mai mult »    Doctrina ezoterică a tradiţiei ebraice poartă numele de Kabbala. În limba de origine se numeşte QBLH, Kabbalah, ce provine de la rădăcina QBL, Qibel, însemnând "a primi". Apelativul se referă la obiceiul transmiterii cunoaşterii ezoterice pe cale orală, apropiindu-se foarte mult de cuvântul "tradiţie".

mai mult »    Principalele doctrine ale Kabbalei urmăresc să rezolve următoarelor probleme:
   (a) Fiinţa Supremă, natura şi atributele Sale.
   (b) Cosmogonia.
   (c) Crearea îngerilor şi a omului.
...

mai mult »    Cu toate că aflăm în kabbala un sistem complet al lucrurilor de ordin moral şi spiritual, ea nu poate fi totuşi apreciată nici ca filosofie, nici ca religie: avem în vedere faptul că aceasta nu se sprijină nici pe raţiune, nici pe revelaţie,
   O doctrină care are multe puncte în comun cu filosofia lui Platon şi ...

mai mult »    Multă vreme studiul Kabalei a fost evitat de către evrei, fiindcă cei evlavioşi o socoteau eretică, iar cei învăţaţi nu o credeau vrednică de un studiu temeinic. Părea să fie o doctrină scrisă în hieroglife a căror taină n-a putut fi încă descifrată. De abia spre mijlocul secolului al XIX-lea, ...

mai mult »    Alături de Scripturi a existat, dacă nu din totdeauna cel puţin într-un trecut foarte îndepărtat, o tradiţie menită să explice şi să facă înţeleasă Legea (Torah) atât pentru mulţimea profană cât şi pentru o anumită categorie de initiaţi. Această tradiţie, transmisă de-a ...

mai mult »    Kabbala denudata, documentul cea mai important al întregii literaturi kabalistice creştine, începe cu o expunere sistematică a doctrinelor din Zohar, cărora Knorr von Rosenroth le adaugă pasaje paralele din Noul Testament. Aceeaşi tehnică este folosită în Adumbratio kabbalae christianae, ultimul tratat din Kabbala denudata, care a fost ...

mai mult »    De la religiile antice la învăţătura budistă, de la naşterea islamului la monahismul creştin, de la misticii hinduşi la gânditorii independenţi, precum Bulgakov, Gurdjieff şi Simone Weil, Jacques Brosse prezintă aici marea frescă a aventurii spirituale a omenirii, văzută prin prisma maeştrilor şi ...

mai mult »    Magie şi superstiţie la evrei constituie o explorare desăvârşită şi complet fascinantă a unor forme religioase care nu au dispărut cu totul, ci persistă în imaginarul popular. Autorul constată că pe lângă dezvoltarea formală a iudaismului din perioada Evului Mediu, a înflorit o religie populară ...

mai mult »    Misticul se deosebeşte de credinciosul obişnuit prin faptul că, în timp ce ultimul îl cunoaşte pe Dumnezeu printr-o revelaţie obiectivă, fie în natură, fie întruchipat în Biblie, misticul îl cunoaşte pe Dumnezeu printr-un contact al duhului cu duhul: cor ad cor loquitor. El are viziunea imediată, aude vocea calmă, ...

mai mult »    Pentru a înţelege premisele intelectuale ale Kabbalei sau ezoterismul ebraic, care sunt premise ale ezoterismului sau ale metafizicii în general, trebuie să ne lăsăm pătrunşi de ideea că doctrinele sale au ca punct de plecare contemplaţia spirituală, inspiraţia pură sau "intuiţia intelectuală" şi nu ...

mai mult »    Într-o lume atât de mică şi de complexă ca cea a secolului XXI, se face tot mai mult simţită o conştientizare largă şi crescândă a însemnătăţii religiilor şi credinţelor. Aceasta a fost însoţită de o dorinţă tot mai mare şi, de o nevoie sporită de informaţie ...

mai mult »    Pentru unii, Rabi Nahman este foarte cunoscut datorită povestirilor sale de o deosebită delicateţe ce se adresează sufletului. Pentru alţii, învăţăturile tai au adus lumină asupra misterelor profunde ale vieţii. Acum, ca şi altădată el vorbeşte adevăraţilor căutători spirituali, ...