Demiurgul şi alte studii tradiţionale

1994 vizualizări
   Pentru a putea fi găsite într-o carte şi a-i scuti astfel pe cititori să le caute în numerele unor reviste epuizate de multă vreme, am reunit sub titlul de "Mélanges" câteva din articolele lui Guénon şi Palingenius, pseudonimul său din perioada revistei "La Gnose", fondată de el în 1909.... citește descrierea completă
45,00 lei
/
49,00 lei
-8%
grăbește-te! mai sunt doar 2 ex. în stoc
cumpăra cartea și primești 45 puncte
comenzi telefonice (09:00 - 18:00):
0722.298.137 / 0754.025.588
opțiuni de livrare:
prin curier rapid
Marți 21.07 - Miercuri 22.07
12 lei / 17 lei (în funcție de localitate)
ridicare de la EasyBox
Marți 21.07 - Miercuri 22.07
12 lei
ridicare de la oficiul poștal
2 - 4 zile lucrătoare
18 lei
livrare internațională prin DHL
2 - 4 zile lucrătoare
calculează cost livrare
opțiuni de plată
online prin card bancar
ramburs la livrarea / ridicarea coletului
transfer bancar
card bancar la EasyBox
alte cărți scrise de
René Guénon
îți recomandăm și alte cărți
din același domeniu

Demiurgul şi alte studii tradiţionale

   Pentru a putea fi găsite într-o carte şi a-i scuti astfel pe cititori să le caute în numerele unor reviste epuizate de multă vreme, am reunit sub titlul de "Mélanges" câteva din articolele lui Guénon şi Palingenius, pseudonimul său din perioada revistei "La Gnose", fondată de el în 1909. Am împărţit ansamblul acestor articole în trei părţi: Metafizică şi Cosmologie - Ştiinţe şi arte tradiţionale - Despre câteva erori moderne. Între Capitolul I al Primei părţi, "Demiurgul" - care este, credem noi, primul text pe care l-a dat la tipar în 1909 la vârsta de 23 de ani - şi "Ştiinţa profană în faţa doctrinelor tradiţionale", din aprilie-mai 1950, au trecut mai bine de 40 de ani. În acest interval de aproape o jumătate de secol, nu se poate spune că poziţiile intelectuale ale lui Guenon s-au schimbat mult, mai cu seamă în privinţa criticilor împotriva lumii moderne.
   Pe planul expunerii teoretice a Doctrinei tradiţionale, e probabil că ar fi prezentat "Demiurgul" într-o altă manieră în câteva puncte, însă fără a-i schimba semnificaţia profundă, deoarece punctul său de vedere metafizic a rămas întotdeauna acelaşi.
   "Monoteism şi angelologie", din 1946, explică eroarea politeistă ca o degenerescentă a formelor tradiţionale datorată neînţelegerii adevăratelor raporturi ale diverselor atribute cu Principiul Suprem. Guénon reia aici, însă sub o formă mai accesibilă occidentalilor, o argumentaţie a lui Sri Sankaracarya din comentariul acestuia la Mandukya Upanişad. Se va observa că, deja în "Demiurgul", citatele sankaryene erau numeroase.
   "Spirit şi intelect" (1947) precizează că sensul cuvintelor este în funcţie de diferitele ordine de realitate pentru care sunt utilizate.
   Intelectul sau Buddhi este de natură esenţialmente supra-individuală, deoarece nu este altceva decât expresia însăşi a lui Atman în manifestare. Aşadar, dacă se ia cuvântului "Spirit" în sensul de "Intelect", el trebuie conceput ca un Principiu de ordin universal, prima producţie a lui Prakriti.
   "Ideile eterne" (1947), contrar opiniei unora, nu trebuie considerate nicidecum ca simple virtualităţi în raport cu fiinţele manifestate, cărora le sunt "arhetipuri" principiale; într-adevăr, «nu poate exista nimic virtual în Principiu, ci, dimpotrivă, doar permanenta actualitate a lucrurilor într-un "etern prezent", chiar această actualitate fiind cea care constituie unicul fundament real al întregii existenţe». A vedea altfel lucrurile echivalează cu "a tăia rădăcinile plantelor". "Nu realitatea noastră în Principiu este virtuală, ci numai conştiinţa pe care o putem avea despre ea" în timpul manifestării.
   Capitolul VI, "Cunoaşte-te pe tine însuţi" este traducerea franceză, revăzută şi corectată de Guenon, a unui articol în arabă pe care l-a dat în 1931 revistei El-Ma'rifah. Reamintim că Guenon a plecat la Cairo în martie 1930, însă "legătura" sa cu "Tacawwuf" datează din 1912.
   "Observaţiile asupra notaţiei matematice şi asupra producerii numerelor" au fost scrise în perioada [revistei] "La Gnose", 1910. Primele au fost reluate şi dezvoltate în "Les Principes du calcul infinitesimal" editate în 1946 la N.R.F. în colecţia "Tradition".
   "Observaţii asupra producerii numerelor", scrise în 1910, continuă "Demiurgul". Se observă influenţa pitagorismului şi a Kabbalei (vezi "Formes traditionnelles et cycles cosmiques", Partea a IlI-a, p. 60-110).
   "Iniţierea şi meseriile" este un articol mai puţin vechi, apărut în "Le Voile d'Isis" în aprilie 1934. Autorul explică aici de ce a devenit necesară iniţierea pe măsură ce umanitatea se îndepărta de starea primordială. În "Artele şi concepţia lor tradiţională", Guenon expune cauzele degenerescentei meseriilor şi artelor ca urmare a "căderii" sau a mersului descendent al ciclului actual. El indică totuşi posibilitatea unei iniţieri în "micile mistere" bazată pe meseria de constructor ce subzistă încă, în mod valabil, în Occident (Cf. Pe acest subiect Apercus sur l'initiation).
   E regretabil că Guenon n-a avut timp să finalizeze "Condiţiile existenţei corporale" început în ianuarie şi februarie 1912, adică în ultimele două numere din La Gnose. Deşi textul pe care îl redăm aici nu se referă decât la Akasa şi Vayu, celelalte trei elemente nemaifiind tratate, adică Focul-Apa-Pământul (Tejas-Ap-Prithvi), ne-am gândit că partea redactată ar interesa suficient publicul căruia îi era destinată pentru a figura printre articolele cuprinse în "Melanges".
   "Gnoza şi şcolile spiritualiste" ne-a readus în punctul de pornire, adică în perioada "Demiurgului" - noiembrie 1909. Aceasta este o luare de poziţie definitivă, deoarece, scrie Guenon, "un Principiu universal nu poate fi derivat din faptele particulare... Principiile cunoaşterii nu le putem găsi decât în noi înşine şi nicidecum în obiectele exterioare".
   O serie de articole, reproduse începând de la pagina 176 în "Melanges", vor preciza criticile adresate şcolilor numite spiritualiste, adică ocultiştilor, teozofilor şi spiritiştilor, critici ce vor fi reînnoite şi dezvoltate în "L'Erreur spirite" şi în "Le Theosophisme" câţiva ani mai târziu.
   În fine, ultimul capitol, "Ştiinţa profană în faţa doctrinelor tradiţionale", care datează din aprilie 1950, reafirmă, faţă de "ştiinţifici" de această dată, aceleaşi luări de poziţie ca în perioada "La Gnose".
   "Punctul de vedere profan este ilegitim ca atare, deoarece ia în considerare lucrurile fără a le pune în legătură cu nici un principiu transcendent şi ca şi cum ar fi independente de orice principiu... Ştiinţa modernă în întregul ei nu are nici un drept să fie considerată ca o cunoaştere veritabilă, deoarece, chiar dacă ar ajunge să enunţe lucruri care să fie adevărate, modul în care le prezintă nu este mai puţin ilegitim, ea fiind în tot cazul incapabilă să ofere cauza adevărului lor, care nu poate rezida decât în dependenţa lor faţă de principii..."
   "Aplicaţiile practice cărora această ştiinţă le poate da loc sunt cu totul independente de valoarea ştiinţei ca atare... şi savanţii înşişi recunosc că utilizează forţe a căror natură o ignoră complet; această ignoranţă constă fără îndoială pentru mulţi în caracterul primejdios pe care aceste aplicaţii îl prezintă deseori".
   Ar fi greu să se nege astăzi, după un sfert de secol, justeţea ultimelor avertismente ale lui Guenon.
   Ea nu va împiedica să se împlinească destinul ciclului uman, însă va permite poate unora să înţeleagă mai bine epoca în care trăim şi permanenta actualitate a operei celui pe care Sri Ramana Maharshi îl numea "Marele Sufi".(Roger Maridort)

data apariției:
Aprilie 2023
editura:
traducător:
Daniel Hoblea
ISBN:
978-630-6550-16-6
număr pagini:
256
format:
13x20x2.2 cm
greutate:
0.29 kg
Ai citit cartea? Spune-ne cum ți s-a părut!

  • peste 5000 titluri
    pentru sufletul tău
  • livrare 24h - 48h
    prin curier rapid
  • livrare gratuită
    de la 200 lei