colecții
colecții

Tantrismul - mituri, rituri, metafizică

Tantrismul - mituri, rituri, metafizică

Jean Varenne
data apariției:
Ianuarie 2002
editura:
colectia:
traducător:
Anca Irina Lubenescu
ISBN:
973-9453-71-6
număr pagini:
272
format:
13x20
greutate:
0.22 kg
1079 vizualizări
ne poți contacta și la:
0722.298.137 / 0754.025.588 (luni - vineri: 9:00 - 18:00) sau pe: comenzi@eusunt.ro
0722.298.137 / 0754.025.588 (luni - vineri: 9:00 - 18:00) sau pe: comenzi@eusunt.ro
ne poți contacta și la: 0722.298.137 / 0754.025.588 | comenzi@eusunt.ro (luni - vineri: 9:00 - 18:00)
1079 vizualizări

Livrare prin
Poșta Română

10.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 150 lei)

Termen de livrare: 2 - 4 zile lucrătoare

Livrare prin curier rapid în
București și zone limitrofe*

10.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 150 lei)

Termen de livrare: 24 - 48 ore
(în funcție de ora la care s-a lansat comanda)

*București, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroești, Dudu, Măgurele, Mogoșoaia, Otopeni, Pantelimon, Popești Leordeni, Pipera, Roșu, Voluntari.

Livrare prin curier rapid în
alte localități decât București

14.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 200 lei)

Termen de livrare: 24 - 48 ore
(în funcție de ora la care s-a lansat comanda)

   Dintre toate curentele hinduismului clasic şi modern, începând cu secolele VII î.e.n. şi până în zilele noastre, tantrismul este cel care se bucură de cel mai mare interes în Occident, interes suscitat mai ales de necunoaşterea lui, în ciuda importanţei sale uşor de bănuit. Putem spune că în jurul acestui curent pluteşte o aură de mister şi incertitudine datorată reputaţiei sale scandaloase pe care o are atât în India cât şi în Occident.
   Acest fapt se explică în primul rând prin rolul pe care îl are sexualitatea în miturile şi mai ales în riturile proprii tantrismului. Este dificilă acceptarea tezei după care pulsiunile sălbatice ţinând de partea animalică s-ar putea amesteca cu exigentele unei Căutări spirituale. Or, tantricii nu se multumesc cu prezentarea situaţiei ca de la sine înţeleasă ci afirmă că tot ce ţine de sexualitate este un fapt decisiv în transformarea Sinelui şi "dobândirea mântuirii", cum s-ar putea spune în limbaj creştin.
   Poziţie surprinzătoare dacă ne amintim că în India "mântuirea" este înţeleasă ca o "eliberare" (moksha) de lanţurile transmigrării, condiţionată de faptele (karman) realizate de individ în timpul vieţii sale şi de dorinţa (kama) care le motivează. Această dorinţă poate consta în: nesaţ pentru bogăţie, căutarea gloriei şi a puterii, orgoliu, lăcomie etc., dar mai ales pofta neostoită şi desfrâu.
   Dorinţa este deci responsabilă de alienarea individului şi de menţinerea lui în fluxul transmigraţiei. Lupta care duce la eliberare constă în înfruntarea dorinţei prin diminuarea ei până la abolire. Acesta constituie atât punctul de vedere al Yogăi şi Vedantei cât şi calea trasată de Krishna în Bhagavat-Gita. "Renunţarea la dorinţă, senzualitate şi orgoliu aduce pacea spiritului şi libertatea". Este o atitudine logică ce se regăseşte în toate tradiţiile religioase.
   Cât priveste tantrismul, el preferă un tratament homeopatic de combatere a răului prin rău. Adepţii săi acceptă dorinţa, ba chiar adoptă o atitudine extremă: nu numai că folosesc sexualitatea în riturile lor, dar caută realizarea ei în afara normelor sociale. Toate practicile care sunt excluse de societatea indiană, cum ar fi relaţiile cu prostituatele sau cu soţiile altora, şi care duc la excomunicare, adică la pierderea statutului social prin excluderea din castă, se regăsesc în tantrism.
   De aici şi necesitatea secretului, a ritualurilor nocturne practicate în afara satului sau în case speciale, interzise neiniţiaţilor. La fel, meditaţia asupra morţii, familiară tuturor formelor de spiritualitate, va fi realizată de către tantrici pe câmpurile de cremaţie, locuri impure prin excelenţă. Avem de-a face aici cu voinţa de a provoca un şoc psihic extrem de puternic: se crede că violenţa aceasta este necesară pentru a-l pune pe individ în condiţia de a face un efort care, în cele din urmă, îl va conduce la Eliberare.
   Aşadar, este nevoie să înţelegem tantrismul din interior. Lucrarea de faţă speră să reuşească aceasta, arătând permanenţa demersului tantric şi unitatea sa funciară, esenţială, dincolo de formele mitologice, rituale, simbolice şi speculative pe care el le îmbracă într-un context ca cel indian (hindus şi budist), unde regula este bogăţia diversităţii şi unitatea în diversitate.
   Dintre toate curentele hinduismului clasic şi modern, începând cu secolele VII î.e.n. şi până în zilele noastre, tantrismul este cel care se bucură de cel mai mare interes în Occident, interes suscitat mai ales de necunoaşterea lui, în ciuda importanţei sale uşor de bănuit. Putem spune că în jurul acestui curent pluteşte o aură de mister şi incertitudine datorată reputaţiei sale scandaloase pe care o are atât în India cât şi în Occident.
   Acest fapt se explică în primul rând prin rolul pe care îl are sexualitatea în miturile şi mai ales
în riturile proprii tantrismului. Este dificilă acceptarea tezei după care pulsiunile sălbatice ţinând de partea animalică s-ar putea amesteca cu exigentele unei Căutări spirituale. Or, tantricii nu se multumesc cu prezentarea situaţiei ca de la sine înţeleasă ci afirmă că tot ce ţine de sexualitate este un fapt decisiv în transformarea Sinelui şi "dobândirea mântuirii", cum s-ar putea spune în limbaj creştin.
   Poziţie surprinzătoare dacă ne amintim că în India "mântuirea" este înţeleasă ca o "eliberare" (moksha) de lanţurile transmigrării, condiţionată de faptele (karman) realizate de individ în timpul vieţii sale şi de dorinţa (kama) care le motivează. Această dorinţă poate consta în: nesaţ pentru bogăţie, căutarea gloriei şi a puterii, orgoliu, lăcomie etc., dar mai ales pofta neostoită şi desfrâu.
   Dorinţa este deci responsabilă de alienarea individului şi de menţinerea lui în fluxul transmigraţiei. Lupta care duce la eliberare constă în înfruntarea dorinţei prin diminuarea ei până la abolire. Acesta constituie atât punctul de vedere al Yogăi şi Vedantei cât şi calea trasată de Krishna în Bhagavat-Gita. "Renunţarea la dorinţă, senzualitate şi orgoliu aduce pacea spiritului şi libertatea". Este o atitudine logică ce se regăseşte în toate tradiţiile religioase.
   Cât priveste tantrismul, el preferă un tratament homeopatic de combatere a răului prin rău. Adepţii săi acceptă dorinţa, ba chiar adoptă o atitudine extremă: nu numai că folosesc sexualitatea în riturile lor, dar caută realizarea ei în afara normelor sociale. Toate practicile care sunt excluse de societatea indiană, cum ar fi relaţiile cu prostituatele sau cu soţiile altora, şi care duc la excomunicare, adică la pierderea statutului social prin excluderea din castă, se regăsesc în tantrism.
   De aici şi necesitatea secretului, a ritualurilor nocturne practicate în afara satului sau în case speciale, interzise neiniţiaţilor. La fel, meditaţia asupra morţii, familiară tuturor formelor de spiritualitate, va fi realizată de către tantrici pe câmpurile de cremaţie, locuri impure prin excelenţă. Avem de-a face aici cu voinţa de a provoca un şoc psihic extrem de puternic: se crede că violenţa aceasta este necesară pentru a-l pune pe individ în condiţia de a face un efort care, în cele din urmă, îl va conduce la Eliberare.
   Aşadar, este nevoie să înţelegem tantrismul din interior. Lucrarea de faţă speră să reuşească aceasta, arătând permanenţa demersului tantric şi unitatea sa funciară, esenţială, dincolo de formele mitologice, rituale, simbolice şi speculative pe care el le îmbracă într-un context ca cel indian (hindus şi budist), unde regula este bogăţia diversităţii şi unitatea în diversitate.
citeşte mai mult
citeşte mai puțin
REVIEW-uri CLIENȚI
(0 reviews)
INFORMAȚII CARTE
data apariției:
Ianuarie 2002
editura:
Herald
colecția:
Logos
traducător:
Anca Irina Lubenescu
ISBN:
973-9453-71-6
număr pagini:
272
format:
13x20
greutate:
0.22 kg
REVIEW-uri CLIENȚI
(0 reviews)