colecții
colecții

Scripturile gnostice de la Nag Hammadi

Scripturile gnostice de la Nag Hammadi

Elaine Pagels
data apariției:
Mai 2013
editura:
colectia:
traducător:
Walter Fotescu
ISBN:
978-973-111-392-0
număr pagini:
240
format:
13x22
greutate:
0.21 kg
2153 vizualizări
ADAUGĂ LA FAVORITE
2800 lei
/
3200 lei
Alertă stoc
ne poți contacta și la:
0722.298.137 / 0754.025.588 (luni - vineri: 9:00 - 18:00) sau pe: comenzi@eusunt.ro
2800 lei
/
3200 lei
Alertă stoc
0722.298.137 / 0754.025.588 (luni - vineri: 9:00 - 18:00) sau pe: comenzi@eusunt.ro
ne poți contacta și la: 0722.298.137 / 0754.025.588 | comenzi@eusunt.ro (luni - vineri: 9:00 - 18:00)
2153 vizualizări

Livrare prin
Poșta Română

10.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 150 lei)

Termen de livrare: 2 - 4 zile lucrătoare

Livrare prin curier rapid în
București și zone limitrofe*

10.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 150 lei)

Termen de livrare: 24 - 48 ore
(în funcție de ora la care s-a lansat comanda)

*București, Bragadiru, Buftea, Chiajna, Chitila, Dobroești, Dudu, Măgurele, Mogoșoaia, Otopeni, Pantelimon, Popești Leordeni, Pipera, Roșu, Voluntari.

Livrare prin curier rapid în
alte localități decât București

14.00 lei
(gratuit la comenzi de peste 200 lei)

Termen de livrare: 24 - 48 ore
(în funcție de ora la care s-a lansat comanda)

   Cele cincizeci şi două de scrieri descoperite la Nag Hammadi lasă doar să se întrevadă complexitatea mişcării creştine timpurii. Începem să ne dăm seama că cea ce numim creştinism - şi identificăm drept tradiţie creştină - reprezintă în realitate numai o mică selecţie de surse specifice, alese dintre duzini de altele. Cine a făcut această selecţie şi din ce motiv? De ce au fost celelalte scrieri excluse şi interzise ca "erezie“? Ce le făcea să fie atât de periculoase? Acum, pentru prima oară, avem ocazia să aflăm cate ceva despre cea mai veche erezie creştină; pentru prima oară, ereticii pot vorbi în numele lor.
   Creştinii gnostici au exprimat fără îndoială idei odioase ortodocşilor. De exemplu, unele din aceste texte gnostice pun la îndoială faptul că toată suferinţa, truda şi moartea se datorează păcatului omenesc, care, în versiunea ortodoxă, a maculat o creaţie la origine perfectă. Alţii vorbesc de elementul feminin al divinităţii, preamărindu-l pe Dumnezeu ca Tată si Mamă. Alţii, încă, sugerează că învierea lui Christos trebuie înţeleasă simbolic, nu literal. Câteva texte radicale îi denunţă chiar, ca eretici, pe creştinii catolici, care, deşi "nu înţeleg misterul... se laudă că misterul adevărului le aparţine doar lor.“ Astfel de idei gnostice l-au fascinat pe psihanalistul C.G. Jung: el a crezut că acestea exprimă "cealaltă faţă a minţii“ - gândurile spontane, inconştiente, pe care orice ortodoxie le cere adepţilor săi să le reprime...
   În mod tradiţional, istoricii ne-au spus că ortodocşii au combătut concepţiile gnostice din motive religioase şi filozofice. Fără îndoială că da; dar cercetarea nou descoperitelor surse gnostice propune şi o altă dimensiune a controversei. Ea sugerează că aceste dezbateri religioase - probleme privind natura lui Dumnezeu sau a lui Christos - au în acelaşi timp implicaţii sociale şi politice cruciale pentru dezvoltarea creştinismului ca religie instituţională. În termenii cei mai simpli, acele idei având implicaţii contrare respectivei dezvoltări au ajuns să fie calificate ca "erezie“; ideile care implicit o sprijineau, au devenit "ortodoxe“.
   Studiind textele de la Nag Hammadi, împreună cu surse cunoscute de mai bine de o mie de ani din tradiţia ortodoxă, putem vedea cum religia şi politica se suprapun în dezvoltarea creştinismului. Putem vedea, de exemplu, implicaţiile politice ale unor doctrine ortodoxe precum învierea trupurilor - şi cum concepţiile gnostice despre înviere poartă implicaţii contrare. Între timp, putem căpăta o perspectivă de o noutate surprinzătoare asupra originilor creştinismului.
   Cele cincizeci şi două de scrieri descoperite la Nag Hammadi lasă doar să se întrevadă complexitatea mişcării creştine timpurii. Începem să ne dăm seama că cea ce numim creştinism - şi identificăm drept tradiţie creştină - reprezintă în realitate numai o mică selecţie de surse specifice, alese dintre duzini de altele. Cine a făcut această selecţie şi din ce motiv? De ce au fost celelalte scrieri excluse şi interzise ca "erezie“? Ce le făcea să fie atât de periculoase? Acum, pentru prima oară, avem ocazia să aflăm cate ceva despre cea mai veche erezie
creştină; pentru prima oară, ereticii pot vorbi în numele lor.
   Creştinii gnostici au exprimat fără îndoială idei odioase ortodocşilor. De exemplu, unele din aceste texte gnostice pun la îndoială faptul că toată suferinţa, truda şi moartea se datorează păcatului omenesc, care, în versiunea ortodoxă, a maculat o creaţie la origine perfectă. Alţii vorbesc de elementul feminin al divinităţii, preamărindu-l pe Dumnezeu ca Tată si Mamă. Alţii, încă, sugerează că învierea lui Christos trebuie înţeleasă simbolic, nu literal. Câteva texte radicale îi denunţă chiar, ca eretici, pe creştinii catolici, care, deşi "nu înţeleg misterul... se laudă că misterul adevărului le aparţine doar lor.“ Astfel de idei gnostice l-au fascinat pe psihanalistul C.G. Jung: el a crezut că acestea exprimă "cealaltă faţă a minţii“ - gândurile spontane, inconştiente, pe care orice ortodoxie le cere adepţilor săi să le reprime...
   În mod tradiţional, istoricii ne-au spus că ortodocşii au combătut concepţiile gnostice din motive religioase şi filozofice. Fără îndoială că da; dar cercetarea nou descoperitelor surse gnostice propune şi o altă dimensiune a controversei. Ea sugerează că aceste dezbateri religioase - probleme privind natura lui Dumnezeu sau a lui Christos - au în acelaşi timp implicaţii sociale şi politice cruciale pentru dezvoltarea creştinismului ca religie instituţională. În termenii cei mai simpli, acele idei având implicaţii contrare respectivei dezvoltări au ajuns să fie calificate ca "erezie“; ideile care implicit o sprijineau, au devenit "ortodoxe“.
   Studiind textele de la Nag Hammadi, împreună cu surse cunoscute de mai bine de o mie de ani din tradiţia ortodoxă, putem vedea cum religia şi politica se suprapun în dezvoltarea creştinismului. Putem vedea, de exemplu, implicaţiile politice ale unor doctrine ortodoxe precum învierea trupurilor - şi cum concepţiile gnostice despre înviere poartă implicaţii contrare. Între timp, putem căpăta o perspectivă de o noutate surprinzătoare asupra originilor creştinismului.
citeşte mai mult
citeşte mai puțin
REVIEW-uri CLIENȚI
(0 reviews)
INFORMAȚII CARTE
data apariției:
Mai 2013
editura:
Herald
colecția:
Manuscris
traducător:
Walter Fotescu
ISBN:
978-973-111-392-0
număr pagini:
240
format:
13x22
greutate:
0.21 kg
REVIEW-uri CLIENȚI
(0 reviews)