale. Copleşiţi de o ambiţie existenţial-religioasă lipsită de realism, autorii brahmani refuză să accepte fiinţa umană doar ca o etapă limitată a procesului cosmic de consumare a energiei karmice şi, drept urmare, se arată prea puţin interesaţi de valorile omenescului, fie ele individuale sau colective.  Plini de elan şi orgoliu soteriologic, aceşti
gânditori pur şi simplu au făcut abstracţie de posibilele realizări umane care totuşi ar fi putut reprezenta etape - e adevărat, limitate - ale procesului karmic universal. Brahmanismul consideră că Universul evoluează în mod natural înspre consumarea energiei karmice care îl manifestă însă, totodată, arată prea puţină încredere în mecanismele naturale de epuizare a Karmei.
   Autorii brahmani au preferat să se lase cuprinşi de o speranţă religioasă nerealistă şi să schiţeze, în mod mai degrabă fantezist, o cale mistică prin care omul ar fi putut nu doar să îşi consume menirea sa karmică limitată, ci ar fi reuşit să se elibereze pe de-a-ntregul de energiile karmice care propulsează procesul universal, să facă un salt până la un prezumtiv punct final al devenirii şi să se reabsoarbă în principiul ultim.

   Optimismul soteriologic necenzurat de simţul realităţii

   Brahmanismul pune bazele unei căi mistice caracterizate de o doză scăzută de realism şi de un optimism exagerat cu privire la capacitatea omului de a se auto-depăşi, de a-şi transcende condiţia umană şi de a reuşi un salt către principiul ultim al vieţii şi al întregului Univers.
   Idealul atingerii unui nivel transcendent al realităţii, liber de toate limitaţiile imanentului, a stârnit, pretutindeni în lume, aspiraţiile şi imaginaţia religioasă a omului. Fie că a fost imaginat ca o dizolvare într-un registru transcendent sau ca o comuniune cu un zeu, majoritatea religiilor elaborate pe parcursul ultimelor trei milenii au crezut într-un astfel de ideal. Chiar şi atunci când, într-o sclipire de realism antropologic, unele curente religioase, cum ar fi creştinismul, au manifestat scepticism cu privire la capacitatea omului de a accede la un asemenea nivel, ele nu s-au dezis de acest ideal, ci au suplimentat sfera mijloacelor prin care se putea ajunge la acesta cu intervenţia "salvatoare" a unui "mântuitor". Măreţia utopiei absolute a prevalat în faţa realităţii omenescului limitat.

pag. 156-157

   Demersul soteriologic ca suprimare a condiţiei individuale

   Statutul ontologic de experienţă intrinsec limitativ-alterată ce îi este atribuit condiţiei individuale face ca demersul de eliberare să nu însemne altceva decât restrângerea graduală a acestei experienţe, până la punctul anihilării sale complete, când acea ipostază a conştiinţei ce se identifica, în mod eronat, cu o condiţie individuală se reabsoarbe în realitatea absolută şi nedeterminată. Eliberarea nu reprezintă atât un proces de purificare a unui substrat individual de o eventuală maleficitate ce îi este supra-impusă, întrucât un astfel de substrat individual nu există. Substratul la nivelul căruia se desfăşoară drama înlănţuirii şi a eliberării este însăşi realitatea ultimă iar elementul de maleficitate ce induce această dramă este însăşi condiţia individuală. Procesul eliberării constă astfel mai degrabă dintr-o purificare de condiţia individuală decât dintr-o purificare a condiţie individuale.
   Demersul soteriologic ia forma unei restrângeri progresive a experienţei care va culmina cu momentul anihilării complete a individualităţii şi restabilirea condiţie pure a realităţii ultime şi ndeterminate. Este vorba, pur şi simplu, de suprimarea unei izbucniri de individualitate ce afectează conştiinţa absolută, de eliminarea unei experienţe limitativ-malefice.
   Concret, eliberarea constă dintr-o disciplinare, dintr-o restrângere progresivă a experienţei, începând cu formele sale cele mai grosiere (activitatea senzorială) şi terminând cu cele mai fundamentale procese ale conştiinţei ("Reţinând suflurile aici, cu mişcări controlate, cu respiraţia încetinită, respiră pe nas. Tot aşa, cel care cunoaşte, fără a fi neglijent, să îşi controleze mintea asemenea unui vehicul la care este înhămat un cal rău"'-pranan prapidyeha samyuktacestah ksine prane nasikayo'cchavasita/ dustasvayuktamiva vahamenam vidvan mano dharayetapramattah - II.9; "retrăgând, prin mijlocirea minţii, simţurile în inimă" - hrdindriyani manasa sannivesya - III. 8). Procesul culminează cu anihilarea totală a individualităţii şi cu regăsirea stării primordiale, de universalitate nediferenţiată ("În corpul distrus [se obţine] totala îndumnezeire, unicitatea, îndeplinirea dorinţei." - dehabhede visvaisvaryam kevala aptakamah

   Religiosul ca împlinire ultimă a naturalului şi optimismul soteriologic utopic

   Conform brahmanismului, în mod natural, viaţa umană se derulează în direcţia propriei sale consumări, înspre epuizarea energiei karmice care o proiectează. Demersul soteriologic nu ar face decât să accelereze, să optimizeze acest proces natural de consumare până la epuizare a Karmei şi de reabsorbţie în absolut. Existenţa individuală se prezintă sub forma unor astfel de "pulsaţii" de individualitate şi suferinţă care, pe parcursul a nenumărate reîncarnări, în mod natural sau într-un ritm mult accelerat prin practicarea ascezei, tind către propria lor epuizare.
   În acest sens, demersul soteriologic nu întocmai reprezintă o derogare de la cursul firesc al lucrurilor, ci o accelerare a acestuia. Religia/spiritualitatea nu se opune profanului, ci doar optimizează tendinţa de evoluţie, de derulare a vieţii, înspre propria sa epuizare. Aşa se face că autorii brahmani se simt îndreptăţiţi să afirme că cel eliberat "şi-a îndeplinit scopul" (krtartha - 11.14), "şi-a îndeplinit dorinţa" (aptakama - 1.11). Eliberarea nu înseamnă altceva decât atingerea apogeului procesului natural de consumare a Karmei, când practicantul devine "asemenea unui foc al cărui combustibil s-a ars [de tot]" (dagdhendhanamivanalam - VI. 19).
   I se poate imputa totuşi brahmanismului o perspectivă prea depreciativă faţă de natural şi mult prea optimistă, mult prea "lacomă", cu privire la eficacitatea practicii religioase. Chiar dacă viaţa tinde în mod natural spre propria sa consumare, spre epuizarea energiei karmice care o manifestă, totuşi autorii upanişadelor par să desconsidere în totalitate mecanismele naturale de consumare a Karmei, prin experimentare cotidiană, şi să propovăduiască demersul soteriologic ca unică modalitate eficace de epuizare a predispoziţiilor karmice. Mai mult decât atât, într-o atitudine de confidenţă utopică în propriile practici religioase, ei au încredere în capacitatea acestora de a conduce practicantul nu doar la o optimizare a procesului karmic, ci chiar la ducerea acestuia până în punctul final, când ascetul şi-ar depăşi în totalitate condiţionările karmice şi s-ar reîntoarce în principial. Demersul...

  • cartea a apărut în aprilie 2017 la editura Muzeului de Istorie Galaţi
  • traducător: Ovidiu Cristian Nedu
  • cartea cuprinde 240 pagini în format 16x23cm şi o greutate de 0.330 kg
  • ISBN: 978-606-8769-03-5
  • cartea a fost vizualizată de 575 ori începând cu data de 06.05.2011
Nu sunt păreri

Puteţi adăuga păreri doar dacă sunteţi autentificat.
  • Poşta Română
    10.00 lei
    Livrare prin Poşta Română, plata ramburs
    Termen de livrare: 2-4 zile lucrătoare
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în Bucureşti şi zone limitrofe (Bookurier)
    10.00 lei
    Bucureşti, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroeşti, Dudu, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni, Pipera, Roşu, Voluntari.
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 150.00 lei

  • Livrare prin curier rapid în alte localităţi decât Bucureşti
    14.00 lei
    livrare prin curier rapid în orice localitate, confirmarea livrării se va face telefonic
    Termen de livrare: 24-48 ore (în funcţie de ora la care s-a lansat comanda)
    - Gratuit pentru comenzi cu valoare a produselor mai mare de 200.00 lei

Nu sunt definite linkuri pentru această carte
contact | termeni şi condiţii | © EuSunt.ro | ultima actualizare vineri, 20 octombrie 2017
Cărţi vizualizate recent
toolbar
toolbar