colecții
colecții

Teologia aritmeticii - despre simbolismul mistic, matematic şi cosmologic al primelor zece numere

Teologia aritmeticii - despre simbolismul mistic, matematic şi cosmologic al primelor zece numere

Iamblichos
data apariției:
Octombrie 2006
editura:
traducător:
Alexandru Anghel
ISBN:
978-973-7978-81-7
număr pagini:
192
format:
13x22
greutate:
0.19 kg
1596 vizualizări
ne poți contacta și la:
0722.298.137 / 0754.025.588 (luni - vineri: 9:00 - 18:00) sau pe: comenzi@eusunt.ro
0722.298.137 / 0754.025.588 (luni - vineri: 9:00 - 18:00) sau pe: comenzi@eusunt.ro
ne poți contacta și la: 0722.298.137 / 0754.025.588 | comenzi@eusunt.ro (luni - vineri: 9:00 - 18:00)
1596 vizualizări

Livrare prin
Poșta Română

10.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 150 lei)

Termen de livrare: 2 - 4 zile lucrătoare

Livrare prin curier rapid în
București și zone limitrofe*

10.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 150 lei)

Termen de livrare: 24 - 48 ore
(în funcție de ora la care s-a lansat comanda)

*București, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroești, Dudu, Măgurele, Mogoșoaia, Otopeni, Pantelimon, Popești Leordeni, Pipera, Roșu, Voluntari.

Livrare prin curier rapid în
alte localități decât București

14.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 200 lei)

Termen de livrare: 24 - 48 ore
(în funcție de ora la care s-a lansat comanda)

   Aetius (secolul I sau al II-lea d.Hr.) reprezintă o sursă foarte importantă în ceea ce priveşte opiniile celor mai vechi filozofi greci, ale căror opere au fost pierdute în cea mai mare parte. Acesta spune despre Pitagora (1.3.8) că a fost primul care a numit căutarea înţelepciunii "filozofie", şi că:
   "a considerat ca principii prime numerele şi simetriile ce există între ele, pe care el le numeşte armonii, şi elementele alcătuite din amândouă, care sunt numite geometrice".
   Şi, continuă Aetius: "[Pitagora] spune că natura numărului este Decada".
   Oricât de circumspect am alege să privim această mărturie, chiar şi acest scurt pasaj conţine unele posibilităţi remarcabil de semnificative care cer o anumită interpretare.
   Faptul că numerele erau considerate a fi principii prime nu este un lucru neaşteptat, dar ideea simetriilor ce există între ele este în particular evocatoare. Se spune de asemenea că între ele există şi armonii. Mai departe, geometricele sunt elemente compuse din numere împreună cu armoniile lor simetrice inerente. Succesiunea dată de Aetius are loc de la principiile prime la numere, simetrii, armonii şi geometrice, şi pare a reflecta progresia aritmetică, armonică şi geometrică ce reprezintă primele mijloace primare despre care Platon spune că au fost folosite de Artizanul Divin (demiurgos) pentru a rândui "sufletul lumii" (Timaios 36).
   În sfârşit, faptul că "natura numărului este Decada" ar putea aduce o perspectivă destul de diferită asupra problemelor care i-au luat lui Aristotel atât de mult timp în analiza paradoxului generării lineare a numerelor ideale "incomparabile". Ni se spune că Decada este completă şi că e natura esenţială a tuturor numerelor - o monadă de minim zece. Faptul că zece este "complet la patru" este un binecunoscut paradox pitagoreic bazat pe simpla succesiune a lui 1+2+3+4=10; sau, în maniera directă a celor care nu au simboluri numerice separate.
   Natura remarcabilă a "Teologiei aritmeticii" stă în faptul că, la un anumit nivel, ne înfăţişează o matematică de sorginte greacă impecabilă şi cât se poate de simplă (din moment ce complexitatea matematicii stă în demonstrarea teoremelor, nu doar în folosirea terminologiei, axiomelor sau concluziilor) dar cea mai simplă afirmaţie matematică este în acelaşi timp impregnată cu adaosuri religioase. Textul arată clar că pentru pitagoreici matematica a fost mai mult decât o ştiinţă: Dumnezeu se manifestă în legile matematice care guvernează totul, iar înţelegerea acestor legi şi chiar practica simplă a matematicii ne-ar putea aduce mai aproape de Dumnezeu.
   Aetius (secolul I sau al II-lea d.Hr.) reprezintă o sursă foarte importantă în ceea ce priveşte opiniile celor mai vechi filozofi greci, ale căror opere au fost pierdute în cea mai mare parte. Acesta spune despre Pitagora (1.3.8) că a fost primul care a numit căutarea înţelepciunii "filozofie", şi că:
   "a considerat ca principii prime numerele şi simetriile ce există între ele, pe care el le numeşte armonii, şi elementele alcătuite din amândouă, care sunt numite geometrice".
   Şi, continuă Aetius: "[Pitagora] spune că natura numărului este Decada".
   Oricât
de circumspect am alege să privim această mărturie, chiar şi acest scurt pasaj conţine unele posibilităţi remarcabil de semnificative care cer o anumită interpretare.
   Faptul că numerele erau considerate a fi principii prime nu este un lucru neaşteptat, dar ideea simetriilor ce există între ele este în particular evocatoare. Se spune de asemenea că între ele există şi armonii. Mai departe, geometricele sunt elemente compuse din numere împreună cu armoniile lor simetrice inerente. Succesiunea dată de Aetius are loc de la principiile prime la numere, simetrii, armonii şi geometrice, şi pare a reflecta progresia aritmetică, armonică şi geometrică ce reprezintă primele mijloace primare despre care Platon spune că au fost folosite de Artizanul Divin (demiurgos) pentru a rândui "sufletul lumii" (Timaios 36).
   În sfârşit, faptul că "natura numărului este Decada" ar putea aduce o perspectivă destul de diferită asupra problemelor care i-au luat lui Aristotel atât de mult timp în analiza paradoxului generării lineare a numerelor ideale "incomparabile". Ni se spune că Decada este completă şi că e natura esenţială a tuturor numerelor - o monadă de minim zece. Faptul că zece este "complet la patru" este un binecunoscut paradox pitagoreic bazat pe simpla succesiune a lui 1+2+3+4=10; sau, în maniera directă a celor care nu au simboluri numerice separate.
   Natura remarcabilă a "Teologiei aritmeticii" stă în faptul că, la un anumit nivel, ne înfăţişează o matematică de sorginte greacă impecabilă şi cât se poate de simplă (din moment ce complexitatea matematicii stă în demonstrarea teoremelor, nu doar în folosirea terminologiei, axiomelor sau concluziilor) dar cea mai simplă afirmaţie matematică este în acelaşi timp impregnată cu adaosuri religioase. Textul arată clar că pentru pitagoreici matematica a fost mai mult decât o ştiinţă: Dumnezeu se manifestă în legile matematice care guvernează totul, iar înţelegerea acestor legi şi chiar practica simplă a matematicii ne-ar putea aduce mai aproape de Dumnezeu.
citeşte mai mult
citeşte mai puțin
REVIEW-uri CLIENȚI
(0 reviews)
INFORMAȚII CARTE
data apariției:
Octombrie 2006
editura:
Herald
colecția:
Cărţi fundamentale
traducător:
Alexandru Anghel
ISBN:
978-973-7978-81-7
număr pagini:
192
format:
13x22
greutate:
0.19 kg
REVIEW-uri CLIENȚI
(0 reviews)